2,683 matches
-
de maiștri și alte unități*) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Indemnizația de conducere în procente din salariul de bază - % - ────────────────────────────────── Nr. Funcția crt. minim maxim ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Director de școală sau de liceu 25 35 2. Director adjunct de școală sau de liceu 20 25 3. Director (educatoare, învățător sau institutor) 15 25 4. Directorul casei corpului didactic**) 25 35 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---- *) Se calculează la salariul de bază al funcției didactice. **) Se calculează la salariul de bază al funcției didactice și se aplică inclusiv la județele-pilot. 3. Funcțiile didactice din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189511_a_190840]
-
Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare Învățământul gimnazial, profesional, liceal și de maiștri ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� Indemnizația de conducere în procente din salariul de bază - % - ────────────────────────────────── Nr. Funcția crt. limita maximă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Diriginte, învățător, institutor și 10% din salariul de bază al educatoare*) funcției didactice deținute ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---- *) Cu exceptia situațiilor prevăzute la art. 45 alin. (2) și (3) din Legea nr. 128/1997 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Indemnizații și sporuri pentru activități prestate în afara obligațiilor funcției de bază și care nu fac parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189511_a_190840]
-
postului. Articolul 8 (1) Consiliul de administrație al inspectoratului școlar, prin aplicarea criteriilor generale, detaliază criteriile și stabilește punctajul prin câte o grilă specifică fiecărei categorii de cadre didactice și personal didactic auxiliar, punctajele cu ponderile aferente fiind separate pentru educatoare, învățători, profesori și cadre didactice din învățământul vocațional, din cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor și elevilor, învățământul special, personalul didactic auxiliar și personalul didactic de conducere din unitățile de învățământ, cu consultarea sindicatelor reprezentative din învățământ la nivel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192710_a_194039]
-
preșcolari în unele grădinițe. Pedepse care-i ridiculizează în fața colegilor, amenințări cu consecințe nebănuite asupra stării de siguranță și confort emoțional al copiilor sunt practici banale, a căror violență distructivă nu este sesizată decât uneori, de părinți. Sunt cunoscute amenințările educatoarelor: „dacă nu dormi, vine bau-bau!”sau uneori, mai rău, pentru copiii care plâng cerând să vină părinții să-i ia: „Dacă nu dormi, nu mai vin părinții să te ia!”. Grădinița reprezintă primul spațiu comunitar în care copilul iese din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului sunt determinate de modelul internalizat de funcționare a lumii, construit în relație cu figura de atașament, aplicarea lor în realitatea grădiniței este influențată și de atmosfera din grădiniță, de competențele emoționale și cognitive ale celorlalți copii, precum și de abilitatea educatoarelor de a controla grupul de copii, rămânând empatice față de copii. După Pat Crittenden (2005), în jurul vârstei de 6 ani, copiii dobândesc o modalitate mai fină de comprehensiune a cauzalității, a efectelor pe care comportamentele lor le au asupra celorlalți și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se înspăimântă! Simțul umorului copilului este altul decât al adultului, este în acord cu nivelul lor de dezvoltare cognitivă. Spaima și nesiguranța care o induc părinții folosind amenințările îl fac pe copil, pentru moment, „cuminte”. Mama care a amenințat (sau educatoarea, sau învățătoarea etc.) nu știe însă prețul emoțional pe care îl plătește copilul. Amenințările pot fi și prin gesturi. Atunci când cuprins de furie adultul nu-l lovește pe copil, dar lovește în obiecte, în pereți, în masă, trântește, se apleacă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Apoi părinții conving medicul și îi cer proceduri cât mai dureroase pentru tratamentul copilului (nu, pilula nu e eficientă, e nevoie de injecție! Copilul e foarte bolnav, are nevoie de îngrijiri și analize mai dureroase, mai restrictive!), cer învățătoarei sau educatoarei să-l bată pe copil atunci când acesta greșește căci astfel nu-l poți face să coopereze, că e „brânză bună în burduf de câine”” în închisorile din Guantanamo, imaginile care au făcut înconjurul lumii oripilând umanitatea arătau soldați americani care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un diagnostic diferențial. Cazul pe care îl prezint în continuare (Muntean, 2008) relevă dificultatea de a recunoaște în manifestările copilului sindromul de stres posttraumatic și incapacitatea de a oferi un sprijin adecvat în absența recunoașterii. în cursul unei formări cu educatoarele unor centre de tip familial pentru copii separați de părinți, una dintre educatoare prezintă cazul Aureliei. Aurelia avea 9 ani și era în centru împreună cu doi frați mai mici deja de doi ani. Educatoarea relata cazul cu frică și un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dificultatea de a recunoaște în manifestările copilului sindromul de stres posttraumatic și incapacitatea de a oferi un sprijin adecvat în absența recunoașterii. în cursul unei formări cu educatoarele unor centre de tip familial pentru copii separați de părinți, una dintre educatoare prezintă cazul Aureliei. Aurelia avea 9 ani și era în centru împreună cu doi frați mai mici deja de doi ani. Educatoarea relata cazul cu frică și un sentiment de neputință dificil de suportat. Cei trei copii au fost aduși în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
recunoașterii. în cursul unei formări cu educatoarele unor centre de tip familial pentru copii separați de părinți, una dintre educatoare prezintă cazul Aureliei. Aurelia avea 9 ani și era în centru împreună cu doi frați mai mici deja de doi ani. Educatoarea relata cazul cu frică și un sentiment de neputință dificil de suportat. Cei trei copii au fost aduși în centru, la solicitarea părinților, după ce un incendiu le distrusese locuința. Tot personalul cunoștea povestea copiilor, dar toți evitau să amintească în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să amintească în prezența copiilor evenimentul dramatic pentru a nu le realimenta suferința. în plus, în ultimele luni, părinților li se interzisese să mai vină în vizită la copii, tocmai din cauza crizelor pe care le făcea Aurelia la plecarea lor. Educatoarea descria „crizele”fetiței astfel: „când face crize se trântește pe jos, oriunde ar fi, țipă, plânge și dacă încerci să o ridici sau să o îmbrățișezi te lovește”. Acest comportament violent al Aureliei în momentele de criză explică parțial frica
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
descria „crizele”fetiței astfel: „când face crize se trântește pe jos, oriunde ar fi, țipă, plânge și dacă încerci să o ridici sau să o îmbrățișezi te lovește”. Acest comportament violent al Aureliei în momentele de criză explică parțial frica educatoarei. O altă parte a acestei spaime era dată de riscul ca Aurelia să-și facă un rău, să se rănească în momentul în care se arunca pe jos. Se pare că în ultima vreme, crizele se înmulțiseră și erau în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Aurelia, care se afla în sala de zi a centrului împreună cu ceilalți copii, având activități de timp liber. în următoarele două ore, am aflat povestea Aureliei, așa cum era pentru copil povestea. Era cu mult mai teribilă decât cea știută de educatoare. Familia Aureliei avea patru copii (cei trei din centrul de palsament) și încă un frate de 14 ani care rămăsese cu părinții după incendiu. Aveau o casă a lor. Ambii părinți lucrau și se descurcau cu cei patru copii. Tatăl
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a fraților mai mici, amestecată cu un teribil sentiment de vinovăție a determinat la Aurelia un sindrom de stres posttraumatic ușor de recunoscut prin aceste crize ce apăreau imediat ce nu găsea, pierdea ceva sau când i se reproșa ceva. Pentru educatoare crizele Aureliei nu aveau nici o cauză, nici o logică și așa cum am mai spus, le înspăimânta. Ele nu-și dădeau seama că spaima Aureliei era mereu trează și că orice situație reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era de nesuportat și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că spaima Aureliei era mereu trează și că orice situație reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era de nesuportat și declanșa aceste crize de disociere de situația reală, când evenimentul traumatic, catastrofic irumpea în cotidianul calm, banal. Marea frică a educatoarelor față de aceste crize de neînțeles ale copilului le făcea incapabile de a vedea și de a asculta resursele Aureliei, pe care se putea construi vindecarea și reziliența copilului. Aurelia era talentată și făcea mici poezioare despre o păpușă care era
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a vedea și de a asculta resursele Aureliei, pe care se putea construi vindecarea și reziliența copilului. Aurelia era talentată și făcea mici poezioare despre o păpușă care era întotdeauna tristă. Când am vorbit despre acest talent al Aureliei, educatoarele spuneau că știu, dar că asta nu avea nici o importanță, nici o semnificație, crizele erau importante, terifiante. Așa cum fetița rămăsese fixată în trauma ei, personalul era blocat în spaimă de declanșare a crizelor Aureliei. în cazul PTSD, intervenția profesioniștilor este obligatorie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de maiștri și alte unități*) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Indemnizația de conducere în procente din salariul de bază - % - ────────────────────────────────── Nr. Funcția crt. minim maxim ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Director de școală sau de liceu 25 35 2. Director adjunct de școală sau de liceu 20 25 3. Director (educatoare, învățător sau institutor) 15 25 4. Directorul casei corpului didactic**) 25 35 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---- *) Se calculează la salariul de bază al funcției didactice. **) Se calculează la salariul de bază al funcției didactice și se aplică inclusiv la județele-pilot. 3. Funcțiile didactice din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184844_a_186173]
-
Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare Învățământul gimnazial, profesional, liceal și de maiștri ────────────────────────────────────────────────────────────���─────────────────── Indemnizația de conducere în procente din salariul de bază - % - ────────────────────────────────── Nr. Funcția crt. limita maximă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Diriginte, învățător, institutor și 10% din salariul de bază al educatoare*) funcției didactice deținute ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---- *) Cu exceptia situațiilor prevăzute la art. 45 alin. (2) și (3) din Legea nr. 128/1997 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Indemnizații și sporuri pentru activități prestate în afara obligațiilor funcției de bază și care nu fac parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184844_a_186173]
-
de maiștri și alte unități*) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Indemnizația de conducere în procente din crt. Funcția salariul de bază - % - ──────────────────────────────────────── minim maxim ───────────────���────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Director de școală sau de liceu 25 35 2. Director adjunct de școală sau de liceu 20 25 3. Director (educatoare, învățător sau institutor ) 15 25 4. Directorul Casei Corpului Didactic**) 25 35 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── --------- *) Se calculează la salariul de bază al funcției didactice. **) Se calculează la salariul de bază al funcției didactice și se aplică inclusiv la județele pilot 3. Funcțiile didactice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182528_a_183857]
-
din Legea nr. 128/1997 , cu modificările și completările ulterioare. Învățământul gimnazial, profesional, liceal și de maiștri ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Indemnizația în procente crt. Funcția din salariul de bază - % - ───────────────────────── limita maximă ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Diriginte, învățător, institutor și 10% din salariul de bază al educatoare*) funcției didactice deținute ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── -------- *) Cu exceptia situațiilor prevăzute la art. 45 alin. (2) și (3) din Legea nr. 128/1997 , cu modificările și completările ulterioare. 2. Indemnizații și sporuri pentru activități prestate în afara obligațiilor funcției de bază și care nu fac parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182528_a_183857]
-
privind accesul la educație (cu referință În special la rromi). Introducerea unor strategii În domeniul educației incluzive, astfel: a) din punctul de vedere al unei culturi incluzive, grădinița este primitoare pentru toată lumea; caută să-și dezvolte relațiile cu comunitatea locală; educatoarea valorizează copiii și părinții acestora, cadrele didactice trebuie să se sprijine reciproc În rezolvarea problemelor profesionale; colaborează cu părinții; b) din punctul de vedere al unor politici incluzive, grădinița Încearcă să includă toți copiii din comunitate derulând programe eficiente de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
a copiilor; se Încearcă să existe un serviciu de sprijin (logopezi, consilieri, psihologi, personal medical); c) din punctul de vedere al unor practici incluzive se urmărește: participarea tuturor copiilor la activități; copiii să-și asume răspunderea pentru propria lor Învățare; educatoarea să explice astfel Încât să Înțeleagă și să Învețe toți copiii lecțiile susținute; educatoarea să folosească o mare varietate de stiluri și strategii de predare-Învățare; copiii să fie Încurajați să Învețe și să se joace Împreună; copiii să participe activ la
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
personal medical); c) din punctul de vedere al unor practici incluzive se urmărește: participarea tuturor copiilor la activități; copiii să-și asume răspunderea pentru propria lor Învățare; educatoarea să explice astfel Încât să Înțeleagă și să Învețe toți copiii lecțiile susținute; educatoarea să folosească o mare varietate de stiluri și strategii de predare-Învățare; copiii să fie Încurajați să Învețe și să se joace Împreună; copiii să participe activ la procesul de predare; educatoarele trebuie să-și adapteze activitățile În funcție de reacțiile copiilor. Conceptul
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
să Înțeleagă și să Învețe toți copiii lecțiile susținute; educatoarea să folosească o mare varietate de stiluri și strategii de predare-Învățare; copiii să fie Încurajați să Învețe și să se joace Împreună; copiii să participe activ la procesul de predare; educatoarele trebuie să-și adapteze activitățile În funcție de reacțiile copiilor. Conceptul de incluziune În educație se poate defini prin acceptarea de către instituțiile de Învățământ a tuturor copiilor, indiferent de apartenență etnică și socială, religie, naționalitate, rasă, limbă, integritate fizică, capacități intelectuale, zestre
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
folosite În Învățământul actual trebuie Îmbinate astfel Încât să existe o participare activă a copiilor preșcolari, ei să verbalizeze și să pună În practică cele Însușite, să pună Întrebări sau să descopere singuri rezultate. 5. Materialele și echipamentele care Însoțesc explicațiile educatoarei pun, de multe ori, baza reușitei unei activități. Jocurile, trusele, planșele, materialele audio-video, aparatele, calculatorul constituie o parte foarte importantă În realizarea scopului propus de educatoare. 6. Un Învățământ care se vrea integrat În Uniunea Europeană urmărește individualizarea instruirii copiilor, tratarea
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]