6,256 matches
-
descriptiv" riscă foarte mult să privilegieze omogenitatea și autonomia unei forme în detrimentul funcției sale, într-o dinamică textuală narativă, explicativă sau argumentativă, acolo unde de fapt aceasta își regăsește sensul. Deși ne propunem, înainte de toate, să delimităm regularitățile lingvistice (propoziții descriptive și ordonarea lor în secvențe), nu vom neglija orientarea argumentativă a secvențelor descriptive, cheia raporturilor acestora cu discursul în care sînt inserate. O îndelungată tradiție a analizat pînă acum diversele aspecte ale narativității. Vom arăta că o caracterizare lingvistică și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sale, într-o dinamică textuală narativă, explicativă sau argumentativă, acolo unde de fapt aceasta își regăsește sensul. Deși ne propunem, înainte de toate, să delimităm regularitățile lingvistice (propoziții descriptive și ordonarea lor în secvențe), nu vom neglija orientarea argumentativă a secvențelor descriptive, cheia raporturilor acestora cu discursul în care sînt inserate. O îndelungată tradiție a analizat pînă acum diversele aspecte ale narativității. Vom arăta că o caracterizare lingvistică și textuală a secvențelor descriptive este astăzi posibilă și este chiar în măsură să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în secvențe), nu vom neglija orientarea argumentativă a secvențelor descriptive, cheia raporturilor acestora cu discursul în care sînt inserate. O îndelungată tradiție a analizat pînă acum diversele aspecte ale narativității. Vom arăta că o caracterizare lingvistică și textuală a secvențelor descriptive este astăzi posibilă și este chiar în măsură să ne ajute să înțelegem detaliile anumitor funcții definite în prima parte. Primul capitol va identifica din ce perspectivă lingvistica textuală permite abordarea ordonării textului descriptiv. Capitolul următor va avea punctul de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
caracterizare lingvistică și textuală a secvențelor descriptive este astăzi posibilă și este chiar în măsură să ne ajute să înțelegem detaliile anumitor funcții definite în prima parte. Primul capitol va identifica din ce perspectivă lingvistica textuală permite abordarea ordonării textului descriptiv. Capitolul următor va avea punctul de plecare în ordonarea secvențelor elementare de propoziții pentru a insista mai apoi asupra dinamicii reprezentării. După o definire a secvențialității descriptive (capitolul 3), vom insista asupra cazului particular al descrierii de acțiuni (capitolul 4
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Primul capitol va identifica din ce perspectivă lingvistica textuală permite abordarea ordonării textului descriptiv. Capitolul următor va avea punctul de plecare în ordonarea secvențelor elementare de propoziții pentru a insista mai apoi asupra dinamicii reprezentării. După o definire a secvențialității descriptive (capitolul 3), vom insista asupra cazului particular al descrierii de acțiuni (capitolul 4) ce lasă frecvent loc unor confuzii între narațiune și descriere. Rezervată exercițiilor, partea a treia are o dublă funcție didactică. Per-mite cititorului prezentei lucrări, pe de o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
exercițiile corespunzătoare, lucrînd în colaborare cu F. Revaz (în cadrul unei cercetări finanțate de FNRS elvețian: contract nr. 1340.080). PRIMA PARTE POETICA ISTORICĂ Descrierea de peisaj Am ales să abordăm descrierea din punct de vedere istoric, prin studierea diferitelor viziuni descriptive aparținînd producătorilor de texte pe care îndeobște le numim "literare". Pentru a defini obiectul nostru de studiu, ne-am limitat analiza, cu bună știință, la descrierile "topografice". La originea acestui istoric al formei descriptive se află un extras din articolul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vedere istoric, prin studierea diferitelor viziuni descriptive aparținînd producătorilor de texte pe care îndeobște le numim "literare". Pentru a defini obiectul nostru de studiu, ne-am limitat analiza, cu bună știință, la descrierile "topografice". La originea acestui istoric al formei descriptive se află un extras din articolul "Descrierea" scris de Pierre Larousse în Larousse du XIX siècle: În viziunea poeticii cîtorva contemporani, descrierea nu ar fi decît o imagine exactă, o fotografie a obiectului descris; în viziunea anticilor însă, urmată îndeaproape
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tip de descriere, descrierea expresivă (capitolul 2) pe care autorul o recomandă, afirmînd că este o expresie aparte "pe măsura sufletului poetului", reflectînd viziunea unui individ deloc supus unor convenții ("un spirit deosebit"). Vom examina pe rînd aceste diferite poziții descriptive, urmărind cronologia apariției lor. În prealabil, insistăm asupra faptului: că ar fi reducționistă viziunea prin care am prezenta istoria unei tehnici de scriere ca fiind liniară pentru că, așa cum vom vedea mai tîrziu, forme diferite pot fi co-prezente în cadrul aceluiași text
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Sindbad-marinarul și care-i a doua călătorie a sa, pp. 181-182 Astfel de locuri paradisiace apar răzleț, bineînțeles, în povestirile de călătorie, dar merită subliniată folosirea cu predilecție a locus-ului amoenus, într-o poveste dominată de narațiune și prea puțin descriptivă. Putem, fără nici un fel de îndoială, să o considerăm ca fiind una din cele mai vechi manifestări ale toposului retoric și să ne punem întrebarea dacă nu cumva există aici o influență din Odiseea. Acest exemplu, rar menționat, arată că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mult timp o funcție estetică [...]". Și, reluînd ideile lui Curtius, el amintește că, o vreme, descrierea s-a delimitat de orice idee de adevăr și verosimil. Astfel, prezența măslinilor și a leilor într-o regiune înghețată depinde de constrîngerile genului descriptiv, și nu de referent: "regulile generice ale discursului fac legea". 1. M. Bahtin subliniază că "în romanul grec nu lipsesc descrierile de peisaje, de orașe, de clădiri, acesta inaugurînd într-un fel tradiția povestirilor de călătorie" (1978, p. 241). 2
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
maîtresse, 1745, citat de H. Lafon, 1982 Totuși, asistăm mai puțin la dispariția acestui topos miza ornamentală rămîne -, cît la o reînnoire tematică: natura liberă, adică "sălbatică" și "pustie". În Noua Heloiză, Rousseau face aluzie la această modificare a gustului descriptiv, iar în Confesiuni, el revendică clar atributele noului topos: (7) Acest loc ferit era un colț sălbatic și pustiu, dar plin de acele frumuseți ce fac plăcere doar sufletelor pline de simțămînt și par înfricoșătoare celorlalți. J.-J. Rousseau, Noua
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dăruie, dacă un înger sau vocea copilului său n-o va opri pe marginea prăpăstiei? Ibidem, p. 9 Ca și în cazul descrierilor mnemonice, departe de a pune vreun obstacol cursului povestirii, aceste buchete descrise au rol productiv: Aceste pagini descriptive nu reprezintă o piedică în cursul povestirii: ele povestesc despre anumite lucruri, tocmai acele lucruri ce sînt cenzurate în paginile narative. Descrierea creează o poveste așteptată, servindu-se de dinamica narativă interzisă de convenția romanului. L. Perrone-Moises, ibidem, p. 306
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
În acest caz, descrierea se confundă cu pura reproducere a unui tabel științific sau tehnologic (a se vedea la J. Verne monografiile despre corali, bureți de mare, perle, iar la Flaubert, fișa tehnologică despre grădini), făcîndu-se trecerea, prin tipologie, de la descriptiv la explicativ. (19) Era împărăția mărgeanului. În încrengătura zoofitelor și în clasa alcinarilor numără ordinul gorgoniilor, care cuprinde trei grupe: gorgoniile, isidiile și coralii. Din ultima grupă face parte mărgeanul [...]. Mărgeanul este o îngrămădire de animale mici, reunite pe un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
submarine am admirat la lumina farului nostru electric! Bureți semănînd cu ciupercile, actinii de culoare albăstrie [...]. Clasa spongierilor, prima din grupul polipilor, a fost creată chiar de produsul acesta curios, de un folos de netăgăduit. J. Verne, p. 224 Monografia descriptivă poate astfel să includă cunoștințe aparținînd altor orizonturi teoretice (geografia mediului, valoarea de piață) și chiar să cuprindă o secvență argumentativă (contestarea unor teze anterioare, dezvoltarea unei noi teze așa cum este indicată prin prezența conectorilor "chiar", "totuși", "dar"). (22) Buretele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
are nici un exemplar viu. J. Verne, p. 162 "Ficționalizarea" cunoștințelor demonstrează faptul că, la J. Verne, este posibilă transformarea timpurilor narative (perfect simplu și imperfect) în prezentul discursului științific și că, în scriitură, se face o trecere continuă de la secvențe descriptive specifice, inserate în narațiune, la secvențe generice, cu caracter clar explicativ: (29) Pe oglinda apei se forma o boltă lină de plante marine, ce fac parte din această exuberantă familie de alge, din care cunoaștem mai mult de două mii de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
coborî încetișor într-o vale cu plopi fremătînd. Din nou urcă și merse tot așa pe creasta de de-asupra văii. Zgomotele ușoare ale unui tîrg aflat încă în ațipire ajungeau pînă la el. J. Giono, Le Bonheur fou Aici descriptivul se manifestă sub forma unor micro-propoziții. Fie că acestea apar în forma unui adjectiv sau a unei relative, sau chiar a unei serii de relative, întinderile descriptive, exemplare prin nota lor discretă, se inserează între segmentele de acțiuni. La fel
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
încă în ațipire ajungeau pînă la el. J. Giono, Le Bonheur fou Aici descriptivul se manifestă sub forma unor micro-propoziții. Fie că acestea apar în forma unui adjectiv sau a unei relative, sau chiar a unei serii de relative, întinderile descriptive, exemplare prin nota lor discretă, se inserează între segmentele de acțiuni. La fel se întîmplă și în cazul dialogurilor, atunci cînd enunțurile descriptive nu manifestă decît aspectul non-verbal12 al situației (gesturi, mimică, intonații...). Însă, cu toate că admitem că descriptorul urmărește cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
apar în forma unui adjectiv sau a unei relative, sau chiar a unei serii de relative, întinderile descriptive, exemplare prin nota lor discretă, se inserează între segmentele de acțiuni. La fel se întîmplă și în cazul dialogurilor, atunci cînd enunțurile descriptive nu manifestă decît aspectul non-verbal12 al situației (gesturi, mimică, intonații...). Însă, cu toate că admitem că descriptorul urmărește cu precădere să fie exhaustiv, el nu va putea evita să se confrunte cu scriitura a cărei principală proprietate este liniaritatea. Este ceea ce J.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
multe consecințe, prin faptul că este întreruptă [...] suspendînd timpul și creînd o dimensiune nouă, perpendiculară; descrierea oprește cursul acțiunii. J. Ricardou, 1978, p. 75 Această mișcare de încetinire a ficțiunii (istorie povestită) printr-o suplimentare textuală (inserția unor veritabile secvențe descriptive și nu a unor simple micro-propoziții) are ca efect o diminuare a vitezei 13 ce poate chiar să meargă pînă la oprirea totală a evenimentelor povestirii. Nu există în acest sens un exemplu mai bine ales de descriere care încetinește
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în acest sens un exemplu mai bine ales de descriere care încetinește mersul povestirii decît prezentarea castelului de Chambord în Cinq-Mars de Alfred de Vigny, unde se observă fapt obișnuit la Balzac că naratorul abandonează firul povestirii în favoarea unei "intruziuni descriptive" ("poate că nu ar fi inutil..."). (39) "Cinq-Mars" plecă cu Ludovic al XIII-lea la Chambord, hotărît să profite de primul prilej favorabil scopului său. Prilejul se ivi. Chiar în dimineața zilei hotărîte pentru vînătoare, Regele îi trimise vorbă că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
degrabă au sistematizat anumite artificii de scriitură cu scopul de a face să dispară acele suplimentări parazitare, obligînd descrierea fie să se insereze în planul textului (prin camuflare), fie să se justifice. a) Camuflarea descrierii Este vorba de evitarea stagnării descriptive prin dispunerea elementelor obiectului descris într-un plan cronologic sau spațial al textului și cu ajutorul unor elemente organizatoare (mai întîi, apoi, la stînga, sus...). Spre ilustrare, oferim două fragmente, Premier de cordée, respectiv Un normand. (40) Mai întîi, se vedea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
apăru un pîrîiaș îngust [...] spre apus se ridicau cîteva pante mici [...]. S. Lem, L'Invicible, Presses-Pocket, p. 31 b) Justificarea descrierii Philippe Hamon, în 1981, a arătat cîteva din figurile cele mai frecvente din romanul realist pentru a motiva pauza descriptivă. Artificiul constă în prezentarea descrierii (opera autorului) ca și cum ar fi făcută de un actor (personaj sau narator) în trei moduri diferite, cele de A VEDEA, A SPUNE, A ACȚIONA (A FACE). Descrierea de tip A VEDEA Descrierea este asumată, în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
era destul de dificilă ieșirea din Paris [...]. Mai reprezentativă pentru acest gen de descriere este descrierea scutului lui Ahile, analizată ceva mai departe (p. 181), unde descrierea obiectului înseamnă de fapt reprezentarea procesului de făurire a acestuia. Sinteza celor trei moduri descriptive 1) Descrierea realistă poate fi schematizată, oricare ar fi modul de justificare, sub forma unei sintagme generale, de tipul celei propuse de Ph. Hamon în 1981. 2) Și tot în Ph. Hamon (1981, p. 473), scriitura realistă va utiliza aceste
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de seria de postulate aparținînd autorului (veridicitate etc.) a căror funcție este înainte de toate să se evite un anumit "hiat" între descriere și narațiune, de a da conținut povestirii conferind verosimilitate rupturilor în text. Spre deosebire de Balzac, care este maestrul rupturilor descriptive brutale, Stendhal și Flaubert, cunoscînd cu siguranță stilul balzacian, preferă tehnica motivației descriptive (reveria personajului, descoperirea unui loc nou, contemplația...). 2. Suprasemnificația descrierilor în povestire Trebuie ca, mai întîi, să se facă distincția dintre o descriere istorică sau cea legată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
toate să se evite un anumit "hiat" între descriere și narațiune, de a da conținut povestirii conferind verosimilitate rupturilor în text. Spre deosebire de Balzac, care este maestrul rupturilor descriptive brutale, Stendhal și Flaubert, cunoscînd cu siguranță stilul balzacian, preferă tehnica motivației descriptive (reveria personajului, descoperirea unui loc nou, contemplația...). 2. Suprasemnificația descrierilor în povestire Trebuie ca, mai întîi, să se facă distincția dintre o descriere istorică sau cea legată de o povestire de călătorie și o descriere aflată în contextul unei nuvele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]