2,935 matches
-
care e adăpostit tezaurul de aur american. La acea oră orașul dormea profund. Opresc În fața unui mic local. Patronul, la ora aceea, era la dispoziția rarilor clienți. Pregătește repede un fel de clătite groase, pufoase, pe care le servește fără dulceață. Alături de o cană de lapte sau cafea. Dimineața suntem la Johnson City. În cursul zilei intrăm În statul Virginia. Aspectul regiunii s-a schimbat. Fermele sunt dese, bine Întreținute, cu o vegetație horticolă, dar cu suprafețe mai mici decât cele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
oamenilor... - Nu-ți ajung ale tale? ... să ghicesc viitorul... - La ce ți-ar fi de folos, dacă ai rata clipa prezentă? Prezentul trebuie trăit, de el trebuie să fii conștient, căci altfel... viitorul va deveni trecut înainte de a-i simți dulceața prezentului. - Bine! Bine! Zi tu, deșteptule, ce înseamnă supraom? - Tu ai vorbit de supraoameni, nu eu! Eu ți-am vorbit de energia Kundalini și de Realizarea Sinelui! - Bine! Te întreb de-a dreptul: concret, ce-ai simțit atunci când spui că
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pe care apoi îl porționa în fragmente mici, cam de trei centimentri. Foarte ieftin, o punguliță cu aproximativ douăzeci de bucăți, costa 10 rupii. Cam 6000 lei vechi. Se mușcă câte puțin, în lung de fibră, se mestecă până la epuizarea dulceții și se scuipă partea fibroasă. Este foarte bun, am regăsit gustul zahărului așa cum îl știam din copilărie... O altă întâlnire inedită pe Lakshmi Road, am avut-o cu sfânta vacă indiană. Înhămată la o mică teleguță, în așteptarea stăpânului rătăcit
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de ani momentul în care trec de la copilărie la maturitate, de la visare la cunoaștere, la awareness. Mă "lămuresc". Asta-i și ca dînsa sîntem noi. Și cu varza unsă și cu slănina-n pod. Și de avere și de unt, dulceața de pe pămînt. Baba dacă ar avea roți ar fi tramvai, dacă ar avea coif ar fi ministru de război. Acum, pentru prima oară sînt și eu cu adevărat fanatic. Toate vechile mele vagi atracții înspre legionarism, înăbușite, înfundate, inconștiente, tresar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ar ieși, v-ar depăși imaginația. Șoldurile savuroase și talia ca a unui copil, picioarele lungi și catifelate, cu o piele nemaivăzut de fină, toată netedă, strălucitoare și brună. Sânii goi, ca niște foi de plăcintă crudă umplute cu ce dulcețuri vă poftesc inimile. Dar dincolo de toate acestea, aș putea continua la nesfârșit, Zaraza avea un defect. Degetele mici de la picioare îi erau lipite, a zâmbit el, aproape să bufnească în plâns. — Ăsta era secretul ? se arată unul dezamăgit. — Ăsta era
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
la moartea tătucului Stalin, la începutul lui martie ’53, le-am auzit pe cele două fete-femei Ostfeld plângând și rupându-și părul cu hohote înalte, dincolo de ușa de sticlă ce ne despărțea și îngustul vestibul. Dna Ostfeld, par contre, era „dulceața pe pământ”: mică, grăsuță, bună gospodină, stăteam ore întregi în bucătăria comună - eu nu aveam acces la baie decât prin curte -, un personaj decupat din Gogol sau din Ury Benador, „gata descrisă”, un aliat al meu contra celor doi Segall
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acest lucru e important, e capital. Religiile seculare n-au știut niciodată să răspundă la întrebarea despre moarte. E marea lor slăbiciune. Marx a trecut peste ea, fără să bage de seamă că stoicismul individual este ca fructul manghierului, ca dulceața de portocale, un produs de lux. Mi-am amintit, în vreme ce discutam cu el, de un cuvânt al lui Jacques Berque, care se tot îndepărtează vertiginos de noi: "Tranziția de la sacral la istoric". El observase cum se efectuează această tranziție în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
socotelile țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la moarte, pedepsitor al tuturora. Agă peste dărăbani județ peste târgul Ieșilor. Logofăt al doilea, hotărâtor de ocini. Postelnic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Au venit soli dela craii leșilor și ungurilor, făgăduind sprijin. A venit și sol dela Veneția cu vorbe frumoase și daruri puține, făgăduind bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei, pielicele avutul oilor. lapte, brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
este în toate Cel ce vrea să fie mare între noi, să fie slugă tuturor tuturor Dumnezeu vede în inimă. Precum se lămurește în cuptor aurul și argintul, așa inimile alese dela Domnul. Fagure de miere sunt cuvintele bune și dulceața lor tămăduirea sufletelor. A fost adus un harmasar alb din feciorii lui Catalan. 1 April 1470 M.rea Neamț egumen Silvan. Scutire de vamă la trei care de pește. Toma logofăt Vulpaș grămătic Suceava 1470 Stanciu și Mârza 1 April
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din tine nu mai ies; C-am intrat la tinereță Ș-am ajuns grea bătrâneță, Am intrat copil blajin Ș-acù-s singur și străin... Urmașul de astăzi al poetului vechi nu-i nici singur nici străin. Inima lui e plină de dulceață și de credința în înălțarea neamului său. Se simte îndemnat să se dăruiască fără șovăire, cu toate puterile ce i-au rămas, până la sfârșitul cel de obște, pentru cultura poporului muncitor și pentru pace. 9 Noemvrie [ȘEDINȚA PENTRU OBȚINEREA PREMIULUI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
declamă natura vegetalacvatică a ipostazei sale: „Eu nu-s fată, nici nevastă,/ Ci io-s floare de pe mare,/ Rozmarin, miroasă tare,/ De m-o bate vântu-n dos,/ Umplu țara de miros./ De m-o bate vântu-n față/ Umpli țara de dulceață” (Lipova - Arad). Mireasma resimțită în toată țara redă amplitudinea funcției pe care o îndeplinește fecioara inițiată, dăruind universului cunoscut beatitudinea rodirii mirifice. Strigătul creației biruitoare asupra haosului pustiitor are aici o dimensiune olfactivă extremă, dulceața mirosului marcând atât apogeul inițierii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vântu-n față/ Umpli țara de dulceață” (Lipova - Arad). Mireasma resimțită în toată țara redă amplitudinea funcției pe care o îndeplinește fecioara inițiată, dăruind universului cunoscut beatitudinea rodirii mirifice. Strigătul creației biruitoare asupra haosului pustiitor are aici o dimensiune olfactivă extremă, dulceața mirosului marcând atât apogeul inițierii nubile, cât și al lumii regenerate de fata - floare. Textele poetice folosesc în mod constant rima florisurori, dincolo de principiul muzicalității asocierea conține legătura magică dintre cele două tipuri de existență, al căror ideal comun îl
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai mici. Cireșul făcea cireșe amare, pe o parte erau albe și pe o parte roză. Și erau f. mari și f. frumoase. Baba lui Grigore Șandru făcea bani buni că le culegea și le vindea în Fălticeni pentru făcut dulceață. Cine a pus cireșul acela acolo numai bunul Dumnezeu știe. Hrănea un sat întreg de cireșe. Era așa de gros de nu-l puteau cuprinde 2 oameni cu mâinile. Era o frumuseță de cireș. Eram tânăr și nici de feli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
grâul sfânt" din colinzi, Coborât-o coborât/ Dumnezeu pe-acest pământ/ Printre holde de grâu sfânt, cu bobul în trei dungi, care creștea spontan în poienele codrilor, sau mărul oarzân, timpuriu, care creștea și el în sălbăticia începutului lumii, cu dulceața lui uluitoare, pe dealuri și munți, De-aș muri primăvara/ Păsările m-ar cânta/ Vântuțu m-ar legăna/ Rândunele m-ar duce/ Și cucu mi-ar pune cruce / Dintr-o creangă de măr dulce. În această lume de pe Valea Izei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se fac așa de mari cât gutuile din Țarigrad și trag peste o litră una; gutui sunt mulți în toate podgoriile din Țara de Jos, ca și la Hârlău în podgoria Cotnarul, dar nicăierea nu ajung la mărime și la dulceață pe acele de Huși”. O atenție deosebită se acorda, începând din deceniul cinci al secolului al XIX-lea, creșterii duzilor și a viermilor de mătase. În 1851, se crease un proiect de fondare a unui institut de creștere a viermilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ionescu etc. Pe lângă scenele tragice, erau și comice. Astfel, casa d-nei Lukasiewicz, un model de instalație gospodărească, fusese ocupată de prințul Schaumburg-Lippe, fost secretar la Legația germană în timpul neutralității. Acesta golise cămara, trimisese acasă nenumărate borcane Rex cu conserve și dulcețuri și se bucura de cel mai modern confort, ba încă, în dorul de a face spirit, el și prietenii lui se îmbrăcau în hainele doamnei, puneau pălăriile ei și făceau bicicletă în pod! Găseau lucrul foarte hazliu. La plecare, în loc de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și acela și poate cel mai essentialde a învăța și a păstra cu cea mai mare sfințire limba națională, de care se leagă tot trecutul unui popor cu datinile străbune, jocurile, cimiliturile, proverbele, legendele și cântecele populare cele pline de dulceața. „Sunt, după cum se vede, cuvinte de o adâncă și pură sinceritate a sentimentului patriotic. Ele ni-l relevă pe Creangă că profund și responsabil implicat, imediat după Unire, într-o problemă de bază a culturii noastre clarificarea și asimilarea regulilor
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
negru sau viceversa. Nu le intrase boala politicianismului în măduva oaselor ca generațiunelor de astăzi. În întreaga țară nu știu dacă erau pe atunci două sau trei ziare politice, care și acestea serveau mai mult la legatul gavanoaselor 74 cu dulceți și astupatul ferestrelor sparte. Ce diferență de ziua de astăzi! Dacă această diferență e în bine sau în rău nu mă voi pronunța. Orice stare de lucruri în societățile omenești are părți bune și rele. E de văzut numai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la galbănul de aur; se auzea prin fânațe sunetul coasei, muzică melancolică, prevestitoare zilelor de toamnă; aerul răcoros încărcat cu miros de iarbă tăietă dându-mi intuițiunea apropiatelor griji ale iernei, mă predispunea parcă să sorb cu mai multă poftă dulceața momentului; iar eu, tânăr cum eram plin de entuziasm, cu inima mișcată de priveliștea acestei naturi în sărbătoare, simțeam curgându-mi fierbinte sângele prin vine, simțeam în pieptu-mi marea bucurie a vieței. Cine însă se bucura și se răsfăța mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
informațională de la rostul speciei, spre un altul, dorit de om. O specie dispune de o anumită și fixă capacitate de stocare de informație. Ca urmare, exacerbarea unui caracter diminuează manifestarea altor caractere. Exemplu: vița-devie nobilă, selecționată, a câștigat aromă și dulceață, pentru om, dar a pierdut În schimb, pentru ea, rezistența la mană și filoxeră. Nu specia dorește să aibă evidențiat un caracter, nici nu-i folosește la ceva, dimpotrivă; asta o vrea omul. În cazul acestei povești, omul a vrut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Victoria, jud. Brașov, loc unde m-am născut eu. Încă de mic copil am urcat pe această muchie care face parte din munții Făgăraș, pentru a culege bujori de munte, din care mama mea făcea un excelent ceai, sau o dulceață de-ți lingeai buzele. Dacă urci mai sus pe potecă, ajungi după un drum lung și istovitor care poate ține și până la 7-8 ore, la cabana Podragu, situată la altitudinea de peste 2100 m, în căldarea alpină cu același nume, unde
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
aducea câte un pepene galben care era nelipsit pe toată perioada verii, schimbându-i cu mare grijă pentru a împrospăta aerul. Așa am crescut și-am identificat casa bunicilor cu acele mirosuri natur de pepene galben, frunze uscate de nuc, dulcețuri și fructe confiate. Afară pe bătătură ne așteptau pepenii verzi și negri; unii erau atât de mari că nu reușeam să-i mâncăm și profitau din plin animalele din ogradă. Erau atât de gustoși și lăsam să se scurgă nestingherit
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cu iaurt ori smântână, chifteluțe și șnițele mici accesibile consumului curent al copiilor. Plăcinta rulată în suluri paralele era nelipsită, în speță cea cu brânză de vacă și topită în iaurt cu ouă. Se adăugau aici gogoșile calde umplute cu dulceață și pudrate din abundență, iar în final veneau cornetele cu cremă de ecler. Acum gândesc, oare când își găsea mama timp pentru toate? Totdeauna era condițională în ceea ce-și propunea, avea ce-i drept și sprijinul necondiționat al tatălui
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
care bunica mă trimitea să-i dau femeii cele trebuincioase în schimbul a feluritor fructe sau bomboane. Se făcea un troc autentic în acea perioadă. Bunica schimba lapte și ouă pe mere, pere, prune până ne încărcam cămara de gemuri și dulcețuri ce în zilele înfrigurate ne îndulceau orezul cu lapte. Nu mai sunt anotimpurile ce erau odată. Pe atunci vara era vară și iarna iarnă. Era lege să plouă aproape toată luna April și să fie ger de să crape pietrele
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]