9,167 matches
-
criminală și pierderea idealismului. Cea de-a patra etapă impune o selecție între terapeuți, aceștia fiind supuși unei duble posibilități: eroziune sau adaptare. Cei care vor intra în faza de eroziune, vor vedea furia și intoleranța devenind resentiment, vor manifesta depresie și extenuare, fiind vulnerabili la burnout. În varianta de adaptare, terapeutul devine mai detașat, își coboară așteptările și tolerează latura umană întunecată pentru a-și recăpăta motivația terapeutică și compasiunea. Farrenkopf (1992) constată că etapele extrase în urma analizei din acest
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
detașat, își coboară așteptările și tolerează latura umană întunecată pentru a-și recăpăta motivația terapeutică și compasiunea. Farrenkopf (1992) constată că etapele extrase în urma analizei din acest studiu se aseamănă cu cele din ciclul de doliu: șoc, frică, reprimare, furie, depresie și acceptare/recuperare. În concluzie cercetările anterioare asupra traumei vicariante arată că aceasta este într-adevăr prezentă în grade diferite la indivizii care intră în mod regulat în contact cu supraviețuitorii traumelor. Concepția lui McCann și Pearlman (1990), că trauma
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
domeniu, Kahill (1998) a identificat cinci categorii ale simptomatologiei în burnout: fizic, emoțional, comportamental, interpersonal, legat de muncă. Simptomele fizice includ oboseală, tulburări de somn, probleme somatice, tulburări gastrointestinale și vulnerabilitate la răceli și gripă. Simptomele emoționale sunt iritabilitate, anxietate, depresie și vină. Simptomele comportamentale: agresivitate, insensibilitate, pesimism și abuz de substanțe. Dificultăți interpersonale: incapacitatea de a se concentra asupra comunicării, retragerea dintre ceilalți, dezumanizarea, interacțiuni robotizate. Simptome la locul de muncă: absenteism, întârzieri, abuzarea de pauze și demisie. Modele teoretice
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
enumerate anterior, Hobfoll și Shirom (1993) consideră că cea mai frustrantă și deci cea mai pertinentă în determinarea sindromului de burnout este investirea de resurse fără obținerea câștigurilor așteptate. Burnout-ul este asociat cu apariția sentimentelor de neajutorare, lipsa speranței și depresie. Soluția propusă de autori ar fi o atitudine proactivă, de preîntâmpinare a simptomatologiei patologice prin reconstruirea resurselor irosite. Ito și Brotheridge (2003) au folosit modelul conservării resurselor pentru a propune și a testa relațiile dintre resursele angajaților, strategiile lor de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și scorurile globale pentru personalitatea de tip A, subscalele de viteză și nerăbdare, implicarea profesională, competitivitatea și starea de urgență a timpului. Dintre instrumentele ce nu erau direct destinate personalității de tip A erau menționate scale pentru furie, ostilitate, agresivitate, depresie, extraversiune și anxietate. Aceste analize arătau că depresia era mai puternic asociată cu bolile coronariene decât personalitatea de tip A, iar corelațiile cu ostilitatea, agresivitatea și extraversia aveau o magnitudine similară. Între acestea ostilitatea părea a explica sistematic varianța comună
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
subscalele de viteză și nerăbdare, implicarea profesională, competitivitatea și starea de urgență a timpului. Dintre instrumentele ce nu erau direct destinate personalității de tip A erau menționate scale pentru furie, ostilitate, agresivitate, depresie, extraversiune și anxietate. Aceste analize arătau că depresia era mai puternic asociată cu bolile coronariene decât personalitatea de tip A, iar corelațiile cu ostilitatea, agresivitatea și extraversia aveau o magnitudine similară. Între acestea ostilitatea părea a explica sistematic varianța comună dintre tipul A și bolile cardiace. În timp
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
40 de ore pe săptămână prezentau tulburări ale somnului și ale atenției, iritabilitate, furie, gânduri și imagini intruzive comparativ cu cei care petreceau mai puțin de 40 de ore pe săptămână la serviciu. Programul prelungit era asociat, cu distres emoțional, depresie, anxietate, ostilitate și suspiciune. Pe de altă parte, numărul mediu de cazuri luate în grijă pe lună nu a prezentat o influență semnificativă asupra importanței simptomatologiei de stres traumatic secundar. Există însă și studii care nu au obținut un efect
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Mealer et al. (2007) au comparat intensitatea simptomatologiei posttraumatice manifestată de asistenții medicali din secțiile de terapie intensivă și medicină generală. Prima categorie a obținut scoruri semnificativ superioare. Subiecții din ambele specializări prezintă un risc mai mare de anxietate și depresie comparativ cu managerii din industria de sănătate. Aceste constatări nu sunt surprinzătoare. Surplusul de muncă, lipsa de suport și stresul traumatic secundar sunt motive ale burnout-ului acuzate de asistenții medicali din urgențe, terapie intensivă și oncologie (Kash et al., 2000
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Nu apar legături semnificative cu starea civilă și numărul de ore lucrate pe săptămână. Toate strategiile de burnout și toate schemele cognitive disfuncționale corelează pozitiv cu măsurile stresului traumatic secundar. Dintre fațetele personalității semnificative au fost: altruismul, cooperarea, compasiunea, anxietatea, depresia, timiditatea, eficiența personală, interesul artistic, modestia, moralitatea, asertivitatea, ambiția, încrederea, rigiditatea morală, perseverența. Dincolo de aceste concluzii apar diferențe importante între factorii ce afectează stresul traumatic secundar la medici și asistenți medicali în funcție de profesie și de diferitele simptome asociate. Istoricul traumatic
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ridicat de stres traumatic secundar și distres. Medicii cu vârste peste 50 de ani sunt cei mai afectați. Rezultate apropiate au obținut și Erdur et al. (2006) care vorbesc despre o corelație în forma de U între vârstă, anxietate și depresie la medicii din secțiile de urgențe. Medicii tineri și cei mai în vârstă prezintă un nivel crescut de anxietate și depresie, vârsta protejată situându-se între 36 și 45 de ani. Majoritatea studiilor susțin vulnerabilitatea crescută a medicilor tineri, nu
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
obținut și Erdur et al. (2006) care vorbesc despre o corelație în forma de U între vârstă, anxietate și depresie la medicii din secțiile de urgențe. Medicii tineri și cei mai în vârstă prezintă un nivel crescut de anxietate și depresie, vârsta protejată situându-se între 36 și 45 de ani. Majoritatea studiilor susțin vulnerabilitatea crescută a medicilor tineri, nu însă și pe a celor în vârstă. Erdur et al. (2006) atrag atenția asupra situației speciale a cadrelor medicale din țările
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
parte, factorul agreabilitate corelează pozitiv și cu satisfacția compasiunii. Deschiderea către semenii lor, le face pe aceste persoane să beneficieze mai mult de pe urma ajutorului dat celorlalți prin munca lor. Nevrozismul vizează în primul rând afectivitatea negativă reprezentată de stări ca depresie, furie sau anxietate (Watson & Clark, 1992; George, 1989). Persoanele cu un nivel ridicat de nevrozism tind să trăiască intens evenimente care pe alți oameni nu îi afectează, transformând frustrările în dificultăți fără scăpare și interpretând situații obișnuite ca fiind amenințătoare
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și mențin stările negative de-a lungul a perioade mari de timp (Goldberg & Johnson, 2005). Astfel nu este surprinzător că nevrozismul se asociază negativ cu satisfacția compasiunii și pozitiv cu stresul traumatic secundar în cazul cadrelor medicale. Anxietatea, timiditatea și depresia sunt fațetele care corelează cu stresul traumatic secundar. Persoanele conștiincioase sunt eficiente, competente, muncitoare și ambițioase (Block, 1961). Ele folosesc preponderent strategii de burnout activ care sunt mai eficiente în rezolvarea situațiilor stresante (Lefcourt, Martin & Ebers, 1981; O'Brien & DeLongis, 1996
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cerința absolutistă de dreptate și nevoia de confort, acestea corelând pozitiv cu simptomatologia intruzivă. Toate credințele disfuncționale ale asistenților medicali se asociază pozitiv cu cel puțin una dintre măsurile STS. Dintre fațetele personalității semnificative au fost: altruismnul, cooperarea, compasiunea, anxietatea, depresia, timiditatea, interesul artistic, perseverența, modestia, rigiditatea morală și moralitatea, acestea asociindu-se pozitiv cu nivelul STS. Eficiența personală și ambiția se asociază negativ cu măsuri ale stresului traumatic secundar. Factori diferiți se asociază cu simptome diferite ale stresului traumatic secundar
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cu victime ale evenimentelor traumatice, resimțind mai multe simptome intruzive, precum și un nivel mai ridicat de stres traumatic secundar și distres măsurat cu scala IES. Erdur et al. (2006), raportează o asociere în forma de U între vârstă, anxietate și depresie la medicii din secțiile de urgențe. Medicii tineri și cei mai în vârstă prezintă un nivel crescut de anxietate și depresie, vârsta protejată situându-se între 36 și 45 de ani. Rezultatele sunt diferite de cele înregistrate de alte cercetări
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
măsurat cu scala IES. Erdur et al. (2006), raportează o asociere în forma de U între vârstă, anxietate și depresie la medicii din secțiile de urgențe. Medicii tineri și cei mai în vârstă prezintă un nivel crescut de anxietate și depresie, vârsta protejată situându-se între 36 și 45 de ani. Rezultatele sunt diferite de cele înregistrate de alte cercetări pe această temă, care susțin vulnerabilitatea crescută a tinerilor, dar nu și pe a celor mai vârstnici. În acest sens, Erdur
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ajutându-și pacienții. În același timp cei care aleg să evite dificultățile ce le apar în viață, raportează mai puțină satisfacție. Factorii de personalitate ce se constituie ca factori de risc în stresul traumatic secundar sunt: altruismnul, cooperarea, compasiunea, anxietatea, depresia, timiditatea, interesul artistic, perseverența, modestia, rigiditatea morală și moralitatea. Cadrele ambițioase și cu încredere în forțele proprii par a fi mai protejate. Factori diferiți se asociază cu simptome diferite ale stresului traumatic secundar indicând complexitatea patologiei și nevoia de a
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
greu. Și asta deoarece noi, de obicei, nu-l ajutăm. Continuăm să acumulăm toxine în organism. Organismul le mai eliberează în sânge în încercarea lui de a le elimina și atunci pot apare neplăceri precum o durere de cap, o depresie sau o diaree, erupții pe piele etc. Asta se întâmplă de exemplu atunci când începem să ținem post negru sau total (să ajunăm). Toxinele, în încercarea organismului nostru de a le elimina, sunt puse în circulație. Asta ne creează o stare
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
frica, slăbiciunea sunt înlocuite gradat de trăiri stenice, bucurie, afectivitate, înțelegere, 65 bunăvoință și detașare. Dl. ing. Valeriu Popa, renumitul terapeut român, este printre puținii terapeuți care a utilizat metodele de post chiar în cazul unor afecțiuni psihice de genul depresiilor, fobiilor, schizofreniei în faza de debut. 7. Postind putem înțelege că omul mănâncă pentru a trăi și nu trăiește pentru a mânca. 8. Prin post întregul corp este regenerat. Organele digestive, rinichii, pielea, plămânii, inima și întregul sistem circulator beneficiază
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
o colaborare de perfectă civilitate (plus veche amiciție) cu Mircea Vasilescu. Cât a durat, când și cu ce gânduri am plecat, vă invit să vedeți în nota „epilogului“ (Șir de plecări) de la p. 221. Dan C. Mihăilescu, septembrie 2012 La depresia generală Adevărul e că m-am cam săturat de ironii piezișe, ricanări caustice, șarje cvasiamicale, bobârnace și palme în cap de la mai toată lumea cu care intru în contact. Oriunde mă duc, încerc să fiu și să fac așa cum m-a
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vățat maică-mea, adică să arăt lumii o față de sărbătoare, în christica, pascaliana idee a lui „à chaque jour suffit sa peine“ („ajungă zilei răutatea ei“). Prea e multă jale la vedere ca să mai adaugi și tu ceva la haznaua depresiei generale. Șomer fiind de șapte ani, făcând numai ce-mi trece prin minte, depinzând nu mai de Dumnezeu și soție, neavând șefi, subalterni, con dică de prezență, obligații de țuțăr, umilințe financiare ori dulci corvezi de bunic, și nedorind nimic
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
spirituală, noi segmente de public, subtile forfotiri politice. Plus bani. Și-o certă dispo ni bilitate (a tuturor) de-a investi în actul artistic. Pentru unii, bulimia culturală de azi e direct proporțională cu jalea economică și dezabuzarea socială. Cu depresia, recesiunea, nevroza și isteria națională. Avem iarăși, ca-n anii ’80, o nevoie disperată de frumusețe, evadări pe verticală, supape cvasimistice, fantazare cât cuprinde. Pentru alții - cei care știu ce sume imense varsă-n industria culturii lumea luminată -, totul se
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
însă, tema - plăcerile vieții - și felia ce mi revine (plăcerea lecturii), ursul și-a dezdoit încrâncenarea. Într-o vreme care exaltă neplăcerea, urâciunile, disforia, minimalismul alterant și tot ce înseamnă deviație de la (vechea) normalitate, într-o lume care cultivă nevrozele, depresia, catastrofismul, cu guvernări și mass-media care te vor idiot în adolescență, grobian la maturitate și mort în ziua pensionării, apoi de bună seamă că apelul public la „frumusețea uitată a vieții“ devine nu doar o bucurie, ci de-a dreptul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
rog, eu nu judecăți estetice aveam de făcut, ci doar o plângere privind jalnicul context administrativ. Altfel, rămân cu încântarea produsă (minus reticența primei jumătăți de oră) de Cehovul lui Andrei Șerban din Unchiul Vania (atașant amestec de entuziasm și depresie, de nebunie și resemnare, de tezism autopersiflat și damnare fără leac), cu savoarea, emoția viscerală și puritatea sufe rinței celor două perechi de beții consumate literalmente pe buza prăpastiei, chit că eram în pod sau pivniță (Enikő Györgyjakab și Hilda
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
viață de om! Trăgând linia despărțitoare nu pot să nu mulțumesc Creatorului că m-a păstrat încă într-o bună stare, care să-mi permită să străbat restul timpului fără suferințe care să-mi crispeze făptura fizică prin dureri și depresii. Nu-mi pot plănui lucruri mari și de lungă durată, dar o carte bună de citet, o mică recenzie - sau chiar o încercare de a mai concepe câteva pagini, ar fi tot ceea ce mi-aș mai dori... Se va vedea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]