4,704 matches
-
bun Început (bilingvism simultan)? Această Întrebare nu a primit un răspuns definitiv. Se pare că cea de-a doua situație a fost frecvent observată, dar trebuie respectate anumite condiții. În cazul bilingvismului simultan, riscurile de interferență Între cele două coduri discursive sunt mai mari, de exemplu, decât În cazul Învățării consecutive a celor două limbi. Pe lângă vârstă, intervin aici și alți factori, care pot avea un impact semnificativ asupra „rezultatului final”: inteligența, frecvența și calitatea contactelor, precum și contextul Învățării. Inteligența Pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
departe de a fi simplă căutare a aprobării unui interlocutor anume, se dorește căutare a unui acord universal al spiritelor (În perspectiva lui Chaïm Perelman). ν Îi datorăm lui Francis Jacques faptul de a fi sistematizat cercetarea asupra condițiilor comunicării discursive și a elaborării sale comune și de a fi arătat astfel că reciprocitatea este o condiție esențială a relației interlocutive. Din perspectiva lucrării de față, problematica sa este foarte prețioasă, deoarece caută să explice comportamentele inovatoare la nivel transcultural. Într-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și iresponsabile. Se valorizează astfel constrângerile și persuasiunea, cutumele și tradițiile. S-au propus și alte accepțiuni. Vilfredo Pareto va vorbi despre „derivații”, Raymond Aron despre „religii seculare” și despre „opiul intelectualilor”, Roland Barthes despre „mituri”, Michel Foucault despre „formarea discursivă”, iar Pierre Bourdieu despre doxa și despre habitus. În ceea ce-l privește, Max Weber va prefera să folosească expresia „organizări simbolice”: grație unor astfel de „medieri”, precizează el, se restructurează, În mare parte implicit, percepțiile și convingerile, În cursul unor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor Education et communication interculturelle (1996). Pornind de la ideea că discursurile cu privire la cultură nu sunt reflectarea unei realități obiective, ci rodul unei activități sociale esențialmente de natură lingvistică, cei doi teoreticieni consideră că „ficționalul” și subiectivitatea sunt, paradoxal, singurele registre discursive posibile pentru a vorbi despre practicile culturale, „ceea ce nu Înseamnă Însă minciună sau fabulație”. Cultura ficțională introduce principiul relativității punctelor de vedere În ora de limbi străine și sacrifică iluzia referinței unice În favoarea unei lecturi cu adevărat polifonice a faptelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bradul Împodobit, globurile, colindele etc.). Ipoteza implicitului. Am exploatat și noi (Que voulez-vous dire?, 1998) anumite piste propuse de Galisson, integrându-le Însă progresiv Într-o atitudine globală de prevenire a neînțelegerilor care iau naștere din Înțelegerea greșită a implicitelor discursive. Am făcut din buna Înțelegere a acestora un instrument activ al demersului intercultural. Pornind mai Întâi de la teoria maximelor conversaționale a lui Grice, am remarcat că anumite implicite decurg din respectarea maximei cantitative conform căreia locutorul nu trebuie să exprime
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comun” (Bouveresse, 1984, p. 128). Ar trebui deci să renunțăm la rezolvarea unor probleme sub pretextul că ele ar genera aporii sau paradoxuri. Aceste filosofii ale incomunicabilității se află la antipozii celor care caută să Înrădăcineze universalismul etic În comunicarea discursivă. Comunitatea comunicării ideale dorită de Jürgen Habermas se bazează pe rațiune, aceasta nefiind confundată cu pervertirea sa instrumentală. Chestiunea urgentă În democrație fiind cea a fundamentării legitimității, discuția publică va constitui mijlocul prin care se va autoinstitui societatea democratică. În urma
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
internațională, acestei teoretizări care a dobândit o extindere pluridisciplinară (Seca, 2001). Dacă istoricii, sociologii, psihologii, geografii, antropologii, economiștii și alți specialiști folosesc În lucrările lor, În mod explicit, prin sinonimie sau metonimie (mentalitate, cultură, sistem de opinii, de semne sau discursiv, mod de viață, etnometodologie, univers semiotic etc.), referințe din domeniul RS, motivul este că acestea nu constituie doar o teorie, ci fenomene și cristalizări reperabile În materialitatea arhivelor, monumentelor, transcrierilor tranzacțiilor verbale (discursuri, dialoguri, talk shows, dezbateri publice), a creațiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Stewart, 1994). Aplicații sociolingvistice Povestirile vieții pot fi, de asemenea, utilizate pentru a explica și a defini relațiile și apartenența la un grup, în special cu referire la limbajul folosit în acest scop. Relatările indivizilor despre viața lor conțin unități discursive, grade de coerență și o structură lingvistică generală, toate fiind utile pentru stabilirea relației dintre limbaj și practicile sociale, dintre sine și ceilalți și crearea identității sociale (Linde, 1993; Mkhonza, 1995). Utilizarea mistico-religioasă A spune o povestire a vieții poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și modul în care este actualizat pot deveni caracterizante pentru anumite genuri de discurs sau pentru discursul individual. Au fost adăugate apoi articole care tratează chestiuni curente ale lingvisticii românești, precum cea despre stilurile limbii, care completează criteriile de caracterizare discursivă, pe lîngă cele de tipuri și genuri ale discursului. În sfîrșit, am considerat utilă propunerea unor noțiuni ce țin efectiv de analiza discursului, precum sincopa discursivă și dominanta discursivă. Uneori, atunci cînd sursa bibliografică a fost unică sau atunci cînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
curente ale lingvisticii românești, precum cea despre stilurile limbii, care completează criteriile de caracterizare discursivă, pe lîngă cele de tipuri și genuri ale discursului. În sfîrșit, am considerat utilă propunerea unor noțiuni ce țin efectiv de analiza discursului, precum sincopa discursivă și dominanta discursivă. Uneori, atunci cînd sursa bibliografică a fost unică sau atunci cînd a fost preferată o sursă unică, textul din lucrarea noastră urmează mai îndeaproape această sursă, soluția fiind impusă de necesitate și detectabilă prin menționarea sursei bibliografice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
românești, precum cea despre stilurile limbii, care completează criteriile de caracterizare discursivă, pe lîngă cele de tipuri și genuri ale discursului. În sfîrșit, am considerat utilă propunerea unor noțiuni ce țin efectiv de analiza discursului, precum sincopa discursivă și dominanta discursivă. Uneori, atunci cînd sursa bibliografică a fost unică sau atunci cînd a fost preferată o sursă unică, textul din lucrarea noastră urmează mai îndeaproape această sursă, soluția fiind impusă de necesitate și detectabilă prin menționarea sursei bibliografice urmate. Fiecare articol
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discours)23 și alcătuiește un domeniu în interiorul analizei discursului. Ca atare, acest cercetător consideră că analiza discursului și lingvistica textuală sînt două discipline distincte și complementare, definind "lingvistica textuală ca pe un sub-domeniu al cîmpului mai larg al analizei practicilor discursive"24. O altă autoritate în cercetarea domeniului text-discursului, Teun A. Dijk a folosit pentru denumirea disciplinei profesate sintagmele analiza discursului (discourse analysis) și știința textului (germ. Textwissenschaft, traducere a termenului olandez tekstwetenschap), iar alți autori de limbă germană au recurs
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a împrejurărilor în care are loc acțiunea, textul este un șir de enunțuri ce alcătuiesc un ansamblu coerent în vederea redării unui sens, fiind, în principiu, rezultatul discursului. La acestea trebuie adăugat însă faptul că textul nu este numai rezultatul activității discursive, ci și scopul ei, și, în acest caz, activitatea respectivă se organizează în funcție de el. De aceea, s-ar părea că este admisibilă orientarea cercetătorilor care consideră că prin studiul textului se ajunge, în mod implicit, la studiul discursului, măcar în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
actualizatorii nu sînt identificabili și ei rămîn nerelevanți în cazul metodei de analiză dezvoltate de Noam Chomsky în primele sale lucrări, în care axa sintagmatică este acoperită de structuri de tipul grupurilor nominale și verbale. Fiind elemente esențiale în structura discursivă în cazul limbilor flexionare, actualizatorii se cer identificați și evaluați atunci cînd se realizează a n a l i z a d i s c u r s u l u i, stabilind rolul fiecăruia și, uneori, colaborarea lor în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
introducere într-un obiect portabil, întoarcerea). În funcție de perspectiva avută în vedere, a n a l i z a d i s c u r s u l u i poate viza acțiunea sub mai multe aspecte: ca rol în ansamblul discursiv, ca selecție a mijloacelor de expresie, ca funcție în corelarea enunțurilor etc. Există apoi posibilitatea de a distinge între acțiunea propriu-zisă și acțiunea-răspuns care, în teoria behavioristă, reprezintă reacția la un stimul verbal sau nonverbal. V. act, autor, vorbire. DUBOIS
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
figurative; unele dicționare de retorică tratează chiar într-o clasă separată așa-numitele figuri ale ambiguității. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i se poate vorbi de ambiguitate discursivă, atunci cînd accentul nu se pune pe sensul cuvintelor sau pe construcția frastică, ci pe sensul implicit. Același enunț poate să aibă o semnificație diferită, în funcție de inferența pe care sîntem determinați s-o realizăm pentru a interpreta. De exemplu: enunțul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că "este deja bătrîn și trebuie să se retragă din competiție"; dacă e vorba de un artist, e posibil ca el să vrea să spună că "este încă tînăr și că mai are înainte mulți ani de activitate artistică". Ambiguitatea discursivă este considerată ca fiind constitutivă oricărui fapt de comunicare, pentru motivul că n-ar exista act de discurs care să nu fie purtător al unui sens implicit sau chiar al mai multora. Dezambiguizarea constă în a produce inferențe care, sprijinindu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursului, atunci cînd distanța dintre anaforic și antecedent este considerabil. D) Abordarea memorială pleacă de la ideea că anafora (pronominală) este un proces prin care o expresie anaforică trimite la o entitate deja cunoscută de interlocutor sau prezentă în memoria sa discursivă. Folosirea unui pronume e condiționată de existența în memoria discursivă a unui referent accesibil. Abordarea memorială stabilește un raport invers proporțional între pregnanța referentului și conținutul lexical al expresiei utilizate pentru a-l desemna: cu cît un referent este mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
D) Abordarea memorială pleacă de la ideea că anafora (pronominală) este un proces prin care o expresie anaforică trimite la o entitate deja cunoscută de interlocutor sau prezentă în memoria sa discursivă. Folosirea unui pronume e condiționată de existența în memoria discursivă a unui referent accesibil. Abordarea memorială stabilește un raport invers proporțional între pregnanța referentului și conținutul lexical al expresiei utilizate pentru a-l desemna: cu cît un referent este mai pregnant, mai ușor accesibil, cu atît expresia aleasă pentru a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pregnanța referentului și conținutul lexical al expresiei utilizate pentru a-l desemna: cu cît un referent este mai pregnant, mai ușor accesibil, cu atît expresia aleasă pentru a-l desemna va furniza mai puține informații în legătură cu el. Stipulînd existența referenților discursivi (construiți în discurs, care nu se confundă cu entitățile din lumea reală), adepții abordării memoriale pot explica relațiile anaforice în care antecedentul e un pronume nehotărît sau în care expresia anaforică trimite la un referent căruia îi înregistrează toate modificările
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
permite tratarea unitară a deixisului și a anaforei, însă obnubilează determinările strict lingvistice (cum ar fi, de exemplu, genul pronumelui ales atunci cînd nu există antecedent) și nu poate explica cum face pronumele anaforic selecția referentului atunci cînd în memoria discursivă există mai mulți referenți la fel de pregnanți. E) Abordarea pragmatică are în centru conceptul de reprezentare mentală, "o balama cognitivă între realitatea căreia îi aparțin referenții și limbajul care furnizează expresiile referențiale", cum notează A. Reboul și J. Moeschler. Reprezentarea mentală
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
funcții variate din punct de vedere textual (au un rol important în structurarea textului, în asigurarea coeziunii textuale), din punct de vedere referențial (de exemplu, contribuie la identificarea, reclasificarea, definirea, numirea referenților într-un discurs) și din punct de vedere discursiv (exprimarea polifoniei, manipularea receptorului se realizează și prin modul în care sînt construite anaforele; dăm doar un exemplu de manipulare, extras din Zodia Cancerului, unde Sadoveanu utilizează voit un demonstrativ ce poate fi interpretat anaforic: - Măria-ta, nebuniile mele au
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
producere a secvențelor verbale pentru ca, prin aceasta, să se poată simula tehnicile de raționare. În ambele cazuri sînt necesare precizări în legătură cu unitățile lexicale, cu funcțiile lor și cu relațiile dintre ele, încît analiza automată nu este un tip de analiză discursivă sau o latură a ei, ci un instrument de adîncire a perspectivei privind componentele discursului. Din acest motiv, punctul de plecare este în mod obișnuit segmentarea textului în unități analizabile în mod automat, încît cuvîntul este delimitat ca formă grafică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
promovat în cercetarea americană a științelor sociale, după 1970, prin contribuția lui H. Sacks, E. Schlegloff, G. Jefferson ș. a. Deși nu este întotdeauna admisă ca fiind o componentă a analizei discursului, analiza conversației nu se poate realiza decît din perspectivă discursivă, căci altfel ar rămîne la nivelul analizei sintactice clasice. Ceea ce este specific în raport cu a n a l i z a d i s c u r s u l u i este, în cazul analizei conversației (sau conversaționale), atenția care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
toate compartimentele sale (lexicologic, sintactic, semantic, pragmatic) și elaborînd clasificări pe baza funcțiilor discursului: discurs politic, discurs juridic, discurs didactic etc., dar și pe baza formei discursului: discurs descriptiv, polemic, argumentativ etc. De asemenea, s-a propus conceptul de "formațiuni discursive" de tip presă feminină/feministă. (2) A doua generație (O. Ducrot, J-Cl. Anscombre, D. Maingueneau, P. Charaudeau) este influențată de dezvoltarea teoriilor enunțării și ale pragmaticii. Se consideră că analiza discursului presupune punerea laolaltă a mai multor texte, enunțarea condiționînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]