9,518 matches
-
mutațiile p53, p16 și p21 (se asociază cu o supraviețuire scăzută) [9]. Supraviețuirea pe termen lung este scăzută dacă tumora este descoperită in stadiul mai avansat decât T1N0. Din nefericire, sub 10% din pacienții cu T1 prezintă simptomatologie care permite detectarea carcinomului, iar în cazul diagnosticului incidental numai 20% dintre pacienți se află în stadiul T1 [11]. Studiul american, efectuat de Gagner și colaboratorii, a evidențiat o rata de supraviețuire la 5 ani, conform clasificării stadiale lui Nevin de 59%, 40
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Corina Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92172_a_92667]
-
De fiecare dată este necesară evaluarea EUS a interesării arterei hepatice, a venei porte și a invaziei parenchimului hepatic. EUS este mai sensibilă decât CT sau ecografia transabdominală în diagnosticul de obstrucție biliară (100% versus 83% versus 80%) și în detectarea cauzei de obstrucție biliară (75% versus 62% versus 38%) [7]. La pacienții cu dilatare de CBP și creșterea enzimelor de colestază, succesiunea colangioRM urmată de EUS este de dorit pentru a identifica tumorile de căi biliare, chiar și cele de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
uneori numai prin tehnica Doppler color. Localizarea unei tumori în imediata vecinătate a unui vas nu semnifică neapărat o leziune nerezecabilă. Un alt semn de interesare vasculară este modificarea focală a calibrului vasului cu turbulențe la acel nivel [9,17]. Detectarea US a adenopatiilor în ligamentul hepato-duodenal și în regiunea peripancreatică este sensibilă, dar nu specifică, deoarece nu toți ganglionii vizibili sunt infiltrați tumoral. Sensibilitatea US de vizualizare a tumorii depinde însă de tipul tumoral predominant (infiltrativ, nodular sau polipoid) în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
tipul nodular sau polipoid, rata globală de vizualizare a tumorii este mai ridicată, ajungând la 86% [15,18]. Acuratețea US în stadializarea CCH este variabilă: interesarea venei porte este detectată în 83% din cazuri, infiltrarea pereților arterei hepatice în 43%, detectarea adenopatiilor hilare în 37%, metastazele hepatice în 66% din cazuri, iar cele peritoneale în 33% din cazuri [1,17]. În experiența noastră, ecografia a permis și determinarea corectă a extinderii leziunilor pe CHC, CHD/CHS sau ramurile acestora, la 50
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
sau supurativă, stricturi benigne (idiopatice, postinflamatorii sau postoperatorii), precum și cu tumorile benigne ale căilor biliare sau calculi [1]. Acuratețea diagnosticului tumoral, precum și al invaziei vasculare și biliare, este crescută prin folosirea ecografiei intraductale [19]. Ultrasonografia convențională este foarte utilă în detectarea colangiocarcinomului hilar, dar are o valoare mai mică în aprecierea extensiei tumorale și a rezecabilității tumorii. CEUS stabilește cu acuratețe mult mai mare extensie tumorală și invazia vasculară [16]. ECOGRAFIA ARMONICĂ CU CONTRAST INTRAVENOS La o examinarea CEUS în timpul fazei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
calculii coledocieni, frecvent fără con de umbră, cu ampuloamele cu dezvoltare intracoledociană sau cu tumorile benigne coledociane, mult mai rar întâlnite [1,9,22]. Mascarea coledocului distal de gazele din duoden sau stomac este responsabilă de rata mai scăzută de detectare a acestor tumori. Diagnosticul diferențial al colangiocarcinoamleor distale se face cu:Tumorile ampulei lui Vater. Aceste tumori creează probleme mari de diagnostic ecografic. Aspectul lor este acela al unei mase mici, rotunde, bine delimitate și hipoecogene situate între CBP distală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
a II-a (Sonovue Bracco), ca mijloc de ghidare în timpul sau imediat după IPE permite vizualizarea zonelor tumorale încă viabile, și ghidarea unei noi injectări tocmai în acele zone. APRECIEREA EFICIENȚEI TRATAMENTULUI Aprecierea eficienței tratamentului și urmărirea pacienților în scopul detectării precoce a tumorilor reziduale sau recurente se face prin mijloace imagistice: tomografia computerizată (CT), imagistica prin rezonanța magnetică (IRM) și ultrasonografia cu agenți de contrast [2]. Aceste metode permit demonstrarea întreruperii aportului sangvin atât în interiorul tumorilor cât și la periferia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
rămâne hiperintens. Secvențele T1 după administrarea substanței de contrast pot fi de asemenea utile pentru diferențierea țesutului tumoral viabil de zonele de necroză. În urmărirea nodulilor tratați prin IPE sau alte tehnici percutane, IRM are o acuratețe superioară CT în detectarea țesutului tumoral rezidual viabil [6]. Ecografia armonică folosind agenți de contrast noi (Sonovue) și tehnici speciale de scanare (cu indice mecanic mic) a fost utilizată în ultimii ani pentru aprecierea eficienței terapiei. Folosind această tehnică, necroza completă se definește ca
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
se tratează inițial zonele profunde. APRECIEREA EFICIENȚEI ABLAȚIEI Deși prin ARF se produce un nor ecogen ce se suprapune peste leziune și aproximează dimensiunea zonei tratate, dimensiunea acestuia măsurată ecografic se corelează slab cu dimensiunea necrozei [15]. Utilizarea CEUS permite detectarea zonelor netratate și retratarea loc în timpul aceleași ședințe. Consecința introducerii CEUS în timpul procedeelor ablative a fost scăderea numărului de noduli incomplet tratați de la 16,1% la 3,8% în 2 ani [16]. Acuratețea CEUS în detectarea țesutului tumoral rezidual la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
15]. Utilizarea CEUS permite detectarea zonelor netratate și retratarea loc în timpul aceleași ședințe. Consecința introducerii CEUS în timpul procedeelor ablative a fost scăderea numărului de noduli incomplet tratați de la 16,1% la 3,8% în 2 ani [16]. Acuratețea CEUS în detectarea țesutului tumoral rezidual la 1 lună după ablație variază între 91 și 100% și este similară celei obținute prin CT (fig. 107 a,b) [17]. La 24-48 ore post ablație sensibilitatea CEUS în detectarea țesutului tumoral viabil este mult mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
2 ani [16]. Acuratețea CEUS în detectarea țesutului tumoral rezidual la 1 lună după ablație variază între 91 și 100% și este similară celei obținute prin CT (fig. 107 a,b) [17]. La 24-48 ore post ablație sensibilitatea CEUS în detectarea țesutului tumoral viabil este mult mai scăzută (27-60%), ceea ce înseamnă că pacientul trebuie neapărat evaluat la 1 lună prin CEUS sau CT pentru certificarea ablației complete. Rezultatele slabe ale CEUS (și ale CT) la 24-48 ore post ablație pot fi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
utilizate pentru orientarea diagnosticului, acesta făcându-se însă cu certitudine la o lună când zona hiperemică dispare (fig. 108a,b) [19]. Monitorizarea pacienților cu CHC care au fost tratați prin RFA se face utilizând atât CT cât și CEUS. În detectarea recidivelor locale și a recurențelor intrahepatice din timpul monitorizării, CEUS are performanțe inferioare examinării CT, considerată examinare standard (sensibilitate de 67,5% respectiv 77% și specificitate de 97,4% respectiv 92%) (fig. 109) [20]. REZULTATE Eficiența ARF depinde de dimensiunea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
declanșa empiric, la 30-35 secunde de la debutul injectării. Achiziția imaginilor în faza venos-portală se face la 60-70 secunde de la începerea injectării. Faza tardivă presupune achiziția imaginilor la 3-5 minute, sau chiar 10 minute după injectare. Secțiunile native sunt utile pentru detectarea litiazei intrahepatice și diferențierea ei de formațiunile polipoide intraductale [7,8]. Faza arterială tardivă este utilă pentru înțelegerea anatomiei arteriale și alegerea strategiei operatorii. În faza portal-venoasă colangiocarcinomul captează slab în periferie, dar rămâne per ansamblu hipodens față de parenchimul hepatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
ȘI STADIALIZARE DIAGNOSTIC Imagistica joacă un rol important în diagnosticul neinvaziv al colangiocarcinomului, prin stabilirea diagnosticului pozitiv, caracterizarea tumorii, stadializarea preterapeutică, respectiv aprecierea rezecabilității precum și în screening-ul pacienților cu risc crescut (de exemplu, colangita sclerozantă primitivă sau litiaza intrahepatică) pentru detectarea precoce a tumorii. Opțiunile terapeutice depind de sediul tumorii, extinderea și stadiul ei. Doar rezecția chirurgicală completă a tumorii oferă șansa vindecării. Alegerea unei strategii terapeutice adecvate presupune stabilirea unui diagnostic corect și complet cu precizarea caracterelor tumorii, sediului, stadiului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
MDCT comparativ cu celelalte tehnici radioimagistice în evaluarea extinderii longitudinale a colangiocarcinomului, fiind echivalentă cu evaluarea histologică [57]. În cazul colangiocarcinomului hilar este totuși dificilă evaluarea precisă a extinderii longitudinale chiar cu cele mai moderne aparate de MDCT [48-57]. Acuratețea detectării invaziei portale a fost în unele studii de peste 87%, iar a invaziei arterelor a ajuns la 93% [14]. Acuratețea CT în evaluarea rezecabilității tumorii a fost raportată între 60% și 88%, cu o valoare predictivă negativă de 85-100% [53,58
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
Stadializarea extinderii limfoganglionare (N) Metastazele limfoganglionare (fig. 147) sunt încă dificil de diagnosticat preoperator, chiar dacă se folosesc tehnici de scanare de înaltă rezoluție [46-49]. Până la 50% dintre pacienți, în momentul diagnosticului prezintă diseminare la nivelul limfoganglionilor regionali [43]. Sensibilitatea în detectarea limfoganglionilor regionali este de numai 54%, existând totodată tendința de a subestima extinderea proximală a tumorii [6,50,58]. Stadializarea extinderii la distanță (M) Metastazarea la distanță este tardivă și puțin frecventă în cazul colangiocarcinomului [43]. Totuși este necesară evaluarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
și mortalității sub media europeană la ambele sexe. Litiaza biliară reprezintă factorul de risc major în special pentru cancerul de veziculă biliară, dar riscul de apariție a unui cancer de TB la pacienții cu litiază biliară este scăzut (sub 1%). Detectarea litiazei biliare și exereza chirurgicală reprezintă măsura principală de profilaxie la majoritatea indivizilor din grupele cu risc crescut (calculi cu dimensiune mare, infecții ale tractului biliar în antecedente, colangita sclerozantă, malformații ale tractului pancreatobiliar), la care colecistectomia profilactică este justificată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
fi colabate venele este foarte important ca presiunea aplicată cu transductorul asupra pielii să fie foarte mică. În caz contrar, colabarea venoasă poate determina fals aspect de lipsă a fluxului în vene. Aparatul de ecografie trebuie să fie reglat pentru detectarea unor semnale Doppler cu viteză mică. Fluxul sanguin retrograd printr-o venă semnifică incompetența valvelor venoase sau absența acestora. Examenul Doppler pulsat utilizează ecografia bidimensională care poate realiza o secțiune la nivelul arterelor și venelor în orice plan. Venele pot
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
sunt relativ frecvente, cu șanse destul de scăzute de vindecare (Ruckley, 1997). Eliminarea refluxului venos superficial la cazurile cu sistem venos profund de dimensiuni normale scade riscul de recidivă a complicațiilor insuficienței venoase (Darke, Penfold, 1992, Scriven et al., 1997). Valoarea detectării precoce a modificărilor clinice specifice hiperpresiunii venoase concomitent cu numărul și distribuția valvelor incompetente nu este suficient studiată. Sunt puține studii (van Bemmelen et al., 1991, Labropoulos et al., 1996) care au demonstrat corelația între severitatea clinică a insuficienței venoase
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a unor perioade de timp corespunzătoare pentru alarmare, alertare, supraviețuire, evacuare, localizare și stingere a incendiului, precum și propagare la obiective învecinate. 14. Timpul de alarmare este intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului și semnalizarea acestuia de către un sistem automat de detectare și semnalizare sau de către o persoană. Timpul de alarmare trebuie să fie cît mai scurt posibil și este determinat de nivelul performanțelor sistemelor automate utilizate și nedeterminat în cazul persoanelor. 15. Timpul de alertare este intervalul de timp cuprins între
ORDIN Nr. 1219/MC din 3 martie 1994 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111604_a_112933]
-
dinte intervalele de timp în care temperatura din interior este excesivă, se produc degajări de fum sau de gaze toxice, focul pătrunde în interiorul lor sau structura portanta nu mai rezistă la foc. 29. Existența și condițiile performanțe ale dispozitivelor de detectare și alarmare, precum și ale sistemului de anuntare-informare a utilizatorilor în caz de incendiu trebuie să corespundă reglementărilor tehnice specifice, în ceea ce privește timpul mediu de detectare și alarmare, precum și fiabilitatea sistemului. Sistemul de anuntare-informare în caz de incendiu, cu acționarea manuală sau
ORDIN Nr. 1219/MC din 3 martie 1994 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111604_a_112933]
-
sau structura portanta nu mai rezistă la foc. 29. Existența și condițiile performanțe ale dispozitivelor de detectare și alarmare, precum și ale sistemului de anuntare-informare a utilizatorilor în caz de incendiu trebuie să corespundă reglementărilor tehnice specifice, în ceea ce privește timpul mediu de detectare și alarmare, precum și fiabilitatea sistemului. Sistemul de anuntare-informare în caz de incendiu, cu acționarea manuală sau automată, este cel care permite difuzarea de anunțuri și informații privind producerea și evoluția incendiului, precum și regulile pe care trebuie să le respecte utilizatorii
ORDIN Nr. 1219/MC din 3 martie 1994 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111604_a_112933]
-
privind producerea și evoluția incendiului, precum și regulile pe care trebuie să le respecte utilizatorii. 30. Existența și condițiile performanțe ale sistemului de alertare trebuie să asigure timpul de fiabilitatea necesară, conform reglementărilor tehnice specifice. Fiabilitatea dispozitivelor și a sistemelor de detectare, alarmare și alertare vizează procentajul admis de dereglări ale acestora, cum sunt alarmele false, defectele de detecție, alarmarea, alertare etc. 31. Condițiile performanțe ale dispozitivelor antifum din construcție reprezintă nivelul la care acestea și elementele despărțitoare (pereți, planșee), precum și sistemele
ORDIN Nr. 1219/MC din 3 martie 1994 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111604_a_112933]
-
de stingere utilizate trebuie să corespundă caracteristicilor și manifestărilor incendiilor specifice, avîndu-se în vedere personalul și posibilitățile existente de intervenție potrivit scenariilor de siguranță elaborate, în condițiile asigurării fiabilității și eficienței necesare, conform reglementărilor tehnice. 84. Instalațiile și sistemele de detectare, semnalizare și alertare în caz de incendiu trebuie să realizeze îndeplinirea condițiilor performanțe specifice, asigurind funcțiunile respective în intervalele de timp adoptate prin scenariile de siguranță. 85. Instalațiile de stingere a incendiilor, care se prevăd conform reglementărilor tehnice, pot fi
ORDIN Nr. 1219/MC din 3 martie 1994 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111604_a_112933]
-
furnizor), că cealaltă parte contractanta, corespund cu dispozițiile stabilite prin reglementările tehnice și prin clauzele contractuale și dacă sunt apte să atingă obiectivele fixate. 2. Categorie de asigurare a calității - grupare de cerințe minime necesare pentru a asigura prevenirea și detectarea neconformitatilor posibile ale produselor (serviciilor, lucrărilor, construcțiilor) care urmează a fi achiziționate sau executate de un agent economic. Comentarii explicative: a) Categoriile de asigurare a calității sunt concretizate în modele distincte de asigurare a calității, caracterizate prin cerințe specifice față de
HOTĂRÎRE Nr. 261 din 8 iunie 1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 şi 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110848_a_112177]