11,536 matches
-
capital și forță de muncă. Această nouă paradigmă este aptă să furnizeze o dezvoltare durabilă reală, un mediu Înconjurător mai curat, iar peste toate, reprezintă oportunitatea convergenței reale. Prin convergență reală Înțelegem șanse egale și pentru regiunile nu atât de dezvoltate, o competiție onestă, care are În vedere folosirea resursei cunoaștere. Creierul europenilor este același cu al africanilor, chinezilor etc. Convergența este șansa fiecăruia de a fi demn În competiția la nivel global, șansa de oportunități egale. La ce folos atâtea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
au fost baza extinderii la EU 27, iar decalajele dintre cele două blocuri aveau să se diminueze. La nivel teritorial, viteza de convergență este mai mare dacă avem În vedere ratele de creștere a PIB-ului În Țările mai puțin dezvoltate. Trecând la celălalt aspect, -convergența se referă la reducerea În timp a diferenței dintre regiuni. Pentru că acești doi coeficienți vizează același subiect - convergența -, este evident că ei sunt strâns corelați. La drept vorbind, În termeni de teorie a costurilor, -convergența
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
convergența -, este evident că ei sunt strâns corelați. La drept vorbind, În termeni de teorie a costurilor, -convergența este necesară, dar nu suficientă, pentru a realiza -convergența. Se poate vedea că tendința de ajungere din urmă a economiilor celor mai dezvoltate este influențată de câteva șocuri. Dacă În perioada amintită, Întoarcerea la democrație a multor state din centrul și estul Europei a Însemnat un avânt În ceea ce privește convergența, În mod contrar se propagă acum efectele crizei economice. Acest fenomen apare În cazul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În Europa, s-au făcut progrese În plan economic, social și al protejării mediului. Tocmai de aceea, pentru viitorul Politicii de Coeziune, este necesară o prioritizare a direcțiilor de acțiune după impactul pe care Îl au asupra regiunilor mai puțin dezvoltate ale Europei, iar finanțarea acestor obiective prioritare să fie crescută, urmărindu-se alinierea la obiectivele Strategiei „Europa 2020”. Comisia Europeană Încurajează dialogul cu statele membre, În vederea selectării acelor obiective cu importanță strategică și concentrarea eforturilor asupra implementării acelor programe care
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și Fondul de Coeziune (FC), care finanțează mari proiecte de infrastructură. În intervalul 2007-2013, acestea sunt alocate pe următoarele obiective: „Convergență” - 212 miliarde de euro - cu scopul de a acoperi nevoile a 100 de regiuni NUTS 2 cel mai puțin dezvoltate, având o populație de 170 de milioane de locuitori; aceste regiuni sunt cele cu un nivel al PIB mai mic de 75% din media UE. „Competitivitate Regională și Ocuparea Forței de Muncă” - 55 de miliarde de euro - cu scopul de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
apoi a inversa tendința de accentuare a disparităților de dezvoltare prin sprijinirea și promovarea unei dezvoltări teritoriale, economice și sociale echilibrate. Se prevede ca acțiunile să sprijine dezvoltarea regiunilor prin crearea condițiilor necesare stimulării creșterii economice a regiunilor mai puțin dezvoltate, precum și restructurarea zonelor rurale și urbane. Investițiile se vor concentra pe consolidarea infrastructurii și stabilirea legăturilor locale cu rețelele naționale, europene și intercontinentale care conectează România la piețele internaționale. Acțiunile vizează coridoarele și polii de dezvoltare existenți sau emergenți și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
jumătate. Acest decalaj între sexe poate crea sentimente de frustrare pentru ambele categorii. Imaginea de sine a unui băiat de clasa a IV-a sau a V-a ar putea avea de suferit dacă în clasă există o fată mai dezvoltată care să îl întreacă la toate sporturile. De asemenea, și fetele respective ar putea resimți o vină sau doar o confuzie privind superioritatea ei fizică față de băieți. Dacă observați că elevii sunt perturbați de problema creșterii bruște (sau a lipsei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bazate pe parametrii constituției fizice, corporale. Una dintre cele mai cunoscute tipologii este cea propusă de E. Kretschmer, care descrie următoarele tipuri: a) tipul picnic Ă statură mijlocie, exces ponderal, față plină, mâini și picioare scurte, abdomen și torace bine dezvoltate Ă căruia îi sunt asociate următoarele trăsături psihice, grupate într-un profil numit ciclotimic: viociune, mobilitate, optimism, umor, spontaneitate, sociabilitate, dar și superficialitate în relațiile sociale, înclinație către concesii și compromisuri, spirit mai practic etc. b) tipul astenic Ă cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
utilizează frecvent expresia „nu are aptitudini pentru”. Dar aptitudinea nu este o realitate prezentă sau nu în mod absolut, ci este un continuu pe care se situează toate ființele umane. Fiecare dintre noi are aptitudini, mai mult sau mai puțin dezvoltate, în toate domeniile. Despre persoana care posedă o aptitudine la un nivel mai înalt de dezvoltare decât majoritatea celorlalți indivizi putem spune că este talentată. O altă caracteristică a aptitudinii este aceea că ea permite realizarea unor diferențieri între indivizi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
persoana care posedă o aptitudine la un nivel mai înalt de dezvoltare decât majoritatea celorlalți indivizi putem spune că este talentată. O altă caracteristică a aptitudinii este aceea că ea permite realizarea unor diferențieri între indivizi. Dacă toți oamenii normal dezvoltați posedă o anumită caracteristică, atunci aceasta nu mai constituie o aptitudine. Toți elevii (cu excepția celor cu afecțiuni grave) sunt capabili să alerge sau să vorbească, dar nu toți au aceeași abilitate în a utiliza cuvintele sau în a practica un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sunt dobândite? La această întrebare au fost oferite propuneri de răspunsuri fără a se ajunge însă la o concluzie certă. Astfel, unii psihologi susțin că aptitudinile au un caracter biologic, înnăscut. De exemplu, în cazul aptitudinilor muzicale, auzul foarte bine dezvoltat ar constitui un element anatomofiziologic. În plus, numeroase studii arată că inteligența ca aptitudine generală are o componentă ereditară importantă, iar această componentă ar fi legată de funcționarea neurologică de bază a creierului. Astfel, multă vreme s-a crezut că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
coeficient ne dă o imagine globală asupra dezvoltării inteligenței copilului. Astfel, un coeficient de 100 indică o dezvoltare normală (vârsta mintală este egală cu cea cronologică), unul de 70 indică o inteligență redusă, iar unul de 130 o inteligență foarte dezvoltată. Scala metrică a inteligenței a suferit ulterior modificări, apărând diverse variante, adaptate populației studiate. 2.3. Limitele testelor de inteligențtc "2.3. Limitele testelor de inteligenț\" Testele de inteligență au fost mult timp privite ca fiind instrumente extrem de valoroase, fiind
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
activități, precum și de mediul său. Astfel, un copil care a fost solicitat în mod repetat de către tatăl său să asiste sau chiar să ajute la repararea mașinii sau a diferitelor aparate din casă, ar putea prezenta ulterior aptitudini tehnice mai dezvoltate. Din punctul de vedere al acestor aptitudini, se cuvine să discutăm aici și problema diferențelor între sexe. Există în mod cert o diferență înnăscută, admisă de către toți psihologii. Astfel, băieții prezintă aptitudini de reprezentare spațială (S) mai dezvoltate, în timp ce fetele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tehnice mai dezvoltate. Din punctul de vedere al acestor aptitudini, se cuvine să discutăm aici și problema diferențelor între sexe. Există în mod cert o diferență înnăscută, admisă de către toți psihologii. Astfel, băieții prezintă aptitudini de reprezentare spațială (S) mai dezvoltate, în timp ce fetele au posibilități verbale (V și W) mai ridicate. Însă aceste diferențe nu sunt suficiente. Se adaugă un mecanism social de determinare a rolurilor de gen, mecanism care acționează încă din cea mai fragedă copilărie, atunci când băieților li se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
adevărați copii problemă, putând fi evaluați de profesori ca situându-se sub nivelul mediu al clasei. Explicația acestei stări de fapt ne trimite înapoi la diferențierea făcută de Guilford între gândirea convergentă și cea divergentă. Copiii cu o gândire divergentă dezvoltată sunt adesea plictisiți, răspund într-un mod nonconformist, poate chiar ironic, oferind impresia că sunt necooperanți. Să ne amintim că două dintre geniile omenirii, A. Einstein și T.A. Edison, au fost considerați elevi foarte slabi de către profesorii lor. 4
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dintre aceste trei caracteristici are însemnătatea ei; principală rămâne originalitatea, ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare. Întrucât influențează performanțele obținute în multe profesiuni, imaginația constituie o aptitudine importantă. Ea are la bază anume predispoziții ereditare, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Însă dezvoltarea sa presupune multă muncă, exercițiu. Thomas Edison, cunoscutul inventator american, susținea că geniul este 99% transpirație și doar 1% inspirație. Punctul lui de vedere se justifică prin specificul domeniului său Ă invențiile de ordin tehnic. De pildă, a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
exactă, se poate constata că meseria de profesor se transmite, mulți dintre tinerii aspiranți la această profesiune având părinți tot profesori sau învățători. Cei ce îmbrățișează această meserie provin din familii în care profesiunile intelectuale sunt prețuite. În majoritatea țărilor dezvoltate, această meserie este căutată îndeosebi de femei. România nu face excepție de la această regulă. Stereotipul care circulă în câmpul social este acela că meseria de profesor este o profesiune feminină. Unii sociologi cred că însuși specificul acestei profesiuni, care presupune
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai importante tablouri ale lui Picasso, Les demoiselles d’Avignon și Guernica. În ambele cazuri, schițele inițale ale lui Picasso pentru noua lucrare au urmat fidel lucrări precedente, proprii sau ale altora. Apoi ideile din schițe au fost prelucrate și dezvoltate, în unul dintre cazuri în mod radical, pe măsură ce Picasso lucra la tablouri. Modificarea radicală a fost o reacție la lucrările altor artiști. În orice caz, în contextul de față, important este faptul că realizarea acestor noi opere de artă nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de educație trebuie polarizat În privința rolurilor de gen. Ele se nasc, În viziunea eugeniștilor și a altor vaste categorii de misogini, cu Înzestrări slabe pentru gândirea analitică. În cazul În care unele au, prin excepție, o astfel de inteligență Înalt dezvoltată, ele sunt biologic anormale. În anormalitatea lor, ajung să decidă, de exemplu, să nu se mărite sau să nu aibă copii, să urmeze vocații intelectuale (Ovidiu Comșia). A existat Însă și o ilustră figură care a contrazis acest determinism biologist
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de dreapta. Istoriografia mișcărilor eugeniste s-a dezvoltat pe fondul mitologiilor naționale ale diferitelor țări vestice, unde ideile eugeniste au cunoscut cele mai proeminente articulări - Marea Britanie, Franța, Germania, dar și Statele Unite. Istoriografia s-a concentrat În principal asupra țărilor industrializate dezvoltate, pentru că acestea aveau tradiții științifice Îndelungate, o clasă de mijloc care reprezenta un procent semnificativ din populație și un public familiarizat cu controversele generate de teoria evoluționistă a lui Darwin. Țările industrializate se confruntau, de asemenea, cu probleme sociale, precum
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Însă limitate În comparație cu cele ale numeroaselor centre de succes pentru Învățământul și cercetarea din medicină și biologie din țări precum Germania, Franța, Anglia și chiar Austro-Ungaria, vecina de la vest a României 10. Deși, comparativ, educația medicală românească era mai puțin dezvoltată decât cea din alte țări, printre primele generații de studenți s-au numărat indivizi deosebiți, medici ale căror cercetări au câștigat un renume internațional. Printre aceștia se află și Victor Babeș, ale cărui descoperiri În legătură cu vaccinul antirabic i-au adus
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldova și Transilvania. În Țara Românească și Moldova, cunoașterea se construia și rămânea cu precădere sub controlul Bisericii Ortodoxe, ale cărei interese nu erau legate de știință 6. Cu o populație rurală În majoritate analfabetă și cu centre urbane slab dezvoltate, România nu a oferit condițiile de dezvoltare a unei contestări civice a autorității Bisericii române, de felul celei pe care o sufereau autorităților religioase din Anglia, Franța și Germania În aceeași perioadă. Aflați sub presiunea a două imperii multietnice și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cel de părinte binevoitor. Încrederea că, dintre toate organizările posibile, statul este entitatea cea mai adecvată pentru a proteja bunăstarea națiunii și progresul societății pare să Își aibă originea În filosofia hegeliană. Moldovan nu face referiri directe la filosofia istoriei dezvoltată de Hegel sau la teoria sa despre stat, dar putem fi siguri că, În timpul studiilor sale la Viena, studentul român se familiarizase cu ideile și opera filosofului german. Într-o lucrare publicată mai târziu (1943), Moldovan formulează viziunea sa despre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
propus de filosoful german Carl Schmitt. În context românesc, cele mai multe similitudini le Împărtășește cu viziunea corporatistă a economistului Mihail Manoilescu. Studiul despre totalitarism al lui Gleason descrie filosofia lui Schmitt ca pe un demers precursor al ideologiilor totalitare ulterioare, mai dezvoltate și mai explicit orientate către aplicarea unor politici specifice 64. Autorul consideră perspectiva lui Schmitt statică, autoritară, chiar reacționară, prin comparție cu acțiunile ulterioare agresive de distrugere a structurilor liberale existente și de descătușare a energiilor naționale („vitale”) caracteristice mișcărilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
analiza lui Manliu avea Însă ca punct de referință potențialul ereditar, sănătatea și dezvoltarea eugenică a indivizilor, nu a națiunii ca unitate organică: Țelul suprem al școlii ar trebui să fie educație pentru fericire. Pentru acesta Însă trebuie personalități armonios dezvoltate. Trebuie să modelăm oameni armonioși... Favorizând dezvoltarea centrului preformat al individului și talentele sale, vom obține... mari artiști, personalități cu o vastă cultură și valori morale 93. Manliu pare să folosească noțiunea de progres În sensul de sumă a succeselor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]