2,715 matches
-
plăcut! Bravos! Să trăiești! Cațavencu: În sănătatea venerabilului și imparțialului nostru prezident, Trahanache! (Urale și ciocniri.) (Zoe vede pe Cetățeanul turmentat în grămadă, ia un pahar și merge de i-l oferă.) Cetățeanul: În sănătatea coanii Joițichii! Că e (sughite) damă bună! (ciocnește cu ea: ea i strânge mâna din toată inima. Urale, ciocniri.) Cațavencu: (lui Tipătescu încet) Să mă ierți și să mă iubești! (expansiv) Pentru că toți ne iubim țara, toți suntem români!... Mai mult, sau mai puțin onești! (Tipătescu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
război mondial, cînd pe locul lui a fost construit un depozit de benzină. La acesta se referă Ion Ghica în următorul fragment din „Trei ani în Romînia sau Corespondența onorabilului Bob Dowley”: „Este nobil și de bun ton ca o damă să se învîrtească pe șosea, cel puțin de două ori, de la havuz pînă la rondul cel mare, răsturnată pe un fund de mătase albastră, vînătă sau galbenă”4). Și tot acesta e menționat de Caragiale, într-una din „schițe ușoare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
șocheze (avea acest obicei), el ar fi afirmat: „Bacovia nu poate fi un mare poet, pentru că a fost labagiu”. (v. Cartea Albă a Securității. Istorii literare și artistice/1969-1989, Ed. Presa Romînească, 1996, p. 271) Bărbat viguros, cu succes la dame, Profesorul vorbea, în acest caz, ca mai tîrziu (vezi mai încolo) Dumitru Sechelariu, controversatul primar al orașului Bacău, însă „răutatea” sa apropo de posibilitățile sexuale ale poetului și frivolitatea judecății sale de valoare erau episodice și deloc contagioase. Public, Al.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
London: Butterworth. A.J. Heidenheimer, ed., Comparative Political Finance in the 1980s (1970) Lexington, Mass.: Heath. A.J. Heidenheimer, M. Johnston și V.J. Levine, Political Corruption: A Handbook (1989) New York, NY: Transaction Books. F.A. Hermens, Democracy or Anarchy? (1941) Notre Dame, Ind.: University of Notre Dame Press. R.L. Hess and G. Loewenberg, "The Ethiopian no-party state", American Political Science Review (1964), pp. 947-50. R.E.M. Irving, The Christian Democratic Parties of Western Europe (1979) London: Allen and Unwin. K. Janda, Political Parties
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ed., Comparative Political Finance in the 1980s (1970) Lexington, Mass.: Heath. A.J. Heidenheimer, M. Johnston și V.J. Levine, Political Corruption: A Handbook (1989) New York, NY: Transaction Books. F.A. Hermens, Democracy or Anarchy? (1941) Notre Dame, Ind.: University of Notre Dame Press. R.L. Hess and G. Loewenberg, "The Ethiopian no-party state", American Political Science Review (1964), pp. 947-50. R.E.M. Irving, The Christian Democratic Parties of Western Europe (1979) London: Allen and Unwin. K. Janda, Political Parties: A Cross-National Survey (1980) New York
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ibovnic umbra biograficului este deja aproape efasată. În loc, începe să se proiecteze un univers liric de sorginte folclorică. În toată cartea, de altfel, recuzita specifică unei postmodernități consumiste și goale de sens (oglinda, beteala, confetti-ul, inelele, brățările, poșeta de damă și ruletă) coexistă cu figurația și atmosfera împrumutate din mythosul autohton: zânele frigului (‚zăludele", "nebunele"), balaurii și șerpii înțelepți din aur, vârcolacii etc. Sugestie vizibilă a perisabilității uneia, respectiv a perenității celuilalt; într-un alt plan, a salvării umanului printr-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Rime of the Ancient Mariner (1797) a lui Samuel Taylor Coleridge, femeia-vampir din Cristabel, The Old Woman of Berkeley (1798) a lui Robert Southey, The Vampyre (1810) a lui John Stagg, The Eve of St. Agnes, Lamia și La Belle Dame sans Merci ale lui John Keats și, evident, Carmilla lui Le Fanu, vam-pirița lesbiană, precursoare a lui Dracula. Personajul lui Oscar Wilde, Dorian Gray, și Morella și Berenice ale lui Poe sunt foarte apropiate de tipul vampirului; chiar și Frankenstein
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
reușească, intervenția doctorului Taussig fiind zadarnică. Dădea consultații la toată populația săracă a târgului cu atât mai mult cu cât poseda o avere frumușică: avea vii, case mari ca cea din str. Mârzescu unde a fost și Primăria, clădirea Notre Dame de Sion, unde pe vremuri fusese Seminarul Veniamin Costache. Locuia pe strada Stroescu, fostă Zoe și avea un fiu, Camil. Sunt multe întâmplări hazlii legate de dr. Tausig, unele din ele povestite de Rudolf Suțu în volumul “Iașii de odinioară
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
lei pe lună". Atenția pe care Caragiale o acordă reacției de răspuns la opiniile despre propria operă e vizibilă și în cazul farsei D-ale carnavalului, citită în casa lui C. Nottara, autorul întrerupînd lectura pentru a apostrofa sever o... damă: "Nu permit manifestații d-astea anti-comice nici chiar reginei Elisabeta care totuși are scuze că nu este obișnuită cu quiproquourile limbei românești. Dar noi mitocnii get-beget știm să învîrtim limba noastră în orice fel voim." În 1864, Caragiale se adresa
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și plăceri", fapt pentru care caută parale, sfătuindu-și prietenul asupra mijloacelor verificate în capitala valahă "Găsește pe cineva să-l tapezi", căci "adevărata filozofie e asta, banul"; în Țara Românească totul i se pare mizerabil pe motive foarte întemeiate: "damele fine sînt inaccesibile" și "mă așteaptă examenul de drept"; fiind la vîrsta marilor hotărîri ia așadar "o decizie irevocabilă: nu mai dau examenul" deoarece "nu sînt sclavul Universității"; eliberarea din sclavia almei mater nu îi îmbunătățește însă situația căci "Bucureștii
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de vitalitate, însă în schița O conferință (1909) o regăsim într-o altă postură: este prezidenta Societății Protectoare a Muzelor Daco-Romane, a devenit venerabila madam Trahanache, trăiește mai mult la Paris, și în afară de asta este [...] ramolisită. Pentru postura ei de damă bună mai sugestivă ar fi raportarea la un Jupiter în fustă (Joe > Joițica), stăpînă într-un Olimp caricatural, balcanic și dîmbovițean, plasată ea însăși în postura inferiorității ce nu are acces la bios viața superioară. Selectez și trei nume din
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
anumite segmente, naratorul (Mateiu) și Gore Pirgu (Ion Luca) alcătuiesc familii spirituale. La 16 ani, Mateiu observă cu răutatea (încă) infantilă că o fată tînără e "urâtă ca o focă" iar alta e categorisită "jidoafcă infectă"; anul următor visează la "dame fine" și e hotărît să-i propună unei domnișoare "o întrevedere diplomatică unde să discutăm chestiunea copulațiunei" și îi recomandă amicului din Paris să frecventeze muzeele pentru că acestea nu sunt decît "niște case de rendez-vous patronate de stat". Îi urează
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
propună unei domnișoare "o întrevedere diplomatică unde să discutăm chestiunea copulațiunei" și îi recomandă amicului din Paris să frecventeze muzeele pentru că acestea nu sunt decît "niște case de rendez-vous patronate de stat". Îi urează aceluiași "succes pe toată linia la dame" sau, mai la... obiect, "Fii forte amice, aruncă-te la p..." el fiind foarte bucuros că o damă fină ,,m-a lorgnat la masă". Deoarece "când nu găsești capitaluri din leagăn trebuie luptă mare" se gîndește la "un petit mariage
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
frecventeze muzeele pentru că acestea nu sunt decît "niște case de rendez-vous patronate de stat". Îi urează aceluiași "succes pe toată linia la dame" sau, mai la... obiect, "Fii forte amice, aruncă-te la p..." el fiind foarte bucuros că o damă fină ,,m-a lorgnat la masă". Deoarece "când nu găsești capitaluri din leagăn trebuie luptă mare" se gîndește la "un petit mariage" din moment ce nu poate ceea ce amicul a reușit deja să fie "mare consumator de champagne la o c... bătrână
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
s-a cabrat la simpla idee a unei limbi" spre deosebire de o jună franțuzoaică care se pare că a digerat cu grație "porcării fine". În capitala valahă urmează deviza Amor, glorie, bani; deși "în București e foarte greu de lucrat cu damele" a cunoscut o "zână [...] care trebuie să aibă după evaluările mele o bună rentă", arătîndu-se însă interesat și de o damă coaptă, dispusă să "protegeze primii pași ai unui tânăr dilettante". În momentele de derută exclamă dezamăgit Ce oameni! ce
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
porcării fine". În capitala valahă urmează deviza Amor, glorie, bani; deși "în București e foarte greu de lucrat cu damele" a cunoscut o "zână [...] care trebuie să aibă după evaluările mele o bună rentă", arătîndu-se însă interesat și de o damă coaptă, dispusă să "protegeze primii pași ai unui tânăr dilettante". În momentele de derută exclamă dezamăgit Ce oameni! ce timpuri!, conștient de marile pericole ce pîndesc viața unui tînăr: "...profită de viață, cu atâta te alegi, dar ferește-te să
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
atâta te alegi, dar ferește-te să nu te avariezi, syphilisul e îngrozitor ce victime face"; dorește devotament ("Pentru ca să mi-o fac devotată, îi voi propune un mic joc între caisa ei și banana mea"), are regrete privind Berlinul "unde damele sunt atât de binevoitoare", intră în criză de timp ("trebuie să merg în oraș [...] să-mi găsesc femella prin Lipscani") fapt care îl mobilizează total mai ales cînd abordează o călugăriță ("Cinci minute după ce am abordat-o în întuneric, i-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
îndemîna cititorului și date din certificatul de naștere a lui Mateiu, fiul Mariei Constantinescu, 20 ani, rentieră, București, strada Frumoasă, nr.14 și al lui Ioan I. Caragiali, 33 ani, rentier, aceeași adresă. Deoarece Maria Constantinescu nu era une grande dame precum Maria Sion, fiul nu i-a prezentat-o niciodată, avînd în vedere și amănuntul că nora era cu cinci ani mai în vîrstă decît soacra! Din scrisorile expediate la Sionu din San Remo rezultă o deplină armonie și dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Zițo, Zițo, tu mi le faci toate, tu m-ai dus la "Iunion", tu ai dat nas amploiatului să se ție după noi, de mi-am găsit beleaua cu Chiriac... Zița: Cu Chiriac?" Se pot adăuga mijloace paralingvistice (În Bubico, dama din tren vorbește de Bismark, dulăul ofițerului care stă cu chirie la Papadopolina și... "tușește cu mult înțeles"), se pot evoca spații ale confortului erotic (Tren de plăcere: soțul află de la soacră-sa că "Miții i-a dat odaia lui
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
șa vie" [Zola, La Сurée, p.187,190]. Bălul este ocazia mondenă unde se fac cuceririle imposibile în alte circumstanțe, cum ar fi cea a imperatorului de către Clorinde: "Dans un bal, au ministère de la Marine, où elle était allée en Dame de cœur, avec des cœurs de diamants à son cou, à șes poignets et à șes genoux, elle avait fait la conquête de l'empereur" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.344]. Culisele alegerilor partenerilor însă pot fi puțin poetice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Sandorff, examinând clădirea cu nerăbdarea unui jucător înflăcărat. Jocurile de pierzanie dezvăluie capacitățile extreme ale Parizienei 275. Activitatea filantropica este una ocazionala, făcută de Pariziana mai puțin din convingere și mai mult pentru că lasă o impresie bună. Doamna Walter "est dame patronnesse de toutes leș bonnes œuvres de la Madeleine" [Maupassant, Bel-Ami, p.197]. "Mme Dambreuse (...) présidait leș assemblées de charité. En cajolant leș duchesses, elle apaisait leș rancunes du noble faubourg et laissait croire que M.Dambreuse pouvait encore se repentir
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de femei din societatea înaltă și oferă recepții 344: "Bourgeoise déclassée, elle adorait la vie de ménage, un petit intérieur paisible. Cependant, elle était contente d'avoir "un jour"; disait: "Ces femmes-là!" en parlant de șes pareilles; voulait être "une dame du monde", s'en croyait une. Elle mentait à son rôle enfin, car elle devenait sérieuse" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.410]. Fiind prin natura lor actrițe, ele nu rezistă mult în același rol și tind spre o schimbare spectaculoasă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
comune noi. Pasiunea și interesele apropie clasele. În Au bonheur des dames găsim similitudinea ocupațiilor noi, anume cumpărăturile de lux și în exces ale femeilor din toate clasele, care resimt aceeași tentație a noului: "Îl n'y avait désormais ni dame, ni demoiselle de magasin. Elles n'étaient plus que femmes, comme égalées dans leur rivalité" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.351]. Clientele magazinului se aseamănă: "C'était un pêle-mêle de dames vêtues de soie, de petites-bourgeoises à robes pauvres
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
din paturile de jos și este o tendință naturală: ""Elle a tenu un hôtel, n'est-ce pas? Autrefois, elle logeait Rougon. On raconte même qu'elle lui prêtait de l'argent... Et maintenant, quel métier fait-elle? (...) Mme Correur est une dame fort respectable", dit-il nettement" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30]. Proaspăt căsătorită, mic-burgheză Sidonie Chèbe intra triumfătoare în rândurile mării burghezii: "un sourire de triomphe éclairer tout à coup ce joli visage énigmatique" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
94]. 59 Georges Duroy face cunoștință în salonul Walter cu Parizienele celebre în presa pariziana, nume mitice, "Domino roșe" și "Patte Blanche", imaginându-le mondene tinere și frumoase, dar descoperă cu stupoare niște ființe ordinare, bătrâne, grase, dezgustătoare: "une grosse dame décolletée, aux bras rouges, aux joues rouges, vêtue et coiffée avec prétention, et marchant și lourdement qu'on sentait, à la voir aller, le poids et l'épaisseur de șes cuisses. Îl fut stupéfait et saisi par une envie de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]