2,937 matches
-
adică prin cruce, pomeni, parastase și gamă de prejudecăți și exploatare a celor vii. Dar cu sufletul omului este altceva. Deci nu i se poate identifica nici locul unde a fost îngropat. Au rămas la suprafață doar urmele rugului nemuririi dacice. În timp vor dispare și ele duse de vânt. Aceasta este partea trecătoare a existenței terestre a omului. Sufletul lui în schimb este nemuritor. A lăsat ceva scris pentru mine? întreb. Da. Tot ce a mai lucrat în ultimii ani
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
alergătură, locțiitor și translator, devotat, dar cam slugarnic, îl striga Hunarus, dar numai zeii pot ști cum îl va fi chemat în realitate. Pe ceilalți daci din serviciu, paharnici, băieși, maseuri, îi chema aleator cînd Decebal, cînd Scorillo, nume cert dacice, la care băieții se deprinseseră să răspundă. În ziua aceea, fiind radios, făcu gluma obișnuită, punîndu-l pe Hunarus, care-i lega sandalele, să-i spună numele zilei în care se găseau după calendarul dac. Ca de fiecare dată, se strică
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
el împreună cu ocupantul. Agillus îl mîngîie pe creștet numindu-l cu tandrețe "viezure". Cuvîntul ăsta i se întipărise în minte, nu se știe de ce, și-l folosea totdeauna ca să-și alinte favoriții. Apoi se îndreptară împreună spre un fost sanctuar dacic, acum abandonat. Hunarus reușise să-i explice lui Tiberius Agillus că locul fusese părăsit pentru că, fiind conceput după calcule astrale, se constatase că muncitorii, beți, plasaseră megaliții geșit. Solstițiile și eclipsele nu mai cădeau în zilele prevăzute. Regele timpului se
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
Solstițiile și eclipsele nu mai cădeau în zilele prevăzute. Regele timpului se mîniase îngrozitor, îi trimisese imediat pe meșteri la Zamolxe și interzisese, într-un moment de rătăcire, cultura viței de vie. Relațiile cu vecinii, care importau masiv din vinul dacic, se răciseră pînă la incidente de graniță. Prefectul roman își instalase acolo un fel de palat de justiție în aer liber și judeca pricinile de patru ori pe lună. Nu avea multe de judecat, de regulă băștinașii nu recurgeau la
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
graniță. Prefectul roman își instalase acolo un fel de palat de justiție în aer liber și judeca pricinile de patru ori pe lună. Nu avea multe de judecat, de regulă băștinașii nu recurgeau la arbitrajul lui pentru că era străin. Dreptul dacic nu avea nici o legătură cu dreptul roman și nici cu noțiunea de dreptate, așa cum a fost înțeleasă mai tîrziu, poate în mod greșit. Bunăoară, pentru vina de a fi chemat ploaia, vrăjitorii erau pedepsiți cu moartea, iar pentru a fi
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
își dădu seama judecătorul, soțul reclamantei. Vacarmul vocilor acuzatoare era asurzitor și cuvintele, pline de litera "z" ca un zumzăit de albine, treceau neînțelese pe lîngă urechile lui Tiberius enervîndu-l. - Zer! Dîrz! Mînz! strigă la nimereală romanul, epuizîndu-și astfel vocabularul dacic. Părțile în litigiu se mai potoliră. Doar un bătrîn continua să mormăie un cuvînt care conținea alăturarea de sunete, absurdă pentru Agillus, "z-d-ă". - Varză! spuse aspru cuceritorul, amintindu-și încă un substantiv. Ceilalți tăcură și femeia începu plîngerea. În chip
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
mulțumit. De aceea fu surprins, într-o zi, s-o vadă foarte îngrijorată și s-o audă adresîndu-i-se în limba ei. Nu pricepea nimic. Dar Dochia-Iulia continua, aproape plîngînd, să-și arate trupul și să strige spre roman un cuvînt dacic: - Barza! Barza!
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
un poem La Eminescu se termină în sunet de trîmbițe ("Mai suntem încă! Și mai rămîn/ În constelații urmele noastre:/ Limba Română, Poporul Român/ Și Cîntărețul «Florii albastre»!"), un poem este închinat lui Sadoveanu, în altul se vorbește de virtuțile dacice. La ele se adaugă pe alocuri vocabule deja tocite (cel puțin astăzi): "cîntec" (pentru poezie), "pasăre albastră", lună, stele, aripi, lacrimă, păduri, frunză, rug, foc, păsări, "semințele țării", îngerii, Orfeu, Iov, etc. în romanțe, poeme galante și chiar poezii ocazionale
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13706_a_15031]
-
o lume literară culpabilizată de moartea lui Labiș, dispusă să accepte un alt tînăr purtător de stindard al ,,luptei cu inerția", dar nu și altă modalitate de a scrie. Nichita va trebui să renunțe, printre altele, la poezia ,,mitului național", dacic în spiritul lecturilor din Pârvan și Eminescu (evocarea Sarmisegetuzei într-un poem, îi va pricinui destule neplăceri) și prea ,,gîndirist" în imagistica ortodox-autohtonă din agrestele lui cîntece haiducești, desfășurate în decorul hibernal al munților străbuni acoperiți de zăpezile eterne. Va
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
sunt foarte apreciate atât de locuitori, cât și de turiști. Printre obiectivele turistice ale zonei amintim: Muzeul sătesc din Rășinari, localitate unde se află și casele memoriale Octavian Goga și Emil Cioran, Muzeul de la Sibiel, Cetatea scurtă din Orlat, Cetatea dacică de lângă Tilișca, Biserica cetate din Cristian etc. De o frumusețe aparte este și Biserica din Cisnădioara, așezată în vârful unei movile de 70 m înălțime, denumită Dealul Cetății. La ieșirea din Cisnădioara se află un monument natural de o importanță
Agenda2003-45-03-45-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281698_a_283027]
-
START din Timișoara a demarat un curs de limbă și cultură maghiară pentru începători și avansați, cu durata de opt săptămâni. Amănunte suplimentare se pot obține la telefoanele 0256-493 642 sau 0722-957 927. ( M. D. M.) Festival coral Corala „Carmina Dacica“ din Timișoara participă vineri, 7 octombrie, de la ora 19, la Festivalul Coral Euro-Regional DCMT din Szeged (Ungaria). La acest festival sunt invitate coruri din Ungaria, Serbia-Muntenegru și România. Corala „Carmina Dacica“, care-și desfășoară activitatea la Casa de Cultură a
Agenda2005-41-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284311_a_285640]
-
0722-957 927. ( M. D. M.) Festival coral Corala „Carmina Dacica“ din Timișoara participă vineri, 7 octombrie, de la ora 19, la Festivalul Coral Euro-Regional DCMT din Szeged (Ungaria). La acest festival sunt invitate coruri din Ungaria, Serbia-Muntenegru și România. Corala „Carmina Dacica“, care-și desfășoară activitatea la Casa de Cultură a Municipiului sub îndrumarea prof. dirijor Flora Toth, va interpreta lucrări din repertoriul universal și românesc, ale compozitorilor J.G. Rheinberger, B. Bartok, J. Livingston, L. Bernstein, Pr. Vlaiculescu, I.P. Runcu, Gh. Danga
Agenda2005-41-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284311_a_285640]
-
alt autor local, să aducă în monografia sa fațete de interacțiune cu valori europene: migrația spre Roma, ocupată în sfârșit de români, după înfrângerea lor de către Traian, culegători de căpșuni, copii români educați în limbi străine, ce vor forma colonii dacice, ca în America, sau Canda, sau Australia! Se schimbă lumea, granițele sunt doar în cărțile de geografie, e posibil să dispară cu timpul sentimentul național, să pară desuet într-o Europă Unită. Dar de dincolo de timp, Ștefan Boboc, din rafturile
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93049]
-
site-uri de referate. Lectura textelor oferă o cantitate impresionantă de greșeli banale, din toate categoriile, dintre cele care se pot de altfel culege din lucrările școlare și în afara "suportului informatic". Frecvente sînt greșelile de ortografie și de acord ("textul dacic ce n-i s-a păstrat"; "un rol important în procesul de romanizare la avut orașele"), omiterea sau folosirea aberantă a virgulei. Prin consemnarea după dictare sau prin descifrarea notițelor scrise de mînă se produc false interpretări, pe care o
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
să pășească pe marginea prăpastiei care desparte iluzia că înaintăm spre Europa de realitatea că regresăm spre Geto-Dacia. Nu mă refer doar la năstrușnicia cu iz de psihiatrie a concetățenilor care la ultimul recensământ s-au declarat de origine etnică dacică. Mă refer la viteza cu care "avansăm" spre trecut - și încă spre cel mai întunecos, primitiv și barbar. Nici nu aveam, de altfel, încotro s-o luăm. Cu miile de securiști strecurați în toate structurile puterii - până sus de tot
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
florin, Florin Pupăză O așezare veche de aproape șase milenii a fost descoperită de arheologii Muzeului județean de istorie Buzău sub ruinele cetății dacice de la Gruiul Dării, localitatea Pietroasele. "Un laborator din Heidelberg a confirmat, în urma probelor trimise, ipotezele noastre: la o adâncime de 3-3,5 metri sub cetatea dacică fortificată de la Gruiu Dării se află o așezare neolitică cu o vechime de 5
Cea mai veche civilizație din Europa, descoperire în zona Buzău by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/68099_a_69424]
-
milenii a fost descoperită de arheologii Muzeului județean de istorie Buzău sub ruinele cetății dacice de la Gruiul Dării, localitatea Pietroasele. "Un laborator din Heidelberg a confirmat, în urma probelor trimise, ipotezele noastre: la o adâncime de 3-3,5 metri sub cetatea dacică fortificată de la Gruiu Dării se află o așezare neolitică cu o vechime de 5.500-5.700 de ani, care a dispărut în urma unui conflict armat sau a unui incendiu", a declarat directorul Muzeului județean Buzău, Sebastian Matei, pentru Agerpres. Citește
Cea mai veche civilizație din Europa, descoperire în zona Buzău by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/68099_a_69424]
-
statuia uriașă a imperatorului într-o nișă, și forul rectangular al lui Decebal, cu reconstrucția Trofeului de la Adam-Klisi prin piesele originale, conținând o statuie grandioasă a lui Decebal la un punct de ieșire și un arc de triumf cu scene dacice, simplificație a arcului lui Constantin, la alt punct de ieșire. Ioanide vedea acest for în Piața Victoriei de azi. Contemplîndu-și astfel schița, arhitectul se simțea parcă stropit de apa havuzurilor în timp ce călca pe dalajul ipotetic al Căii Victoriei (pe care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
România și din Serbia, numai de dragul ochilor noștri frumoși ori a vorbelor noastre frumoase, se vor simți înclinate a renunța la acele aspirațiuni cari, în Belgrad, au de țintă formarea unui mare regat sârbesc, în București formarea unui mare regat dacic. Ei însă își vor năduși aspirațiunile dacă ne vor ști pe de-o parte îndestul de tari pentru a putea respinge verde orice pretențiuni neîndreptățite și când, pe de altă parte, vor recunoaște în noi o mare putere, care e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
consacrate, numeroasele argumente „clasice” ale latinității au debordat din creuzetul academic, unde nu mai încape nimic, nicio prezumpție, nicio explicație. Nu este aici locul să vorbim despre istoricul și despre destinul controversatelor tăblițe de plumb de la Sinaia, considerate ba documente dacice neprețuite, ba copii ale unor piese de aur topite de Carol I pentru obține metalul necesar a decora Peleșul, ba falsuri demonstandum est de-ale vreunui savant ca Hașdeu sau opera unui farseur cu o minte excepțională, capabilă să inventeze
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
ilustrează cap 22 din Apocalips și că se aseamănă cu sanduk-urile din Bosnia și Harțegovina. Dincolo de aspirația mântuirii, simbolistica acestui mormânt ar putea comunica, după comentariul unui autor mistic, dovada perpetuării, pe linie dinastică, a unei moșteniri ezoterice de tradiție dacică - a sarabilor, presupusă etimologie a numelui Basarab, pe carel vor purta cei ce vor avea învestitura de „Negru Vodă”, pe care Vasile Lovinescu îl consideră un nume generic, mistic, al „funcțiunii hermetice” în care au supraviețuit și reminiscențe dintr-o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
cetate de la Dunăre. Soliman Magnificul, Mahmet al II-lea Fatih, Ioan Vodă cel Cumplit sau Mihai Viteazul, precum și nesfârșite detașamente de soldați trimiși de țarii ruși au asediat zile și nopți celebra fortăreață de la Dunăre, construită pe ruinele unei cetăți dacice. Cei care au construit aceste tunele au fost turcii. Au cucerit cetatea Brăilei în 1528 sub conducerea lui Soliman Magnificul și vreme de trei secole au deținut controlul acesteia, transformând-o în „raia turcească.” În felul acesta Brăila a devenit
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cetate de la Dunăre. Soliman Magnificul, Mahmet al II-lea Fatih, Ioan Vodă cel Cumplit sau Mihai Viteazul, precum și nesfârșite detașamente de soldați trimiși de țarii ruși au asediat zile și nopți celebra fortăreață de la Dunăre, construită pe ruinele unei cetăți dacice. Cei care au construit aceste tunele au fost turcii. Au cucerit cetatea Brăilei în 1528 sub conducerea lui Soliman Magnificul și vreme de trei secole au deținut controlul acesteia, transformând-o în „raia turcească.” În felul acesta Brăila a devenit
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fastul vechiului Bizanț, transformîndu-și neînsemnatele principate, după expresia celebră a istoricului, într-un "Byzance apres By-zance". Pare destul de mult, dar tot nu a fost de ajuns. Nu doar pe linia romană am fost cei mai vechi, ci și pe cea dacică. Dacii, scria Herodot, au fost "cei mai viteji și mai vestiți dintre traci". O întreagă mișcare tracomană s-a străduit să dovedească enorma importanță a dacilor în lumea antică. Până și muntele Olimp, scrie Nicolae Densu-sianu, nu era altul decât
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
este trimisul (nu unsul) lui Dumnezeu pe Pământ. El se crede urmașul “monarhului ascuns”, o falsă ipostază în poliarhie. Așa procedează Negru-Vodă cu Manole. Locul de închinare nu se ridică la întâmplare: el este consacrat. Acolo a fost un templu dacic - putem presupune, după vechimea baladei. Părăsit de urmașii “lupilor”, locul de închinare este bântuit de Cel Rău, după cum îi povestește ciobanul lui Negru-Vodă: “Ba, Doamne,-am văzut/ Pe unde-am trecut,/ Un zid părăsit/ Și neisprăvit./ Cânii, cum îl văd
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]