2,987 matches
-
Alba-Iulia și Iași. Anul acesta a fost prezent la „Festivalul de Artă Naivă” de la Timișoara, unde a prezentat colecția intitulată „Eclipsa”, reușind cu ajutorul talentului său deosebit să fie inclus în albumul festivalului. Expoziția de ieri a început cu o scurtă cuvântare a Glorei Lăcătușu, care a prezentat tuturor celor prezenți esența colecției. Cuprinzând 22 de piese, colecția a fost apreciată mai ales pentru originalitatea sa dar și pentru farmecul ei aparte. Statuetele reprezintă fiecare un simbol, o idee, un gând care
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și îi împrăștie, pe unii într-o cetate, pe alții într-alta, și, astfel, în toată lumea; fără a lăsa pe dinafară nici un ținut, loc, stare de viață, nici măcar o singură persoană. 142. Al treilea punct. Să mă gândesc la ce cuvântare le ține și cum îi îmboldește să azvârle năvoade și lanțuri; și mai întâi să-i ispitească cu pofta de avuții, cum se întâmplă cel mai adesea, ca să ajungă mai ușor la slava deșartă a lumii și apoi la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
punct. Să ne gândim cum Stăpânul întregii lumi alege atâtea persoane, apostoli, ucenici etc., și le trimite în întreaga lume ca să răspândească sfânta Sa învățătură la oameni de orice stare și condiție. 146. Al treilea punct. Să ne gândim la cuvântarea pe care Cristos, Domnul nostru, o ține către toți slujitorii și prietenii Săi, pe care îi trimite într-o astfel de misiune, cerându-le să dorească să-i ajute pe toți conducându-i în primul rând la cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
români; Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc; patru volume de predici și studii, până în 1990, continuate cu Pe treptele slujirii creștine, Mănăstirea Neamț (12 volume, 1980-2003); Slujind altarul străbun, București (1992); Tinerii - Tinerețea Bisericii (2003), precum și numeroase predici, pastorale, cuvântări, sfaturi către credincioși etc. A editat în transliterare Dumnezeiasca Liturghie a mitropolitului Dosoftei (1980) și a tipărit ediția jubiliară a Bibliei de la București din 1688 (1988), lucrare distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu“ al Academiei Române. Cu binecuvântarea sa a apărut o
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Referințele critice asupra operei artistice a pictorului Viorel Huși au fost alese și grupate în capitolul Cronici selective (pp. 55-83), care debutează cu un „Autoportret”, executat în creion negru. Articole din publicistica vremii, cronici analitice ample, prefețe din cataloage expoziționale, cuvântări și comunicări de specialitate ocazionate de vernisaje, aprecieri critice, menționări, asocieri artistice, reportaje, însemnări, impresii, toate acestea redau dimensiunea artistică a creației plastice a lui Viorel Huși, așa cum a fost perceput și apreciat între anii 1929 și 2011. Dacă, in
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
primesc lumea care sosea pentru prima ședință. 25 de persoane. S-a insistat asupra drumului nou al literaturii actuale; președintele nostru a fost la înălțimea misiunii sale, a încrederii acordate și a vechii noastre prietenii și colaborări. Cu o scurtă cuvântare, a deschis ședința. Bonciu a citit Armăsarul albastru. Preșe dintele a regretat că Bonciu preferă să stea deoparte, când astăzi to tul trebuie să se contopească cu colectivitatea, cu omenirea; a subliniat în poeziile lui George Tudor minunata lui capacitate
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
delatori și trădători. Ori de câte ori străinii au invadat țările românești sau România, ovreiul a fost cel ce a servit ca spion și delator armatelor străine, fie În 1916-1918, fie În epoci anterioare” <endnote id="(252, p. 37)"/>. Sunt cunoscute, de asemenea, cuvântările parlamentare și scrierile pe această temă semnate de A.C. Cuza (vezi Jidanii În război, 1923 ; <endnote id="cf. 521"/>), cărora le-a dat o replică pe măsură președintele Uniunii Evreilor din România, W. Filderman <endnote id="(522)"/>. Câteva paragrafe din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
manuscrise a Bibliotecii Academiei Române se află 28 de astfel de codice. Textul a circulat În tot spațiul cultural românesc, inclusiv În Transilvania <endnote id="(98)"/>. Este extrem de semnificativ faptul că scrierea a apărut sub patronajul mitropolitului Moldovei. Într-o „Înainte cuvântare” se spune că Înfruntarea jidovilor a fost tipărită „cu blagoslovenia și cu toată cheltuiala prea osfânții sale chiriu chir Iacov [= Iacob Stamate], mitropolit a toată Moldavia, În tipografia sfintei mitropolii În Iași, la anii de la Hristos 1803, fevruarie 8”. Trebuie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vreun rău, dacă nu cumva am expus-o cine știe căror vorbe rele... Dar în fond sîntem maturi și majori! Dacă revin, am să vă istorisesc foarte multe lucruri! Azi am repurtat un mare, dacă nu chiar colosal succes, prin cuvîntarea mea, la plenara Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Amănunte urmează. Te rog, omagiaz-o din partea mea pe dșoara Uța , și încredințeaz-o de cele mai bune sentimente de prietenie. Așa de bine m-am simțit între voi, încît nici acum
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dorim, la toți, multă sănătate și noroc. Mihai Drăgan P.S. Bibliografia M. Isanos încă nu e gata. Privitor la Eminesciana, să vedem apărute primele volume... Aștept răspuns. Adresa lui Corneliu e B-dul Al. I. Cuza, 13, sect[orul] 8. N.B. Cuvîntarea șefului Pieilor Roșii este extraordinară . Aștept răspuns. </citation> (87) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”17 noiembrie 1974”> Dragă Costică, Răspund abia azi la scrisoarea primită acum o săptămînă. Am fost emoționat de urările scrise de Ducu cu mîna
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pentru presa locală În cursul lunii august 1968” și Începea, fără nicio introducere, cu detaliile: „În ziua de 14 august 1968, emisia În limba maghiară a fost prelungită pînă la ora 23,55 pentru a transmite corecturi (subl.ns.) la cuvîntarea tov. N. Ceaușescu la adunarea festivă de la Academia Militară”. Aici, nu există decât două variante nerostite În documente dar intuite (corect sau incorect) de noi ca fiind: 1) Ceaușescu va fi făcut niscaiva greșeli de pronunție care mai târziu vor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de tip nazist ce umpluseră cândva teritoriul patriei de tip sovietic. În „Nota de sesizări” cu numărul 24 din 22 august 1969, cenzorul A. Iordăchescu sesizase o greșeală a unui redactor de la cotidianul „Vremea nouă” tocmai pe citatul extras din cuvântarea ceaușescului pe marginea „Zilei presei române”. Citind cu atenție documentul, ne-am dat repede seama că paznicul cuvântului scris greșise la rândul lui, probabil din prea mult zel. Iată pe ce i se pusese pata roșie: „(...) pentru a pătrunde adînc
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
patrie și popor, al stimei și dragostei față de tradițiile revoluționare progresiste ale națiunii noastre, față de tradițiile școlii românești”. Din această lungă frază, reiese pastișarea groaznicelor discursuri ale noului tătuc, papașa Ceaușescu, cel care nu și-a schimbat prea mult textele cuvântărilor de-a lungul carierei sale politice. Dur, Ion Andrei a revenit cu dosul În locul capului scriind: „Nu Însă În suficientă măsură s-a urmărit realizarea permanentă a acestui deziderat. Sărăcia tematică, slaba orientare În colectarea și dozarea materialelor au impietat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ridic osanale?!”, se Întreba foarte mirat preotul. Păi, iată cum venea treaba asta, părinte, Îi răspundem noi după trecerea a șapte ani de la decesul său: securiștii erau cei care hăiau În fața tuturor atunci când piticu’ și pelticu’ mai ardea câte o cuvântare prin țară. Sofianu remarcase și atitudinea vasluienilor vizavi de necazurile cotidiene declarând lui „Alexandrescu” următoarele: „Conducerea partidului și statului nostru nu știe ce se petrece În țară și cum trăiește În realitate poporului. Și la Vaslui se mai burzuluiește lumea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Să cheme în ajutor Pe Bucureștean în zbor Că-i mai bun păstor. Auzind Bucureșteanul Despre Buzoianul Că-i la ananghie, Vru iute să vie, Și-l luă cu el Și pe Voinicel, Să meargă-împreună Că nu-i treaba bună. Cuvântarea lui Bucureștean Ascultați băieți, Cât timp mai puteți: De ce încercați Să-l eliminați Pe-acest Buzoian adică Doar că n-are frică? A făcut minune Pentru misiune Și de la pierzare A întors pe cale Sufletele multe Ce păreau pierdute. Ce vreți
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
multe Ce păreau pierdute. Ce vreți voi acum Să-l întorc din drum Și să lase vouă Toată turmă nouă? Pun pariu pe-un ban Că-ntr-un singur an El de va pleca Voi veți destrăma Toată munca sa. Cuvântarea notarului: O, mare păstor, N-am vrut să-l omor Nu știu cum să fac De el ca să scap, De când a venit, E tot mai iubit. Ți se pare drept Să stau și s-aștept Și s-ajung deodată Doar cu unu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Dacă mă gândesc mai bine Rămân singur! Nu mai ține! Că eu eram învățat Să fiu ovaționat Și din ditamai notar Nici păstor măcar? Chiar și cellalt, Dunărean, Parcă e la fel: viclean, Nu știe să păstorească Turma noastră țigănească! Cuvântarea secretarului Ce spune notarul, E adevărat Omul asta, frate Ne-a exasperat! Și mult ne-am dori Să-l putem goni Să rămânem noi Stăpâni peste oi! Cuvântarea lui Buzoian Oițe - ascultați Cum să cuvântați De m-or depărta De la
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Parcă e la fel: viclean, Nu știe să păstorească Turma noastră țigănească! Cuvântarea secretarului Ce spune notarul, E adevărat Omul asta, frate Ne-a exasperat! Și mult ne-am dori Să-l putem goni Să rămânem noi Stăpâni peste oi! Cuvântarea lui Buzoian Oițe - ascultați Cum să cuvântați De m-or depărta De la turma mea! De la voi aștept Ca să spuneți drept Cum am încercat Și am tot luptat Suflete s-adun Pentru Domnul bun Și să fie-n turmă Numai voie
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
un soi de vicerege al U.R.S.S. la Bucuresfi. În seara primei zile a congresului, toți cei 700 de participanți, români și străini, au luat parte la spectacolul Alexandr Mastrosov de la Operă. Teohari Georgescu, secretar C.C. al P.M.R., ține o cuvântare în care afirma: "În constituirea Uniunii Tineretului Muncitor noi ne-am călăuzit după glorioasa experiență a Komsomolului, creat și educat de marele partid al lui Lenin și Stalin." Care erau sarcinile U.T.M., stabilite în lumina hotararilorunei plenare a P.M.R.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
nouă fără exploatare, societatea socialistă." Ceea ce vă predică și activistul adolescent Ion Iliescu, printre elevi și studenți, cum vom vedea. Să remarcam limbajul de lemn, element-cheie al propagandei comuniste. Mentalitatea și frazeologia stalinista apar cu pregnanta mai ales în pasajul cuvântării lui Teohari Georgescu când se preciza ceva mai clar ce anume aștepta conducerea P.M.R. de la activiștii U.T.M.. Așadar, si de la Ion Iliescu. "Ca marxiști, știm că drumul spre socialism este plin de obstacole (...) că ne pândește dușmanul viclean și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de sonorizare utiliza o bandă de magnetofon cu urale, aplauze și lozinci, amplificate prin stații în întreaga zonă. Pe 21 decembrie, o echipă instalată în podul Ateneului s-a cuplat la rețeaua de amplificare a Pieții Palatului și, în plină cuvântare a lui Ceaușescu, a introdus în stație o bandă sonoră înregistrată anterior, la represiunea din fața Catedralei de la Timișoara. Pe banda se aud urlete de femei, răpăit de mitraliere și scrâșnete de tancuri. Pe 21 decembrie, cănd bandă este introdusă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
studențești cât și a publicului gazetei. „Coriolan îi strângea rândurile, o organiza, o îmbărbăta, o înflăcăra și o ducea - la statuia lui Mihai Viteazul. Până aci, Coriolan era mare, era incomparabil ; dar aci, la statuia eroului de la Călugăreni, era prodigios. Cuvântarea lui era așa de zguduitoare, încât auzindu-l, te mirai de nepăsarea eroului de bronz : cum oare nu descăleca, precum odinioară comandorul lui Don Juan, spre a face și el o demonstrație ?” Ziarul devine instrumentul deformărilor unde „simț enorm și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
că se aștepta la exact contrariul. Au zbârnâit faxurile și telefoanele de la Intercontinental și cifrul ambasadei, iar a doua zi, după plecarea delegației, "Scânteia" și celelalte cotidiene publicau integral, pe două pagini textul discuțiilor. Știu cum au reacționat rușii după cuvântarea lui Ceaușescu din august 1968, dar după cele publicate cred că au fost propuneri în Biroul Politic al CC al PCUS de invadare a României! S-a scris mult despre Nicolae Ceaușescu și cu siguranță se va mai scrie, fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cap!" la plângerea altui delegat că firma străină întârzie deschiderea acreditivului, Cocul a replicat: "Nu trebuie să stăm la mâna lor. Dacă nu-l deschid ei, să-l deschidem noi!" o tânără colegă de la ONT a dorit să evidențieze în cuvântarea sa că "există pe piața externă un "trend" pozitiv pentru oferta turistică românească, de care se putea profita". Cocul a întrerupt "avântul revoluționar" al colegii spunându-i: "Mai lasă-mă cu trenul, tovărășico, și apucați-vă de treabă. Ce mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
îmi aduc aminte de o glumă din perioada "comunismului victorios": la o ședință de partid ia cuvântul, pentru a evidenția "binefacerile muncii", un român-evreu, care, cu accentul caracteristic, a creat ilaritate în "auditoriu" și la "prezidiu", nefiind clar dacă finalul cuvântării sale era cu semnul exclamării sau întrebării, respectiv "muncă, muncă, munca, asta-i viață? ( Aș mai adăuga la aceste rânduri și panseul colegului de facultate Iliuță, care, plecând de la afirmația marxistă că "munca l-a creat pe om", o completa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]