5,962 matches
-
EDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC DE LA TOMIS-CONSTANȚA. CINE A FOST EXECUTANTUL MOZAICULUI ? Ing. Paul-Emil Rașcu Se prezintă execuția edificiului realizat de romani în vechiul port Tomis de la Marea Neagră și pe baza unui motiv ornamental conținut în marele mozaic pavimentar din acest edificiu, considerăm că acesta a fost realizat de un meșteșugar venit din Creta minoică. Edificiul Roman cu mozaic descoperit încă din anul 1959 datorită lucrărilor de execuție ale unui bloc de locuințe de pe faleza de V a unui intrând al uscatului
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
Se prezintă execuția edificiului realizat de romani în vechiul port Tomis de la Marea Neagră și pe baza unui motiv ornamental conținut în marele mozaic pavimentar din acest edificiu, considerăm că acesta a fost realizat de un meșteșugar venit din Creta minoică. Edificiul Roman cu mozaic descoperit încă din anul 1959 datorită lucrărilor de execuție ale unui bloc de locuințe de pe faleza de V a unui intrând al uscatului în mare, în apropierea Pieței Ovidiu din Constanța, s-a bucurat de un mare
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
largi întredeschideri spre port. Mozaicul a fost executat probabil între finele S.IV și începutul s.V dHr. Cercetătorii au studiat cu multă atenție lucrările efectuate pentru executarea portului Tomis și a anexelor respective, dar cu prudență au întitulat ansamblul “Edificiul Roman cu mozaic”. Dacă execuția construcțiilor respective și a dificilei amenajări a terenului natural în zonă a aparținut fără îndoială tehnicienilor romani care aveau o bogată experiență în construcții, despre realizatorul magnificului mozaic pavimentar, excepțional prin mărime, prin gust și
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
cu dublu tăiș încrucișate și cu o apăratoare de cot. Cu convingerea că acest simbol nu a fost folosit întâmplător, că el constituie o dovadă clară a originii executantului acestui mozaic, ne permitem să completăm denumirea acestei opere artistice astfel : Edificiul Roman cu Mozaicul Cretan de la Tomis.
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
replică serioasă pe care un învățat român o dădea tezelor lui Robert Röesler (reunite în Rumänische Studien în 1871), o vastă construcție care opune negației lui Röesler imaginea unui spațiu românesc de secol XIV de o vitalitate incontestabilă, reflectată în edificii politice și etno culturale imposibil de ignorat. Precum Herodot, descriind expediția lui Darius contra sciților, oferise o imagine de ansamblu a lumii antice, precum H.T. Buckle reușise să radiografieze istoria civilizației, prezentând o aparent doar pe cea engleză, așadar după
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
slovac, care îl împiedicase pe aceasta să împingă mai departe rezultatele cercetărilor întreprinse. Riguros în respectarea imperativelor de scriere ale oricărui text istoric, pe care singur le recunoaște a fi culegerea datelor, dislușirea lor în parte și, în fine, clădirea edificiului, Hasdeu este pe deplin conștient de riscurile la care îl pot expune construcțiile sale interpretative, simțindu-se dator să precizeze permanența atașamentului personal față de maniera de a scrie numai pe baza unor izvoare credibile, limpezite prin confruntațiuni și prin analize
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
timp ceea ce era disproporționat în partea polemică. În noua ediție a primului volum și în volumul al doilea, Hasdeu a adoptat chiar o diviziune mai sistematică și mai comodă a materiei, invitându-și apoi criticii să judece, pornind de la temelia edificiului, întreaga idee: Demonstrați prin știință acolo unde va fi rătăcit știința autorului ! Îndreptați prin bunul simț ceea ce bunul simț al autorului va fi putut să nu observe. Examinați cu iubirea de adevăr puncturile prin cari iubirea de adevăr a autorului
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
sinelui prin meditație De ce trece Descartes de la fizică la metafizică, de la prejudecățile vremii sale la judecata personală, de ce, aparent se izolează de lume punînd-o sub semnul întrebării și al iluziei? De ce a ales el modalitatea atât de radicală a demolării edificiului ideatic pe care și-l însușise în Universitate ? Natura motivației demersului cartesian poate răspunde la toate aceste întrebări. Descartes are o nevoie vitală de certitudine, măcar de una singură, o certitudine necesară și suficientă pentru a-și întemeia Lumea, noua
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
iar ca drum real, ca exercițiu trăit al uzitării facultății de raționare , îndoiala are aceeași valoare a autenticității, deopotrivă la Augustin și Descartes; deschiderile ei sunt însă fundamental diferite. În legătură cu paralela dintre cogito-ul cartesian și cel augustin, nucleul fierbinte al edificiului rațional în ambele filosofii, opinia lui Pascal este des menționată. Principalul motiv al necesității menționării acestei opinii aici, îl constituie atitudinea anticipativă a lui Pascal în legătură cu originalitatea și semnificațiile cogito-ului cartesian. Interpretarea lui Pascal s-a generalizat devenind loc comun
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
modelul automatului se opune concepției despre un corp-centru, un corp care are o unitate centrală. Chiar dacă anumite organe sunt mai centrale decât altele, ele nu sunt totuși în măsură să iradieze în întregul spațiu corporal. Corpul mașină este ca un edificiu arhitectural: el are fundații, piloni, chei de boltă, părți care susțin ansamblul și părți care îl împodobesc-fiecare parte are rolul ei, dar edificiul nu se regăsește în fiecare din părțile sale. Înconjurăm edificiul, îl descriem piesă cu piesă așa cum Descartes
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ele nu sunt totuși în măsură să iradieze în întregul spațiu corporal. Corpul mașină este ca un edificiu arhitectural: el are fundații, piloni, chei de boltă, părți care susțin ansamblul și părți care îl împodobesc-fiecare parte are rolul ei, dar edificiul nu se regăsește în fiecare din părțile sale. Înconjurăm edificiul, îl descriem piesă cu piesă așa cum Descartes a descris corpul uman, atât de exhaustiv, tocmai pentru că întregul este compus numai din părți. Nu din cauza acestei structuri discontinui a corpului sau
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
spațiu corporal. Corpul mașină este ca un edificiu arhitectural: el are fundații, piloni, chei de boltă, părți care susțin ansamblul și părți care îl împodobesc-fiecare parte are rolul ei, dar edificiul nu se regăsește în fiecare din părțile sale. Înconjurăm edificiul, îl descriem piesă cu piesă așa cum Descartes a descris corpul uman, atât de exhaustiv, tocmai pentru că întregul este compus numai din părți. Nu din cauza acestei structuri discontinui a corpului sau a caracterului arhitectural al organizării lui, explicația cartesiană, ce rupe
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
mari arhitecți, pictori și sculptori din trecut nu s‑au gândit niciodată la acest aspect. Arhitectura ilustrează cel mai bine cele două concepții. Toți știm că există clădiri frumoase și că unele sunt adevărate opere de artă. Totuși, nu există edificii care să nu fi fost construite cu un scop anume Se poate vorbi foarte mult de o emoție atunci când e vorba de artă. Mai ales de o emoție artistică și o emoție estetică. Emoția estetică este o emoție umană care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
icoanei care totuși va continua să se bucure de interesul unor însemnați practicieni din rândul popu‑ lațiilor din Nord. Tot în secolul al XVIII‑lea, icoana asimilează de la ambien‑ tul latin, multe elemente: în mod special, gustul arhitecturii clasice, gustul edificiilor bogate în coloane cu draperii și perdele, cu peisaje și arbori, ceruri albastre, care înlocuiesc culorile simbolistice ale aurului și ale roșului tradiți‑ onale în icoană. Din această perioadă nu se poate vorbi de prea multe școli de pictură religioasă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să le reprezinte. În pictură, artistul își folosește propria știință atât în privința formei și a modelului, cât și în cu‑ noașterea semnificației lor2. Una dintre trăsăturile esențiale ale artei egiptene este aceea că în toate lu‑ crările‑statui, picturi sau edificii - elementele par a fi așezate ca și cum s‑ar supune unei legi unice. Această lege unică de care par să asculte toate creați‑ ile unui popor este ceea ce numim un stil. Acesta e ușor de observat. Principi‑ ile care guvernează ansamblul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ale proporțiilor corecte ale coloanelor și antablamentelor 24 dorice, ionice și co‑ rintice, de asemenea trebuia să fie familiarizat cu ruinele clasice. Adevărata preocupare dar și ambiție a unui arhitect din timpul Renașterii era să gândească și să realizeze un edificiu în afara oricărei idei de utilitate, fiind preocupat doar de frumusețea proporțiilor, armonia spațiului interior și măreția ansamblului. Aceste idei au putut fi concretizate atunci când papa Iuliu al II‑lea a hotărât dărâmarea venerabilei bazilici Sfântul Petru în anul 1506 și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Petru, o funcție de mare responsabilitate, deținută înaintea lui de către Bramante, de Raffaelo și de Antonio da Sangallo. Michelangelo reia ideea planului central propus de Bramante și îl reface într‑o formă mai clară și mai simplă. Ca o încoronare a edificiului, proiectează o cupolă maiestuoasă, inspirată de cea a lui Brune‑ lleschi realizată pentru domul din Florența, însă de dimensiuni mult mai impozante. 16 . Ibidem. 17 g. vaSari, Le vie de’ piu eccelenti pittori, scultori ed architetti, Firenze 1550. Cap. iii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Brune‑ lleschi realizată pentru domul din Florența, însă de dimensiuni mult mai impozante. 16 . Ibidem. 17 g. vaSari, Le vie de’ piu eccelenti pittori, scultori ed architetti, Firenze 1550. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei În imagine - Piața edificiului Campidoglio 73 Întors definitiv la Roma în 1534, Bounarroti începe și aici să se ocupe in‑ tens de arhitectură. Pe lângă continuarea restructurării palatului familiei Far‑ nese, artistul, tot din ordinul papei Paul al III‑lea, începe din anul 1538 să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Întors definitiv la Roma în 1534, Bounarroti începe și aici să se ocupe in‑ tens de arhitectură. Pe lângă continuarea restructurării palatului familiei Far‑ nese, artistul, tot din ordinul papei Paul al III‑lea, începe din anul 1538 să sistematizeze piața edificiului Campidoglio. Era vorba despre o adevărată in‑ tervenție urbanistică, respectiv planificarea - prima la Roma‑unui spațiu pu‑ blic pe baza unui proiect detaliat. Zona care interesa se desfășura pe colinele Capitoliului. În secolul al XV‑lea, zona era degradată iar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
accesul dificil. Mi‑ chelangelo s‑a gândit să o transforme prin crearea unui spațiu care să permită vizualizarea monumentelor arhitectonice existente și să elimine obstacolele care împiedicau accesul facil la zonele de pe coline. În acest scop, artistul menține cele două edificii deja existente, respectiv Palatul Senatorial și Pala‑ tul Conservatorilor și proiectează un al treilea, Palatul Nou (astăzi sediul mu‑ zeelor Capitoliului), în așa fel încât să închidă piața pe cele trei laturi asemă‑ nătoare cu o potcoavă. Apoi, a refăcut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
tul Conservatorilor și proiectează un al treilea, Palatul Nou (astăzi sediul mu‑ zeelor Capitoliului), în așa fel încât să închidă piața pe cele trei laturi asemă‑ nătoare cu o potcoavă. Apoi, a refăcut fațadele palatelor și a orientat cele două edificii laterale astfel încât acestea să fie ușor divergente ca și cum ar fi deschise în formă de foarfecă față de construcția centrală (palatul senatorial). Prin intermediul acestui artificiu scenografic care anticipa tendințele urbanistice din secolul următor, spațiul se mărește, iar senzația de asimetrie a unei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
au jucat un rol important. În opera lui Michelangelo, pasiunea și credința sunt născute practic din același foc. Într‑unul dintre poemele sale scria: Mă hră‑ nesc din flăcări și‑mi iau viața din ceea ce e moarte pentru altul 39. Edificiul pe care a încercat Michelangelo să‑l înalțe lui Dumnezeu este fără îndoială, edificiul dedicat întru totul frumuseții: este un triumf fără egal în istoria artei, un fenomen unic. Succesul s‑a datorat capacității artistului de a ține sub control
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
practic din același foc. Într‑unul dintre poemele sale scria: Mă hră‑ nesc din flăcări și‑mi iau viața din ceea ce e moarte pentru altul 39. Edificiul pe care a încercat Michelangelo să‑l înalțe lui Dumnezeu este fără îndoială, edificiul dedicat întru totul frumuseții: este un triumf fără egal în istoria artei, un fenomen unic. Succesul s‑a datorat capacității artistului de a ține sub control forțele sale în aparență contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Giuliano de Sangallo, ale cărui desene se păstrează la Ufizzi. Realizarea proiectului a reprezentat încercarea din partea lui Michelangelo de a rezolva una dintre problemele de construcție frecvente de altfel în Renaș‑ tere, aceea de a adăuga fațadei principale neterminate un edificiu preexis‑ tent‑un postament din piatră - construit pe baza regulilor compoziționale ale noului stil. Proiectul prezentat și aprobat de papă în 1518, al cărui autor era Michelangelo, propunea o rezolvare care nu corespundea schemei cu trei nave a bazilicii de la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui Lorenzo (stânga) și al lui Giuliano de Medici (dreapta), pe când pe peretele opus intrării se află absida altarului. Pe peretele care cuprin‑ 62 Cf. B. aGosti, o.c., 7‑10. 63 Lanternou - turn cu colonete așezat în vârful unui edificiu pentru iluminare și aerisire. 64 Intradosul - fața interioară concavă a unei bolți, a unui arc, a unei construcții. 65 Cf. B. aGosti, o.c., 10‑13. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 95 de intrarea, se presupune că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]