10,827 matches
-
de externalizare, și să asigure punerea sa în aplicare, după caz, pe bază individuală, subconsolidată și consolidată. (2) Politica de externalizare trebuie să vizeze cel puțin următoarele aspecte: a) responsabilitățile organului de conducere, inclusiv implicarea sa, după caz, în procesul decizional privind externalizarea funcțiilor critice sau importante; ... b) implicarea liniilor de activitate, a funcțiilor de control intern și a altor persoane în ceea ce privește acordurile de externalizare; ... c) planificarea acordurilor de externalizare, incluzând: (i) definirea cerințelor comerciale referitoare la acordurile
REGULAMENT nr. 8 din 24 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286999]
-
state terțe. ... (4) Instituțiile de credit trebuie să se asigure că politica de externalizare acoperă identificarea efectelor potențiale ale acordurilor de externalizare care vizează funcții critice sau importante asupra următoarelor aspecte și că acestea sunt luate în considerare în procesul decizional: a) profilul de risc al instituției de credit; ... b) capacitatea de a monitoriza furnizorul extern și de a administra riscurile; ... c) măsurile de asigurare a continuității activității; și ... d) desfășurarea activității. ... (5) Instituțiile de credit trebuie să identifice, să evalueze
REGULAMENT nr. 8 din 24 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286999]
-
Cameră, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării. În acest sens, dispozițiile art. 75 alin. (4) și (5) din Constituție instituie modul de rezolvare a posibilelor „conflicte de competență“ între prima Cameră sesizată și Camera decizională, dar nu există un text în Constituție care să permită Camerei decizionale să se îndepărteze de la „limitele sesizării“ date de soluția adoptată de către prima Cameră sesizată. Astfel, în acord cu jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
legiferării. În acest sens, dispozițiile art. 75 alin. (4) și (5) din Constituție instituie modul de rezolvare a posibilelor „conflicte de competență“ între prima Cameră sesizată și Camera decizională, dar nu există un text în Constituție care să permită Camerei decizionale să se îndepărteze de la „limitele sesizării“ date de soluția adoptată de către prima Cameră sesizată. Astfel, în acord cu jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional, diferențele majore de conținut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
Astfel, în acord cu jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional, diferențele majore de conținut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
de lege adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă din procesul de legiferare. Or, legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voință concordante a ambelor Camere ale Parlamentului
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
de cele două Camere ale Parlamentului. ... 6. Se susține, astfel, raportat la legea dedusă controlului de constituționalitate, că din compararea formelor adoptate de cele două Camere ale Parlamentului rezultă nu doar faptul că la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, au fost adoptate 34 de amendamente care nu au fost puse și în discuția Senatului și care au condus la o configurație diferită semnificativ între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, ci chiar că au fost dezbătute două
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
condus la o configurație diferită semnificativ între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, ci chiar că au fost dezbătute două propuneri legislative total diferite din perspectiva conținutului. Astfel, se susține că cele 34 de amendamente adoptate de Camera decizională conduc la concluzia că legea adoptată de Camera Deputaților este o cu totul altă lege decât cea adoptată de Senat. ... 7. În același sens, se mai susține că, în forma adoptată de Senat, art. 1 din legea criticată nu cuprindea
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
creditor financiar la un terț“, definiție care corespundea prevederilor art. 1.566 din Codul civil, potrivit cărora cesiunea de creanță este convenția prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanță împotriva unui terț. Astfel, se susține că înlocuirea, de către Camera decizională, a noțiunii de „cesiune de creanță“ cu noțiunea de „cesionarul creanței“, în cuprinsul art. 2 lit. b) din legea criticată, este lipsită de claritate și nu are aplicabilitate practică, dat fiind faptul că, în practică, cesionarul creanței este entitatea care
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
vedere. ... 38. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocând jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul bicameralismului, arată că, din examinarea comparativă a formei legii adoptate de Camera de reflecție - Senatul - și cea adoptată de Camera decizională - Camera Deputaților -, rezultă că, din punct de vedere structural, modificările aduse în Camera decizională nu determină existența unei configurații semnificativ diferite între aceste două forme, singurul text suplimentar ce figurează în forma finală a legii fiind ultimul articol, art. 13
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul bicameralismului, arată că, din examinarea comparativă a formei legii adoptate de Camera de reflecție - Senatul - și cea adoptată de Camera decizională - Camera Deputaților -, rezultă că, din punct de vedere structural, modificările aduse în Camera decizională nu determină existența unei configurații semnificativ diferite între aceste două forme, singurul text suplimentar ce figurează în forma finală a legii fiind ultimul articol, art. 13, prin care este instituit un termen cu privire la intrarea în vigoare a legii
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare. ... 53. În cauză, propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de Cameră de reflecție, la data de 2 februarie 2022, fiind adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 26 martie 2024. Legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere ale Parlamentului în vederea exercitării dreptului de sesizare asupra constituționalității la data de 2 aprilie 2024, a fost trimisă Președintelui României pentru promulgare
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
prin legea ce formează obiectul prezentei sesizări, a dispozițiilor art. 61 alin. (1) coroborat cu art. 75 alin. (4) și (5) din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, autorii obiecției susțin, în esență, că cele 34 de amendamente adoptate de Camera decizională conduc la concluzia că legea adoptată de Camera Deputaților este cu totul altă lege decât cea adoptată de Senat. Totodată, se mai susține că eliminarea instituțiilor de credit din cadrul categoriei creditorilor financiari, din cuprinsul art. 1 al legii criticate
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, drept care autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului, care presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor. ... 57. Curtea a stabilit
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul bicameralismului care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
31). ... 58. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, bicameralismul, reglementat prin art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, nu presupune ca proiectul de lege să fie adoptat în mod identic de cele două Camere ale Parlamentului; din contră, Camera decizională este în drept să adopte proiectul de lege într-o formă diferită, în măsura în care menține obiectul de reglementare al inițiativei legislative și concepția de ansamblu a acesteia. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestui principiu
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
sesizate, în sensul că aceasta ar fi Camera care ar fixa în mod definitiv conținutul proiectului sau al propunerii legislative (și, practic, conținutul normativ al viitoarei legi), ceea ce are drept consecință faptul că cea de-a doua Cameră, Camera decizională, nu va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecție, ci doar să o aprobe sau să o respingă. Bicameralismul nu înseamnă însă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecție, ci doar să o aprobe sau să o respingă. Bicameralismul nu înseamnă însă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-a doua Cameră
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-a doua Cameră se va identifica, în ceea ce privește activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. ... 59. Prin urmare, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera de reflecție trebuie să cuprindă o soluție legislativă
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 412 din 14 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 25 iulie 2017, paragraful 36). ... 61. Analizând comparativ forma adoptată de Senat și forma adoptată de Camera decizională, Curtea reține că modificările și completările aduse formei inițiale se circumscriu acelorași soluții legislative, neexistând deosebiri majore de conținut juridic între ele. Astfel, în ceea ce privește art. 1 din proiectul de lege, vizat în mod punctual de critica de
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
formei inițiale se circumscriu acelorași soluții legislative, neexistând deosebiri majore de conținut juridic între ele. Astfel, în ceea ce privește art. 1 din proiectul de lege, vizat în mod punctual de critica de neconstituționalitate, Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a optat pentru circumstanțierea sferei normative a noțiunii de „creditori financiari“, în sensul că acestea se referă la instituțiile financiare nebancare, reglementate de Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
în sensul că acestea se referă la instituțiile financiare nebancare, reglementate de Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009. Totodată, din analiza amendamentelor adoptate de Camera decizională, rezultă că acestea se referă la: introducerea noțiunii de „cesionar de creanțe“ - art. 1 lit. b) -, circumstanțierea sferei noțiunii de „consumator“, a pragului dobânzii anuale efective (DAE), a nivelului procentual al costului total al creditării, calculat în funcție de plafonul
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]