3,132 matches
-
arheologice din anul 1977, executate între pâraiele Lemnia Mică (Kislemhény) și Lemnia Mare (Nagylemhény), pe vârful unui deal numit "Lazul cetății" (Várerősse), la Cetatea lui Ciomortan, datând din epoca medievală timpurie, au descoperit un turn rectangular și vase aparținând culturii dacice. În albia râului Lemnia, în anul 1965 s-a găsit un tezaur de monede, din care trei piese aparțin emisiunilor "Dyrrhachium" și "Apollonia". În anul 1988, pe cursul superior al râului Negru, în punctul numit "Opt pământuri", a fost identificată
Lemnia, Covasna () [Corola-website/Science/300378_a_301707]
-
de cerb, toate specifice acestei culturi. În stratul de humus al stațiunii s-au mai găsit fragmente ceramice și obiecte din fier din a doua epocă a fierului, dovedind faptul că peste o așezare neolitică s-a suprapus o așezare dacică. Pe malul stâng al Oltului se află un castru roman, distrus în cea mai mare parte de construcții din secolul al XVIII-lea , dar mai ales de construcția castelului Mikó din anul 1827. În cetate s-au descoperit două opaițe
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
mare parte de construcții din secolul al XVIII-lea , dar mai ales de construcția castelului Mikó din anul 1827. În cetate s-au descoperit două opaițe, un vârf de lance, o fibulă de bronz și un disc, fragmente de ceramică dacică și romană dar și patru monede de la Domițian, Elagabal, Traian și Severus Alexander.
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
la o altitudine de 590 m. pe drumul județean 121A, Moacșa - Ghidfalău - Aita Medie. Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul acestui sat, atestă existența omului aici încă din a doua epocă a fierului. Lângă "Valea Mare" a fost identificată o așezare dacică din epoca "La Tène", iar lângă cimitirul reformat, s-au descoperit mai mulți denari romani republicani (gințile Caecilia, Hargilia, Cornelia, Fonteia) și imperiali din secolul I (Vespasian și Titus). Pe promotoriul numit "Vârful cu mesteceni", dintre Valea Mare și Valea
Valea Crișului, Covasna () [Corola-website/Science/300384_a_301713]
-
Cornelia, Fonteia) și imperiali din secolul I (Vespasian și Titus). Pe promotoriul numit "Vârful cu mesteceni", dintre Valea Mare și Valea Csudor, s-au găsit urmele zidurilor unei cetăți din evul mediu. Cetatea a fost datată în epoca bronzului, epoca dacică și evul mediu. La 300 m la vest de drumul național Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc, se află o așezare aparținând culturii "Storcevo-Criș". Pe teritoriul satului, în locuri neprecizate, s-au mai descoperit un topor neolitic de piatră cultura "Coțofeni", o daltă
Valea Crișului, Covasna () [Corola-website/Science/300384_a_301713]
-
La 300 m la vest de drumul național Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc, se află o așezare aparținând culturii "Storcevo-Criș". Pe teritoriul satului, în locuri neprecizate, s-au mai descoperit un topor neolitic de piatră cultura "Coțofeni", o daltă și o ceașcă dacică. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Principala activitate economică a localității este agricultura (cultivarea cerealelor și legumelor) și creșterea animalelor dar și exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, comerțul cu produse agricole și agroturismul.
Valea Crișului, Covasna () [Corola-website/Science/300384_a_301713]
-
unei bogate așezări neolitice. Aici au fost descoperite trei locuințe și două morminte aparținând "culturii Tisa", materiale arheologice aparținând "culturilor Boian, Cucuteni-Ariușd, Bodrogkeresytúr, Coțofeni și Noua", precum și vestigii din epoca bronzului ("cultura Wietenberg") și din prima epocă a fierului. Epoca dacică este deasemenea marcată prin descoperirea unei locuiri dacice din epoca "La Téne", căreia îi aparține o monedă de tip "Vîrtejul-București". Tot în acest loc s-au descoperit materiale romane, o locuire din secolul al IV-lea reprezentănd "cultura Sântana de
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
trei locuințe și două morminte aparținând "culturii Tisa", materiale arheologice aparținând "culturilor Boian, Cucuteni-Ariușd, Bodrogkeresytúr, Coțofeni și Noua", precum și vestigii din epoca bronzului ("cultura Wietenberg") și din prima epocă a fierului. Epoca dacică este deasemenea marcată prin descoperirea unei locuiri dacice din epoca "La Téne", căreia îi aparține o monedă de tip "Vîrtejul-București". Tot în acest loc s-au descoperit materiale romane, o locuire din secolul al IV-lea reprezentănd "cultura Sântana de Mureș-Cerneahov". Pe malul drept a râului Negru s-
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
omului aici mult înainte astfel, în anul 1961, cu ocazia unui sondaj arheologic făcut în locul numit "Maksahát" s-a identificat o așezare de tip "Cucuteni-Ariușd" și vestigii din sec. XI - XII, iar pe "Hotarul Moacșa" s-a descoperit o cetate dacică. Pe malul drept al pârâului Pădureni, s-a descoperit o așezare cu două nivele de tip "Precucuteni, Cucuteni-Ariușd" ce conținea o locuință dreptunghiulară, fragmente de ceramică și obiecte de uz casnic. La "Drumul cerei" s-a găsit o monedă republicană
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
piatră, fragmente de țiglă și de ceramică romană provincială. La capătul vestic al satului, pe un loc amenajat ce poartă denumirea de "Mégely", a fost descoperită o așezare neolitică atribuită unei faze timpurii a culturii "Ariușd-Cucuteni", suprapusă de o locuire dacică. Economia acestei localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor (cultivarea cartofului ,sfeclei de zahăr și cerealelor) și creșterea animalelor.
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
ascuțit aparținând "culturii Coțofeni". Pe malul stâng al pârâului Simeria, în locul numit "Verescút", în șanțurile săpate de armată s-a găsit un fragment de fructieră, periegheza efectuată de Z. Székely, demonstrează că că în acest loc a existat o așezare dacică, din sec. I î.e.n.-I e.n. distrusă de lucrările edilitare. De pe teritoriul satului, dintr-un loc neprecizat provin mai multe fragmente ceramice neolitice, aparținând "culturii Boian, faza Giulești". Începând cu secolul al XVII-lea, izvoarele de apă minerală urmează să
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
satului Aruncuta, mai precis pe aliniamentul Țigla Frații - Dealul Măzăriștilor - Iuriu de Câmipe - Straja și Boju (zona tunelului CFR). În timpul verilor secetoase deseori aceste pâraie seaca, cu excepția izvoarelor de suprafață de la Ciurgău și Buna, în jurul cărora s-a dezvoltat comunitatea dacica. Ploile torențiale provoacă uneori inundații care periclitează parțial gospodăriile amplasate de-a lungul cursurilor, fără a provoca pagube majore că în alte părți. Referitor la structura geologică, sedimentele din regiune aparțin faciesului stratelor de câmpie cu o uniformitate litologica, constituită
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
caz de pericol . Concomitent, partea de sud-est a satului,în special zona Razoare, era ocupată de locuitori din Soporu de Câmpie. Descoperirile arheologice au scos în evidență că și în satul vecin,Soporu de Câmpie, a existat o puternică comunitate dacica răspândită atât în partea de nord a satului, la granița cu Aruncuta , cât și în partea sudică - spre Ceanu Mare, unde s-a și descoperit în perioada 1956-1961 cunoscutul cimitir dacic cuprinzând 215 morminte. Dovezile arheologice din zona "Măzăristi",aflată
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
vecin,Soporu de Câmpie, a existat o puternică comunitate dacica răspândită atât în partea de nord a satului, la granița cu Aruncuta , cât și în partea sudică - spre Ceanu Mare, unde s-a și descoperit în perioada 1956-1961 cunoscutul cimitir dacic cuprinzând 215 morminte. Dovezile arheologice din zona "Măzăristi",aflată la granița dintre Aruncuta și Soporu de Câmpie,confirmă că suprafață actuala a satului de peste 2.000 hectare a fost ocupată,încă din neolitic, de cel puțin două grupuri de oameni
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
comuna Melinești din județul Dolj, Oltenia, România. Godeni sau Godan, Godeny, Godze este unul din cele mai vechi așezări din România, atestat de documente istorice. În partea de nord a satului, pe dealul numit Pleașa, se află urmele unei cetăți dacice. În ruinele cetății s-au descoperit fragmente de amfore grecești și fragmente ceramice dacice. În apropierea cetății, în dealul Mătușii s-a descoperit o așezare civilă dacica, datata în secolele III-I î.e.n. Prin aceste locuri trecea un drum de
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
din cele mai vechi așezări din România, atestat de documente istorice. În partea de nord a satului, pe dealul numit Pleașa, se află urmele unei cetăți dacice. În ruinele cetății s-au descoperit fragmente de amfore grecești și fragmente ceramice dacice. În apropierea cetății, în dealul Mătușii s-a descoperit o așezare civilă dacica, datata în secolele III-I î.e.n. Prin aceste locuri trecea un drum de legătură de la Sarmisegetuza spre Pelendava (Craiova). Atestarea documentara a satului Godeni apare într-un
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
de nord a satului, pe dealul numit Pleașa, se află urmele unei cetăți dacice. În ruinele cetății s-au descoperit fragmente de amfore grecești și fragmente ceramice dacice. În apropierea cetății, în dealul Mătușii s-a descoperit o așezare civilă dacica, datata în secolele III-I î.e.n. Prin aceste locuri trecea un drum de legătură de la Sarmisegetuza spre Pelendava (Craiova). Atestarea documentara a satului Godeni apare într-un document din anul 1461 în timpul domniei lui Vlad Țepeș: „lo, Vlad Voevod și
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
comunei este de 241,85 ha cu un procent locuibil de 75 %. Descoperirile arheologice materializate prin topoare din piatră slefuită și perforată din neolitic, vase de ceramică din neolitic, o cetate de pământ datată din anul 900 î.Hr. și alta dacică, tezaurul numismatic aflat în depozitul Muzeului de istorie al Olteniei, alte mărturii aflate, până în anul 1990, în muzeul local sunt dovezi ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri din vremuri antice. Silvostepa ce a dominat aceste întinderi în secolul al XVI
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
jud. Dolj): lance de fier, zăbale, sabie, săgeți, vase ceramice; nr. 90-102, obiecte descoperite în Măgura Lungă (sat Fântâna Banului, comuna Comani, jud. Olt): vas cu oase arse umane, fragmente ceramice, fragmente vase, fragmente cărămizi, suliță de fier, seceră (aramă dacică încovoiată), spirale aramă, colți de mistreț; nr. 103-104, un schelet uman descoperit în Măgura dintre satele Comana și Hunia Mare (jud. Dolj) la o adâncime de doi stânjeni; nr. 105-113 obiecte provenind de la diverși particulari din județele Dolj și Romanați
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
unul Amza. Între timp s-a împărțit în două, Amzuleștii Afumați și Amzuleștii de jos, asta prin secolul al XVIII-lea, pentru că acum este doar unul singur, Afumați. Numele de Bârca pare să fie cel mai vechi, probabil de origine dacică, precum Bârsa, Bârlad sau Bârzava, radicalul bâr însemnând oaie. Mai există și antroponimicul masculin Bârcă, cu un eventual echivalent feminin, Bârca. Numele de Siliștea Crucii arată că acolo a mai fost un sat, o seliște, conform termenului slavon, marcată de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de origine geto-dacă, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, referitoare la credințele religioase și practicile medicale răspândite în viața strămoșilor noștri. Zona, se caracterizează printr-o străveche locuire, fapt dovedit de numeroase cercetări arheologice. S-a descoperit o așezare dacică cu două nivele, datând din sec. II - I î. Hr. Un nivel al așezării era situat la înălțime pe Platoul Padeșului și al Crucii lui Ursache și funcționa ca o cetate de refugiu. Un alt nivel, jos, în apropiere de ieșirea
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]
-
satului, între pâraiele Martanos și Fișag, au fost semnalate fragmente ceranice aparținând culturilor "Ariușd faza timpurie" și "Boian faza Giulești". Pe malul pârâului Fișag s-a descoperit un topor de piatră șlefuit, o ceașcă și mai multe fragmente de ceramică dacică. Din locuri neprecizate mai provin vestigii ale culturilor "Criș" și "Ariușd-Cucuteni", un topor de piatră atribuit culturii "Coțofeni", un topor de bronz cu margine ridicată din epoca bronzului și un tezaur de monede barbare. În "Dealul Mesteacănului" se află o
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
monede barbare. În "Dealul Mesteacănului" se află o așezare rurală de unde provin o statuetă de bronz a lui Hercule, o cataramă și o fibulă din epoca romană. Lângă biserica romano-catolică s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului și monede dacice de argint. Ciucsângeorgiu a făcut parte între anii 1762 și 1851 din Primul Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia acestei localități este susținută de agricultură (cultura cartofului), creșterea animalelor, exploatarea fânețelor, prelucrarea primară a lemnului și comerțul cu produse agricole.
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
încă din cele mai vechi timpuri, astfel în sud-estul satului s-a descoperit o așezate neolitică de tip "Criș" precum și urmele unei așezări din "Hallsttat". În locul numit "Bobélyok" s-au descoperit fragmente de vase ceramice aparținând culturii "Wietenberg" și epoca dacică iar în zona cimitirului materiale arheologice din epoca bronzului. La marginea vestică a satului, spre "Cetățuia", au fost descoperite fragmente ceramice dacice iar în locul numit "Kőházkert-Conacul Béldi" s-au descoperit fragmente ceramice, fragmente de cahle și colț de mistreț din
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
așezări din "Hallsttat". În locul numit "Bobélyok" s-au descoperit fragmente de vase ceramice aparținând culturii "Wietenberg" și epoca dacică iar în zona cimitirului materiale arheologice din epoca bronzului. La marginea vestică a satului, spre "Cetățuia", au fost descoperite fragmente ceramice dacice iar în locul numit "Kőházkert-Conacul Béldi" s-au descoperit fragmente ceramice, fragmente de cahle și colț de mistreț din evul mediu. De pe teritoriul satului mai provin fragmente ceramice lucrate cu mâna și la roată și o drahmă "Dyrrhachium" din secolul al
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]