113,833 matches
-
Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Art. 345 (1 În înțelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identificare, evaluare și recunoaștere a rezultatelor învățării se definesc după cum urmează: a rezultatele învățării reprezintă ceea ce o persoană cunoaște, înțelege și este capabilă să facă la finalizarea procesului de învățare și sunt definite sub formă de cunoștințe, abilități și competențe; b identificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care indivizii
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
înțelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identificare, evaluare și recunoaștere a rezultatelor învățării se definesc după cum urmează: a rezultatele învățării reprezintă ceea ce o persoană cunoaște, înțelege și este capabilă să facă la finalizarea procesului de învățare și sunt definite sub formă de cunoștințe, abilități și competențe; b identificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care indivizii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin conștienți de competențele pe care le dețin; c evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
dialog social.” și „În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, personalului didactic de predare, didactic auxiliar, de conducere și de îndrumare și control i se aplică prevederile din legislația muncii.” Art. 365. Termenii și expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi sunt definiți în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3 din Constituția României, republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședința comună din data
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
din învățământul superior. CNCIS are ca scop asigurarea coerenței calificărilor și a titlurilor obținute în învățământul superior. CNCIS asigură recunoașterea națională, precum și compatibilitatea și comparabilitatea internațională a calificărilor dobândite prin învățământul superior. CNCIS este parte a Cadrului național al calificărilor definit la pct. 7. 9. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare și validare, care este obținut atunci când un organism competent stabilește că o persoană a obținut, ca urmare a învățării, rezultate la anumite standarde prestabilite. 10. Calitatea educației
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
studenți/cursanți. 46. Societatea cunoașterii este o societate în care cunoașterea constituie principala resursă, fiind creată, împărtășită și utilizată pentru a genera prosperitate și bunăstare membrilor săi. 47. Standardul reprezintă descrierea cerințelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activități în educație. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui enunț și se concretizează într-un set de indicatori de performanță. Standardele sunt diferențiate pe criterii și domenii. 48. Standardul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
unei activități în educație. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui enunț și se concretizează într-un set de indicatori de performanță. Standardele sunt diferențiate pe criterii și domenii. 48. Standardul de referință reprezintă descrierea cerințelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activități de către furnizorul de educație/unitatea/instituția furnizoare de educație, pe baza bunelor practici existente la nivel național, european sau mondial. Standardele de referință sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei instituții
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
acordării certificatului de calificare profesională. 56. Certificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învățării dobândite de persoana care învață, în urma unui proces de evaluare. 57.Învățământul public este echivalentul învățământului de stat, așa cum este definit în Constituția României, republicată. 58. Învățământul privat este echivalentul învățământului particular, așa cum este definit în Constituția României, republicată. NOT: Având în vedere comentariile și adnotările noastre din cuprinsul întregii legi, considerăm că se impune definirea și a următorilor termeni și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
confirmă în mod formal rezultatele învățării dobândite de persoana care învață, în urma unui proces de evaluare. 57.Învățământul public este echivalentul învățământului de stat, așa cum este definit în Constituția României, republicată. 58. Învățământul privat este echivalentul învățământului particular, așa cum este definit în Constituția României, republicată. NOT: Având în vedere comentariile și adnotările noastre din cuprinsul întregii legi, considerăm că se impune definirea și a următorilor termeni și sintagme: Furnizori de educație; Cerințe educaționale speciale; Probleme și nevoi sociale; Comitete sectoriale; Centre
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
n-a pătruns vreodată într-o buclă conceptuală non-divergentă. Pe scurt, va funcționa ca o cușcă de rechini. Instrucțiuni: Introdu casetele în dictafoane. Așază dictafoanele în fiecare colț al camerei și la marginile oricărui spațiu pe care vrei să-l definești. Dacă e posibil, cuplează fiecare dictafon la un adaptor AC. Asigură-te că fiecare dictafon e setat pe redare continuă. Începe redarea benzii la toate dictafoanele. Protecția e asigurată doar în zona descrisă de amplasarea dictafoanelor. Note suplimentare, explicații & informații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-mă de montaj, încercând să schimb subiectul. — E o ambarcațiune, spuse Fidorous, venind după mine. Un vas de vânat rechini. Adevăratul vas de vânat rechini, ai putea spune. Vino pe aici și-ți arăt. Figura ??? 1. Scânduri. Conturul navei Orpheus definit în mare parte din scânduri de lemn. Alte scânduri au fost așezate și în interiorul conturului pentru a umple spațiile goale. Scândurile erau un amestec de lemn proaspăt și podele vechi, rafturi, plinte, stinghii, pervazuri, părți din panouri de ușă etc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
prezentate căderi financiare. La final, lucrarea se ocupă de seisme în lumea capitalului actual. O altă carte interesantă pentru activitatea de comerț exterior este: "Aurul. Mit și realitate". Lucrarea pune la dispoziția cititorilor fenomene și fapte care se străduiesc să definească rolul real și imaginar al metalului galben de-a lungul vremii. O a treia carte este intitulată "În zgomotul bursei". Scopul lucrării a fost de a introduce pe cititor în viața cotidiană a burselor și de a o face, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în mod considerabil, la afirmarea României pe plan internațional. * Membru de onoare al Asociației. * Membru de onoare al Asociației. * Membru de onoare al Asociației. * Magazin istoric, martie 2006, pag. 43. * Termenul de "agent diplomatic", precum și cel de "funcționar consular" sunt definiți în art. 1 lit. e din Convenția de la Viena cu privire la relațiile diplomatice (1961), respectiv în art. 1 alin. 1 lit. d din Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare (1963). ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a auditului extern. Guvernanța corporativă descrie metodele și sistemele folosite pentru conducerea organizațiilor de toate tipurile și mărimile, publice sau nonprofit și, de asemenea, companii din sectorul privat și cele construite sub forma parteneriatelor. În acest sens, Sir Adrian Cadbury definea guvernanța corporativă ca fiind „sistemul prin care companiile sunt îndrumate și controlate” 3. Guvernanța corporativă este un concept care a intrat în literatura de specialitate și în buna practică în domeniu în ultimele două decenii. Descrierea simplă de către Cadbury, ca
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care lucrează împreună și care în final vor fi integrate unei singure structuri recunoscute de conducere. 3 Cadbury Report, Report of the Committee on the Financial Aspects of Corporate Governance, 1992. Guvernanța corporativă 16 deciziile privind activitatea companiei, cum se definesc obiectivele strategice, care sunt mijloacele de atingere a lor și cum se monitorizează performanțele financiare. Conceptul de guvernanță corporativă este văzut ca având două fațete 4: cea comportamentală, care se referă la modul în care interacționează managerii unei companii, acționarii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ccir.ro. Capitolul 1. Guvernanța 33 Codul Cadbury stabilea pentru prima oară regulile de bază ale administrării unei companii pentru a se obține creșterea eficienței, concomitent cu un comportament nediscriminatoriu față de acționari. În timp, aproape toate companiile transnaționale și-au definit propriile coduri de bune practici, devenind din ce în ce mai transparente față de acționari, în mare parte datorită creșterii activismului acestora, dar și pentru că, fiind listate la bursă, erau interesate să aibă o imagine bună față de furnizorii de fonduri. Raportul Cadbury a fost elaborat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
aceasta nu înseamnă că o companie poate primi un punctaj mare doar din acest motiv. O companie dintr-o țară cotată pozitiv poate primi un scor mic, dacă nu se apropie de cerințele celor patru componente ale guvernanței corporative, care definesc scorul. Un scor mic acordat țării nu presupune în mod necesar că și compania va primi un scor mic, astfel, o companie bine condusă poate primi un scor înalt, chiar dacă face parte dintr-o țară căreia i-a fost acordat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și un vot de încredere dat acționarilor și mandatarilor din partea Consiliului de administrație. Guvernanța corporativă 90 Managerii, supraveghetorii și personalul operațional și din prima linie ar trebui să înțeleagă cadrul de guvernanță corporativă și să încerce să îndeplinească cerințele acestora definite pentru performanță, conformitate și responsabilitate. Sistemele de control intern ar trebui să existe în întreaga organizație și să fie actualizate pentru a fi astfel luate în considerare toate riscurile materiale care au fost evaluate și ar trebui să fie verificate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
fiabilitatea informației interne și externe; respectarea legilor, regulamentelor și politicilor interne. Cadrul normativ pentru reorganizarea controlului intern propus de legislația românească se referă la Codul controlului intern, care cuprinde standardele de management și control intern la entitățile publice 16 , care definesc un minimum de reguli de management, obligatorii pentru toate entitățile publice. Acestea sunt grupate pe cele cinci elemente-cheie (elementele modelului de control COSO), care vor fi dezvoltate în continuare în acest capitol. Reorganizarea sistemului de control intern din cadrul entităților publice
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ai IIA, profesioniști în domeniu, cabinete de audit extern și mari întreprinderi americane, iar rezultatul a fost documentul Controlul intern - Un cadru integrat. Cadrul de control COSO, în principal, subliniază responsabilitatea managementului general pentru controlul intern. În septembrie 1992, COSO definește controlul intern ca fiind un proces efectuat de Consiliul de administrație, conducere și întregul personal al entității, menit să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea obiectivelor organizației, având în vedere: conformarea cu legile și cu reglementările aplicabile. Definiția COSO a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
afaceri sunt bine administrate, deși nu există o garanție totală. 2.4.2. Modelul CoCo 2.4.2.1. Considerații generale În noiembrie 1995 o organizație canadiană 45 propune un nou model, bazat pe gruparea criteriilor de control - CoCo46, care definește controlul 47 ca fiind reprezentat de structura organizației și include resursele, sistemele, procedeele, structurile, cultura organizației și alte elemente care, puse împreună, susțin oamenii în îndeplinirea obiectivelor, obiective care fac parte din următoarele categorii: eficacitatea și eficiența operațiunilor; siguranța raportării
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
unei părți din această muncă. 2.4.2.2. Structura modelului CoCo Modelul de control reprezintă un mijloc de a înțelege elementele majore ale controlului, inclusiv relațiile importante care există între aceste elemente. Guvernanța corporativă 144 144 Modelul CoCo este definit prin: definiția modelului, criterii de control, gruparea acestor criterii. În continuare, prezentăm cele 20 de criterii de control grupate pe cele patru elemente ale modelului CoCo. A. SCOP Criteriile privind scopul care contribuie la orientarea organizației se referă la: obiectivele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
la afirmarea identității și valorilor organizației și se referă la valorile etice, inclusiv la integritate, la politicile în materie de resurse umane, la răspunderile, responsabilitățile și obligația de raportare, încrederea reciprocă, și sunt: B1 - în întreaga organizație trebuie să fie definite, comunicate și puse în practică valori etice, inclusiv integritatea. B2 - politicile și practicile în materie de resurse umane trebuie să fie conforme valorilor etice ale organizației și să fie coerente cu obiectivele acesteia. B3 - puterile, responsabilitățile și obligația de a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
coordonare; activități de control și sunt: C1 - persoanele trebuie să aibă cunoștințele, competențele și instrumentele necesare pentru a contribui la realizarea obiectivelor organizației. C2 - procesele de comunicare trebuie să susțină valorile organizației și realizarea obiectivelor sale. C3 - trebuie să se definească și să se comunice în termene acceptabile informații pertinente și suficiente, pentru a le permite persoanelor să-și îndeplinească responsabilitățile care le sunt încredințate. C4 - deciziile și acțiunile diverselor părți ale organizației trebuie să fie coordonate. C5 - activitățile de control
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și sunt: D1 - mediul extern și mediul intern trebuie să fie supravegheate pentru a obține informații ce ar putea semnala necesitatea reevaluării obiectivelor organizației sau controlului în cadrul acesteia. D2 - performanța trebuie să facă obiectul unei monitorizări cu ajutorul scopurilor și indicatorilor definiți în obiectivele și planurile organizației. D3 - ipotezele inerente obiectivelor organizației trebuie să fie revizuite în mod periodic. D4 - nevoile de informare și sistemele conexe trebuie să fie reevaluate atunci când se schimbă obiectivele sau atunci când sunt depistate deficiențe în comunicarea informațiilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
continuare lista criteriilor stabilite prin documentul CoCo, grupate în structura celor cinci componente ale documentului COSO. Nr. Componentele Gruparea criteriilor de control stabilite crt. modelului COSO de modelul CoCo 1. Mediul de control B1 În întreaga organizație trebuie să fie definite, comunicate și puse în practică valori etice, inclusiv integritatea. B2 Politicile și practicile în materie de resurse umane trebuie să fie conforme valorilor etice ale organizației și să fie coerente cu obiectivele acesteia. B3 Puterile, responsabilitățile și obligația de a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]