KorAP: Find »[drukola/base=educa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...100 101 102 ...206 >

5,147 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

valorii fiecărei teme pedagogice, în raport cu criteriul profesionalizării, care să determine apoi organizarea și gradul lor de aprofundare. Capitolul 4 Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire Paradigma centrării curriculumului pe cel care se formează, care învață (learner-centered curriculum), pe competențe rezultă din schimbările în nevoia afirmării socio-profesionale ulterioare eficiente a educaților, din rezolvarea conflictului între rolul clasic al predării și cel

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
necesită condiții specifice (ecologice) de mediu pedagogic, se aplică de la inițierea în activitate până la evaluarea ei, accentul cade pe organizare, stimulare, facilitare, oferirea de oportunități pentru experiențele de construire a învățării. Paradigma învățării este prioritară, exprimă aplicarea tezei centrării pe educat, reprezintă o schimbare a paradigmei clasice a instruirii, explică de ce aceasta nu este funcțională pentru noile scopuri și obiective formative, mai ales după anii '80, determinând reforme educaționale, axate pe căutări de soluții ale eficienței și calității educației. Noua paradigmă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
nu este funcțională pentru noile scopuri și obiective formative, mai ales după anii '80, determinând reforme educaționale, axate pe căutări de soluții ale eficienței și calității educației. Noua paradigmă orientează atenția către dinamica generării de procese ale cunoașterii directe de către educat. Deși sensul se schimbă, totuși baza se regăsește în aprofundarea anterioară, behavioristă a pașilor învățării, pentru câștigarea efectivă a experienței de învățare, de la introducerea în sarcină până la evaluare și reglare, cu utilizarea feedbackului, dar desigur sub dirijare a fiecărei secvențe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
abordare interdisciplinară, noi instrumente de integrare și a altor achiziții sau experiențe nonformale în curriculumul precizat, raportare a cunoașterii la contextul în care ea se face, de utilizare a gândirii critice și reflexive. Dacă educatorul înțelege esența abordării centrării pe educat, prin recursul la constructivism, atunci își va reconsidera poziția sa centrală anterioară, va vedea nu pe educatul pasiv, care reacționează la condițiile de învățare date, ci pe cel activ, altfel motivat, care să aibă posibilități și oportunități diversificate de afirmare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
metodologice de abodare, prin analiză critică: • a succesului instituțional și a calității pregătirii educaților, • a gradului de asumare a responsabilității în învățare a către educatul însuși, • a accesului la diferitele servicii educaționale, • a modului de organizare a timpului necesar fiecărui educat pentru învățare, • a modului de sprijinire a construcției învățării, • a modului de folosirea a TIC în învățare, • a modului de evaluare a noii învățări, • a modului de proiectare a activității, • a metodologiei de învățare prioritară, • a rolului colaborării în învățare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de oferirea de oportunități, de recursul la comunicare și colaborare cu educații, de asigurarea serviciilor de sprijin, facilitare, consiliere, mentorat, încurajare curriculară și extracurriculară. Pe fondul pedagogic creat, este justificat atunci apelul și la diferite metode care îl pun pe educat să învețe prioritar singur sau colaborativ, prin cercetare anumite probleme ale conținutului curricular, restul putând fi predat clasic de către educator (nu se elimină alternanța predare clasică-învățare activă). Astfel, cercetări de metodologie practică au confirmat rolul unor metode de învățare directă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Prin implicațiile sale metodologice, nu simple în aplicare, constatăm că această paradigmă este acceptată de către numeroși practicieni doar ca metodă de organizare (în sensul larg) altfel a instruirii. Sensul ei este văzut doar ca focalizare pe modul de activitate, pe educat și pe procesele învățării, în situații reale aduse în clasă, iar nu pe conținutul de învățat propriu-zis transmis, ci utilizată ca mijloc în exersarea dimensiunilor dezvoltării. În funcție de aceasta, educatorul își adaptează obiectivele, resursele, organizarea, proiectarea, strategiile, evaluarea și oferă suporturile

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
s-au născut multe modele, dar unele s-au impus, ca microparadigme ale învățării, dintre cele mai cunoscute fiind cele behavioriste, cognitiviste, constructiviste. Tot Ch. Reigeluth și K.Squire (1998) reiau rolul principiului diversității învățării, în condițiile centrării instruirii pe educat, unde sunt incluse și efectele asupra domeniului afectiv, a metacogniției. Și precizează că două sunt consecințele majore asupra proiectării: în stabilirea obiectivelor și în alegerea metodelor folosite de către educați, sub îndrumarea educatorului, căci această diversitate (dată de șase categorii de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
dezvoltarea inteligenței emoționale, formarea morală, dezvoltarea caracterului, dezvoltarea spirituală a adolescenților). În literatura psihologică asupra învățării sunt evidențiate, înregistrate în timp și alte numeroase teorii explicative ale ei, însă doar unele au relevanță pedagogică. Dar în cazul centrării instruirii pe educat, sunt considerate ca esențiale 14 principii psihologice specifice (ca microparadigme), stabilite prin consens în cercetarea de psihologie educațională (American Psychological Association APA,1990, 1997). Ele sunt considerate drept condiții de bază în definirea modului de apropiere a elevului de specificul

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
pentru diversificarea învățării, datorită factorilor culturale, sociali, lingvistici, în standarde și verificare care arată progresul față de diagnoza inițială, pe părți și integral. Aceste principii confirmă că învățarea este nelineară, recursivă, continuă, complexă, relaționată, naturală, stimulativă, formatoare. Tabel 7: Centrarea pe educat principii psihologice Principii Caracteristici. Consecințe Factori cognitivi și metacognitivi Natura procesului învățării Educatul este antrenat într-un proces intenționat de construire mentală, prin acțiune directă asupra informațiilor și experiențelor, în mod responsabil, organizat după tipul propriu de cunoaștere, după tipurile

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a) context centrat pe cunoștințe, cu predarea clasică a educatorului, unde individualitatea se estompează în clasă, verificarea este comprehensivă, iar materialele folosesc prezentării conținutului, educații sunt antrenați doar în aplicarea cunoștințelor și folosind terminologia specifică domeniului, b) context centrat pe educat, unde acesta își afirmă individualitatea intereselor, atitudinilor, așteptărilor și valorilor, urmărește sensurile limbajului disciplinei, ia decizii asupra a cât poate lucra, explora, iar educatorul triază ajutorul dat educaților după acestea sau răspunde la întrebările lor în cunoaștere, c) context centrat

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de riscuri în prezentarea aspectelor incorecte, angajarea în critica mediului, colaborarea cu educatorul, apelul la tehnologii pentru îmbogățirea experienței, antrenarea în proiecte comune, includerea chiar a părinților. ► Raportarea la curriculum, ca element fundamental al contextului pedagogic facilitator pentru centrarea pe educat, arată rolul prioritar al experiențelor de învățare prin folosirea conținutului dat, al posibilităților de includere de alternative metodologice care să le susțină, precum: • aprofundarea diagnozei obiectivelor la nivelul diferențierii, • responsabilizarea în rezolvarea de sarcini, • organizarea secvențelor învățării pe unități optime

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de alternative metodologice care să le susțină, precum: • aprofundarea diagnozei obiectivelor la nivelul diferențierii, • responsabilizarea în rezolvarea de sarcini, • organizarea secvențelor învățării pe unități optime și timp mediu, • facilitarea de multiple activități de cunoaștere directă, independentă, prin cercetare, • antrenarea fiecărui educat în a-și proiecta eficient, responsabil propria activitate, • prevederea și de activități în grup mic în afara sau în clasă sau activități în perechi, • proiectarea de jocuri competitive, • proiectarea de sarcini problematizate, • asumarea de roluri diferite, • utilizarea de variate proceduri, tehnici

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
cu introducerea aici a elementelor de feedback formativ. Dar sunt afectate și alte probleme ale contextului evaluării: însăși esența ei, rolurile în diagnoză și formare, metodele și instrumentele de verificare, raportarea la cerințele mediului real viitor. 4.4. Centrarea pe educat și contextul clasei Educatul este format acum prioritar din perspectiva integrării sale eficiente, eficace în realitatea ulterioară socio-profesională, culturală, spirituală, plitică, în marea diversitate a contextelor și situațiilor complexe generate. Atunci educația inițială va acorda altă atenție și reconceperii mediului

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
altă atenție și reconceperii mediului socio-pedagogic în care educatul începe să fie format, să se autoformeze, anume în cel complex al clasei. Conceptul de clasă centrată pe educat (Learner-Centered Classroom LCC), ca o expresie a paradigmei și modelului centrării pe educat LCM (Learner-Centered Model), s-a conturat ca reacție la tradiționalism, la behaviorism, la educația egalitară, la standardizare, dar exprimând și noile așteptări ale societății, ale educaților privind nevoia: • de valorificare a valorilor individuale, • de atingere a idealului dezvoltării fiecăruia, • de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
319-326; ; Danzing et al, 2006, pp. 3-10; Tollefson și Osborn, 2008, pp. 1-13; McCombs și Miller, 2008, pp. 33-49), un asemenea mediu creat în clasă, ca un context de afirmare a educatului, poate facilita noua paradigmă. Tabel 8: Centrarea pe educat condiții de facilitare • Colaborare, comunicare, interrelații, evaluare reciprocă, dezbateri, modele, criticism, afirmarea de roluri și responsabilități. Crearea de situații de învățare specifică (atmosfera de facilitare a explorării la nivel mental, pentru înțelegere directă, în stil propriu, chiar dacă sunt riscuri). • Oferirea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Realizarea diferențierii și individualizării, în mod flexibil, pe capacitățile și competențele de bază, cu varierea metodologică, fără constrângeri ale timpului sau ale situațiilor. • Oferirea de către educator, în noul climat, a unui leadership sustenabil, real, de stimulare a învățării centrate pe educat, de includere a acestuia în morala comunității, dar cu introducerea și a educatului însuși în consolidarea unui model propriu de automanagement al acestei învățări. Dacă acum calitatea învățării a devenit o problemă a comunității (școală, clasă), atunci trebuie să se

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
și exprimare a performanței după progresul propriu, recurgerea la învățarea activă și directă sub îndrumare, asumarea de responsabilități în învățare, în automotivare și metacogniție, folosirea gândirii critice proprii în flexibilizarea sarcinilor și a strategiilor, a stilurilor. 4.5. Centrarea pe educat și alternanța metodologică Odată stabilindu-se un consens asupra priorității paradigmei centrării pe procesul învățării, este firească amplificarea cercetărilor, experiențelor în planul metodologiei aplicării și realizării eficiente a acesteia. Deși elemente esențiale au fost indicate în sintezele de mai sus

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
stilul de învățare (ca model particular de reprezentare a învățării, de funcționare preferențială a procesului, a tipurilor de abordare a învățării, a etapelor în formare, a consecințelor). Dacă educatorul înțelege noul context educațional cerut, atunci el poate urmări progresul fiecărui educat în realizarea obiectivelor, îl poate ajuta în achiziția personalizată a principalelor abilități de învățare. Dar să înțeleagă și modul cum el însuși să devină responsabil de facilitarea acestor condiții, de alegerea metodelor și de sprijinul dat, căci nu-i mai

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
evaluarea noilor tehnologii TIC pentru diversificarea informării, • antrenarea educaților în proiectarea activităților și a condițiilor specifice, • dezvoltarea temelor de învățat prin colaborare, • oferirea de oportunități și pentru satisfacerea altor dorințe individuale ale educaților, • organizarea climatului adecvat, în care centrarea pe educat este dominantă. 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe educator (pe predare) Încă din anii '80 s-au conturat cercetări, în sensul obținerii consensului în promovarea unei noi paradigme, desprinse din cea a instruirii generale și pe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
îndrumare sau a învățării în grup). În timp cercetările s-au diversificat, încât este util demersului întreprins să realizăm o sinteză comparativă, critică a câștigurilor acumulate, potrivit referințelor bibliografice, care să justifice semnificația, actualitatea acestei paradigme. Tabel 9: Centrarea pe educat versus centrarea pe educator Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) Esența • Educații construiesc cunoașterea prelucrând propriu direct și mental informațiile, le integrează în sarcini de cercetare, comunicare, gândire critică, rezolvare de probleme sau

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
personale. • Integrează achizițiile în scheme cognitive, privind învățarea ca proces dinamic, care evoluează în timp și în cultura dată. • Fiecare poate cunoaște, are o experiență cognitivă. • Cunoașterea se construiește, se creează. • Învățarea prin studiu individual sau prin colaborare. • Centrarea pe educat și pe autocontrol. • Învățarea prin cooperare, colaborare, suportiv. • Bazată pe valorificarea potențelor, abilităților. Prevede instruirea, transferul cunoștințelor la educați, limitate la cursuri și programe, cu accesul limitat al diverșilor educați la calitate. • Se bazează pe acumularea de informații și cunoștințe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
creează. • Învățarea prin studiu individual sau prin colaborare. • Centrarea pe educat și pe autocontrol. • Învățarea prin cooperare, colaborare, suportiv. • Bazată pe valorificarea potențelor, abilităților. Prevede instruirea, transferul cunoștințelor la educați, limitate la cursuri și programe, cu accesul limitat al diverșilor educați la calitate. • Se bazează pe acumularea de informații și cunoștințe, oferind răspunsuri la întrebările educatorului. • Cunoștințele sunt achiziții fără legătură cu contextul de utilizare, sunt statice, permanente, independente de educat. • Cunoașterea există, indiferent cum se realizează. • Cunoștințele provin din informațiile

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
limitate la cursuri și programe, cu accesul limitat al diverșilor educați la calitate. • Se bazează pe acumularea de informații și cunoștințe, oferind răspunsuri la întrebările educatorului. • Cunoștințele sunt achiziții fără legătură cu contextul de utilizare, sunt statice, permanente, independente de educat. • Cunoașterea există, indiferent cum se realizează. • Cunoștințele provin din informațiile transmise variat. • Învățarea este cumulativă sau lineară. • Centrarea pe educator și pe control. • Învățarea prin competiție, individualist. • Rar sunt folosite talentul, abilitățile. Proiectare-rea, pregătirea • Specializarea în conținut. • Pregătirea interactivă a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
intervale variate asupra asimilării conținutului, formării deprinderilor de rezolvare, aplicare. Testarea este construită pe problemele conținutului, itemii fiind precizați progresiv după sarcinile predate. • Educații sunt clasificați și selectați pentru carieră după rezultate, nu după abilități practice. 4.7. Centrarea pe educat și reevaluarea rolului autoeducației Centrarea pe educat își motivează diversificat sprijinul tot mai intens acordat tendinței naturale a acestuia de a se autocunoaște, a se autodepăși, pentru a se adapta, a se integra și a se afirma mai eficient în

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]