4,964 matches
-
emițător și un receptor și de a oferi o reprezentare geometrica etimologiei conceptului discurs...", după cum afirmă autoarea), care se constituie într-o osatura fundamentală a dialogului fațetelor (vizibil invizibil), susține ideea și necesitatea existenței unei stări de relaționare semiotica. Procesul devenirii, chiar și în cadrul semioticii, este articulat, în interiorul cărții, prin demonstrarea funcționarii fluxului schimburilor și a schimbărilor în cadrul contextelor sociale și culturale. Aceste procese semiotice sunt prezentate ca făcând parte din semiotica socială, promovată de Hodge, Kress (1988), Kress, Theo van
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
guverneaza cele patru drumuri verticale parcurse între cele trei categorii sau semne ale reprezentării: Merrell 2001 Această reprezentare poate fi obținută prin înțelegerea sufixului "-genie", pe care Merrell (2001: 391) îl definește că o manieră de emergentă, de origine, de devenire organică, fără să fi atins etapă de realizare deplină. Acest proces de incompletitudine presupune baleiajul între primitate, sugerat prin prefixul "homo-" (o uniune a contradictoriilor complementare într-un ambalaj armonios prin simple posibilități de emergentă a termenilor opuși) și terțitate
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
percepțiilor în procesul (de)codării. Semiotica pasiunii pledează pentru inter/ transdisciplinaritate (lingvistică, chimie, psihologie, fenomenologie, biologie). Acest lucru este ilustrat de cele trei module/ niveluri teoretice ale semioticii pasiunii: (Greimas, Fontanille [1991] 1997: 63) * Nivelul precondițiilor este guvernat de modulațiile devenirii. Subiectul pornește de la o tensivitate forică și va asocia obiectelor (non)verbale anumite valente fiduciare (vezi I.3.b.), în cele din urmă ajungându-se la o potențializare a obiectului, care îi va permite să privească lumea ca valoare. * Nivelul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
la nivelul precondițiilor. Sciziunea de la ordine către dezordine se axează pe conștientizarea participantului semiotic care, pentru a depăși această stare de anxietate, trebuie sa atribuie noi valente fiduciare obiectelor deja existente. Acest proces de (re)construcție a semnificației corespunde modulației devenirii, adică unui mod de a salva (organizația/ compania) de la dezintegrare/ faliment. Potrivit lui Corey Robin (2004: 18), sunt două modalități de a experimenta frică: pe de o parte, există frică colectivă a unor pericole sau obiecte străine; de exemplu, un dușman
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a Agricolei demonstrează faptul că această companie nu abordează o perspectivă liniară, ci dimpotrivă, o perspectivă în spirală, deoarece punctul final se dovedește a fi un nou punct de început. Considerăm că cel mai bun rol care se potrivește modulației devenirii în cazul Agricolă Internațional este cel al unui subiect potențializat a cărei poziție asumată este de a regulariza "eterogenitatea tensiunilor și omogenitatea globală a orientării" (Greimas, Fontanille [1991] 1997: 11). Ambele aspecte pot fi abordate la nivel macro și micro
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
acceptă (structura contractuală) sau neagă (structura polemică) această stare de lucruri. Cel de-al doilea segment al definiției ("deviere de la moralitate, onoare și datorie, imoralitate sau depravare") este consecința logică a primei părți definitorii, fiind o instanță a modulației de devenire. În timp ce rolurile patemice ale agentului și pacientului prezintă o structură cognitivă a corupției, o dispoziție presupune înțelegerea acelorași proprietăți ale subiectului ca mijloace de a simți (Greimas și Fontanille [1991] 1997: 71). Astfel, rolul patemic al agentului este simțit că
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
George Tutoveanu, în ciuda vremu rilo r, să țină treaz și cu mândrie spiritul și faptele de la Academia Bârlădeană, explică tot C.D.Zeletin, colegul meu, în medalionul închinat maestrului: „Îl înzestrase Dumnezeu cu suplețe enigmatică și cu un respect adânc pentru devenire. Era un învățător de zone alpine. Grație acestor însu șiri , trăia armonios, inducea armonie și vedea departe. Era un om a l ză rilor.” Îl impresionase până și pe Tudor Arghezi care, vă amintiți? scria la 20 noiembrie 1947 în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
poate fi numită substrat doar pentru perioada de în ceput a contac tului lingvistic traco-latin, termenul marcând postura de autohtoni a vorbitorilor traci față de cuceritorii latini. După stabilirea latinilor printre traci, pentru începuturile constituirii limbii române și pentru perioada de devenire a acesteia, ambele limbi sunt limbi-bază. Ceea ce le diferențiază pe acestea nu este factorul timp, ci particularitățile structurale și sferele de aport la constituirea limbii române: latina aduce la constituirea noului edificiu organizarea morfematică și paradigmatică a cuvântului, în timp ce traca
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
strângă la piept, cât mai aproape, pe toți fii ei. Voința sufletului lui se înarmase la flăcările acestui ideal. El a rid icat steagul, cu curaj și înflăcărare, cu un nestăpânit avânt. Căci el și-a dat seama că toate devenirile lumii sunt produsul entuz iasmului creator. Odată unitatea legislativă asigurată, Hamangi u vo ia să-și consacre toată atenția pentru magistratură. Cel dintâi gând al lui, venit în fruntea Ministerului, a fost să înființeze Casa de Economie, Credit si Ajutor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
repetent. Ce fericit aș fi fost, dacă și mie într-un moment de revelație, pe când aș fi moțăit sub un pom biblic, mi-ar fi căzut așa nitam-nisam, într-o zi, un măr în creștetul capului meu de savant în devenire. Poate n-aș fi avut, ca Einstein, revelația teoriei gravitației, (vai, uite cum iar m-am pus rău cu regina Angliei, care-mi flutură prin fața ochilor o hârtie de o liră sterlină, ca să-i văd chipul imprimat a lui Isaac
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Țării Românești nu avea, exact ca și în vremurile noastre, nici un fel de maturitate politică. Pe atunci se spune că 95% din electorat, era compus din țărăniști, oameni care arau pământul, îl semănau, culegeau recolta și apoi, fiind români în devenire, așteptau răbdători, ca să vină ori domnul să le-o ia, ori turcul să le-o ardă. Pe vremurile noastre, procentul este cam tot de 95% electorat fără maturitate politică, dar de data aceasta sunt numiți amețiți sau prostiți, ceea ce este
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
au fost reținute doar cele două fete. 2. ARMONIZAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE CU CERINȚELE SPECIALE ALE COPILULUI Educatorul este chemat să studieze copilul În realitatea sa dinamică, să-i planifice și să-i Înregistreze progresele. Cunoașterea copilului cu tulburări din perspectiva devenirii sale prin educație, generează fundamentele psihologice ale planului individual de dezvoltare și progres. Orice copil cu tulburări are nevoie Încă de la naștere de un plan individual care să ia În considerare concomitent atât deficiența cât și pregătirea familiei pentru stimularea
MODALITĂȚI, METODE ŞI PROCEDEE DE INTEGRARE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE ŞI ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA PUBLICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
tuturor, cu o validitate universală, independentă de orice credință, stau primatul persoanei umane și primatul lui Dumnezeu, recunoscute de oricine urmează o concepție teistă".17 Deși Constituția europeană a fost elaborată în anul 2004, totuși intrarea României în Uniunea Europeană prin devenirea la 1 ianuarie 2007 membră a ei cu drepturi depline, nu a "împiedicat" deloc relația stat-Biserică în țara noastră. Această relație merge destul de departe mai ales în privința asistenței sociale. Odată cu elaborarea pachetului legislativ din anul 2004 cu privire la protecția copilului din
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
timp de vară, în fața brazilor casei natale. Acum ca și anul trecut, ca și anii trecuți, mulți, suprapuși, dezindividualizați, topiți într-o panglică punctată de momente muzicale"15. Altfel spus, contactul nemijlocit cu realitatea e neutralizat de percepția vieții ca "devenire" și de o trăire sensibil diferită a timpului comprimat în "durată". Nu întâmplător, pentru a exista cu adevărat și a fi "vizibil", trecutul se exprimă aici în coordonatele spațiului și capătă forma concretă a unei "panglici" în care anii sunt
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să o izoleze într-o "suită de romane ale Inconștientului", presupunea abandonarea psihologismului vulgar, de sursă biografist-individualistă (cultivat de prozatorii noștri declarați "proustieni") în favoarea descrierii fenomenologice a sufletului (entitate generică, transindividuală). Pe de altă parte, înțelegerea bergsoniană a realității ca devenire și a temporalității ca "flux", "durată", și nu succesiune mecanică de momente (reclamată de majoritatea exegeților drept emblematică pentru romanul proustian) ar fi avut drept consecință inevitabilă nu doar disoluția narațiunii de tip silogistic-cauzal, ci și alterarea identității "eului", abolirea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unidimensional, ca un "caracter" clasic, monolit în care timpul lovește nesemnificativ. Așa cum susținea și Camil Petrescu într-unul dintre puținele studii comprehensive despre opera scriitorului francez (din păcate, nici acesta scutit de erori), romanul modern înfățișează sufletul omenesc pe axa devenirii sale interioare, ca o înlănțuire de momente și stări discontinui, adesea contradictorii, greu de sintetizat într-o singură "reprezentare". Scurt spus, deși e plasat de la bun început în centrul narațiunii, "eul" nu mai desemnează o unitate compactă și ireductibilă, ci
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Rosina), femeie voluntară și plină de viață, robustă, de o senzualitate francă, șireată și cu simț practic, care-l învață lecția amorului sănătos, fără obligații morale, îndemnându-l totodată să-și facă un rost pe măsura diplomelor obținute în străinătate ("devenirea socială era o necesitate la fel de imperioasă ca și sexul"). Instinctiv, Rosina manifestă și o atitudine matern-protectoare față de Bizu, atât din interes, cât și din dorința sinceră de a-i fi pe plac și, poate, de a fi chiar iubită. Înțelegând
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
abulic în ceea ce-l privește, dar voluntar și chiar violent în teorie, și absolut un inhibit sexual (s.n.)" 107. Nu-i greu de sesizat că, atribuind lui Eminescu o personalitate "eleatică" și o psihologie invariabilă, ce exclud din start posibilitatea "devenirii"/ evoluției determinate de influența factorilor exteriori, Lovinescu vorbea, în fapt, despre el însuși, cu limbajul utilizat în "teoriile" lui despre "personalitate". Din acest unghi privind lucrurile, e limpede că romanele din ciclul eminescian nu sunt o "analiză" a operei și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în studiile de antropologie drept un fenomen de "proiecție"140) stă deci dorința transfigurării realului, care se manifestă și ca obsesie a auroralului, a elementului genezic: "[...] realizarea este, negreșit, un fapt mare și categoric" dar mult mai de preț e devenirea, "momentul unic al începutului, al punctului inițial de evoluție și de metamorfoză". În locul produsului artistic finit, în locul "operei" (realitate estetică autonomă), este exaltată creativitatea in statu nascendi, virtualitatea pură. Când se referă la arta lui Creangă, de pildă, eroul lovinescian
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
romantic) din Lovinescu. Rezumând cele prezentate mai sus, putem spune că poezia lirică (formă de creativitate în care temperamentul "moldovenesc" își găsește expresia sa cea mai potrivită) transfigurează realitatea și surprinde, cu ajutorul sugestiei, momentul genezic, auroral, ce anticipează totodată fenomenul devenirii, al "trecerii" inexorabile. Dar cum erotismul și creativitatea sunt fenomene interdependente, e limpede că poetul liric (Eminescu, în cazul de față) va fi sensibil mai mult la "sugestia erotismului" decât la ipostazele lui concrete și triviale. Nu întâmplător, înainte de a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
exact ca și în vremurile noastre, nici un fel de maturitate politică. Pe atunci, se spune că 95% din electorat, era compus din țărani foarte puțin țărăniști, oameni care arau pământul, îl semănau, culegeau recolta și apoi, fiind români moderni în devenire, așteptau răbdători, ca să vină ori domnul să le-o ia, ori turcul să le-o ardă. Pe vremurile noastre, procentul este cam tot de 95% electorat fără maturitate politică, dar de data aceasta sunt numiți amețiți sau prostiți, ceea ce este
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ultimă instanță, fenomenul comunitar. După cum autorul însuși observă, "poți comunica prin intermediul rețelelor, dar nu trăiești în ele" (Weinreich, 1997, p. 15). Ideea modelării experiențelor comunitare de către mediu vine în continuarea argumentului lui Weinreich, accentuând importanța spațiului geografic și social în devenirea unei comunități. Astfel, dacă o comunitate s-ar muta în altă locație, experiențele membrilor săi ar fi foarte diferite și, în consecință, comunitatea ar fi alterată semnificativ (Foltz & Foltz, 2003). Din această perspectivă, interacțiunilor din spațiul virtual le lipsește tocmai
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
apreciază că multe comunități active inițial nu au reușit să-și păstreze membrii și au devenit "cyber-orașe fantomă". De felul în care reușesc să atragă noi membri, să stimuleze participarea celor existenți, să se adapteze și să se organizeze pe parcursul devenirii sale depinde traseul pe care îl va urma o comunitate spre noi organizări sau spre dispariție. I.7. Identitatea virtuală și implicațiile acesteia Atunci când aderă la o comunitate virtuală, orice persoană trebuie să completeze un formular de înscriere mai amplu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sociale în cadrul comunităților virtuale. El descrie cyberspațiul ca pe o multitudine de locuri de moratoriu psihologic al vieții reale, în care participanții pot încerca diferite identități pe care să le înglobeze apoi în existența din timpul și spațiul reale. Pe parcursul devenirii comunității, membrii acesteia doresc să-și poată exprima liber individualitatea, stilul de viață și interesele pe care le împărtășesc și, în același timp, apreciază posibilitatea de a manipula, recrea și reafirma propria identitate. Ca efect al experimentelor online cu diferite
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunităților virtuale. I.9.1. Socializare și comunicare umană Unul dintre domeniile asupra cărora impactul comunităților virtuale este imediat se referă la comunicarea dintre indivizi și la relațiile sociale pe care aceștia le inițiază și susțin. Așa cum se conturează în devenirea ei, noțiunea de comunitate virtuală presupune reconcilierea ideii de proximitate, de "față în față", cu irelevanța distanțelor și a frontierelor geografice. Deși participanții pot transmite mesaje în timp real și, în unele cazuri, se pot chiar vizualiza reciproc în timpul comunicării
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]