3,224 matches
-
homosexuale de întâlnire, dar și altele, mai dificil de reprodus, pline de ură și neputință la adresa tribului feminin, care lasă să se întrevadă ceea ce aici se numește, discret și igienic, le malaise des hommes pe românește, deruta bărbaților, provocată de emanciparea totală, anarhică a femeii canadiene. Un fenomen de masă care a dat peste cap planurile inițiale, nobile și generoase ale feminismului de primă oră. Masculinitate redusă la tăcere, refulată, scrisă jalnic cu degetul pe pereți de toalete. Feminismul: la ei
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Cetatea Eternă și cu marea ei moștenire culturală. Un contact, desigur limitat la o minoritate a minorității unite, dar ea - această minoritate - avea să devină nucleul elitei politice și intelectuale a românilor transilvăneni, care își va asuma conducerea efortului de emancipare națională a acestora. Dela începutul secolului următor, efervescența culturală și politică declanșată în Transilvania de aceeastă elită, va trece Carpații, contribuind la intensificarea luptei de eliberare de sub administrația Porții, la consolidarea identității și ideologiei naționale. În același timp, unirea cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
are niciun joagăr acționat de forța apei, există însă 6 joagăre acțiopnate electric. Existența acestei docile materii prime care e lemnul a determinat apariția unui interesant fenomen social, popularea satului nostru cu țigani, veniți de dincolo de munți, după actul de emancipare a țiganilor din prima jumătate a secolului XIX. Scăpați din robie, etnia aceasta cu oameni ceva mai închiși la ten, au emigrat pe oriunde li s-a părut că se poate obține o pâine cinstită, pe baza ocupațiilor pe care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
batjocorit de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Nu este Întâmplător faptul că În programul revoluționarilor români din 1848 se cereau „emancipația graduală a israiliților” (În Moldova) sau „emanciparea israeliților și drepturi politice pentru orice compatrioți de altă credință” (În Țara Românească) <endnote id="(536, p. 492)"/>. Dar toate acestea s-au dovedit a fi doar „făgăduieli iluzorii” <endnote id="(125, pp. 51-54)"/>. Chiar și după unirea Moldovei cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Țara Românească) <endnote id="(536, p. 492)"/>. Dar toate acestea s-au dovedit a fi doar „făgăduieli iluzorii” <endnote id="(125, pp. 51-54)"/>. Chiar și după unirea Moldovei cu Țara Românească (1859), când unii pașoptiști au ajuns la putere, emanciparea politică a evreilor a rămas un deziderat. Referindu-se la „drepturile izraeliților români”, domnitorul Alexandru Ioan Cuza declara următoarele În 1864 : „Am voit să le dau [evreilor] totul, Însă nu s-a putut. Veți avea o emancipare graduală. Pretutindeni unde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ajuns la putere, emanciparea politică a evreilor a rămas un deziderat. Referindu-se la „drepturile izraeliților români”, domnitorul Alexandru Ioan Cuza declara următoarele În 1864 : „Am voit să le dau [evreilor] totul, Însă nu s-a putut. Veți avea o emancipare graduală. Pretutindeni unde am fost, v-am iubit și nu am făcut nici o deosebire de religie”. Era o epocă În care, la o privire superficială, francezului Thibault Lefèbvre putea să i se pară că evreii din Valahia „sunt fericiți să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legifera o crasă discriminare politică pe criterii confesionale. Articolul 7 prevedea că „numai străinii de rit creștin pot dobândi calitatea de român”. A fost o decizie anacronică - față de legislațiile și menta- litățile din vestul și centrul Europei - care a blocat emanciparea politică a evreilor din România (chiar cu modificarea formală din 1879) timp de peste o jumătate de secol (până În 1923). Dezbaterile animate din Parlament și din presă care au avut loc În perioada 1866-1868 În jurul „cestiunii israeliților” l-au determinat pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puțin mascat de care dă dovadă În acest opuscul, B.P. Hasdeu Își contrazice propria teză. Același tip de retorică l-a adoptat și Mihai Eminescu În 1878-1879, când, la Congresul de la Berlin, Marile Puteri făceau presiuni asupra autorităților române pentru emanciparea evreilor. Adept al discri- minării evreilor din rațiuni economice, publicistul Eminescu nu era de acord ca aceștia să fie persecutați pe motive rasiale sau confesionale : „Intoleranța religioasă - scria el În Timpul, În martie 1879 - n-a existat niciodată În România. Acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spiritul femeii În temniță l-au dat <endnote id="(125, p. 151)"/>. Piesa era inspirată din actualitatea epocii. Subiectul ei era sugerat de dezbaterile (din Parlament și În presă) și de agitațiile stradale (inclusiv devastarea Templului Coral) declanșate de problema emancipării politice a evreilor, cu ocazia adoptării Constituției din 1866. O Constituție care, prin Articolul 7 („Numai străinii de rit creștin pot dobândi calitatea de român”), a amânat cu peste o jumătate de veac emanciparea evreilor din România. Visul evreului „Înperciunat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
devastarea Templului Coral) declanșate de problema emancipării politice a evreilor, cu ocazia adoptării Constituției din 1866. O Constituție care, prin Articolul 7 („Numai străinii de rit creștin pot dobândi calitatea de român”), a amânat cu peste o jumătate de veac emanciparea evreilor din România. Visul evreului „Înperciunat” de a deveni parlamentar (ca În piesa comentată mai sus) aduce În discuție un subiect cumva tangent : democrația parlamentară (ca, de altfel, și capitalismul, comunismul, constituționalismul, pacifismul sau drepturile omului) a fost receptată ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care a luat-o acesta de-a lungul secolelor și de-a latul continentului. Situația descrisă mai sus nu va dura Însă prea mult. Suntem În plină epocă a Luminilor și prin Europa Occidentală și Centrală Începe să bântuie fantoma emancipării evreilor. Deja În 1778 istoricul maghiar J. Benkö observa că, În Transilvania, evreii sefarzi (Judaei Turcici) poartă „haine turcești”, evreii așkenazi (Judaei Germanici) „poartă haine la fel ca germanii sau ungurii” și că ultimii „Îndrăznesc acest lucru” În pofida interdicțiilor stabilite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
putut practica și unele meserii (croitorie, cizmărie și giuvaergerie) <endnote id="(124, p. 165)"/>. Totuși, pe la jumătatea secolului următor, situația era departe de a fi rezolvată. „Evreii au practicat comerțul - scria În 1840 politicianul ungur József Eötvös, un militant pentru emanciparea evreilor din zonă - pentru că le-a fost interzis vreme Îndelungată accesul la orice altă meserie din care să-și asigure existența. [...] De ce să nu le dăm pământ evreilor ? De ce să nu-i admitem În corporațiile meseriașilor ?” <endnote id="(557, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei „se orientează Înspre cămătărie nu din cauza firii lor, ci din cauza acelor hotărâri potrivit cărora li se Închid toate căile de acces spre alte domenii și Înspre propășire”. În alte țări, conchid petiționarii, „evreii practică demult meseriile, iar acolo unde emanciparea a devenit realitate, peste tot, israeliții, Într-un număr tot mai mare, se orientează dinspre negustorie spre meserii” <endnote id="(536, pp. 287-288)"/>. Din cauza restricțiilor administrative, procentul comercianților evrei Înregistrați În Transilvania (negustori, cârciumari, hangii) era În epocă relativ mare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei au solicitat președintelui Consiliului de Miniștri pământ În Dobrogea, pentru a se stabili acolo ca agricultori. În 1903, În Adevărul, fruntașul conservator Take Ionescu (viitor prim- ministru) și-a prezentat poziția privind „chestiunea evreiască” : soluția ar fi emigrarea, nu emanciparea și nici colonizarea agricolă. „Să-i obișnuim cu agricultura ? Educația În acest scop ar cere generații și succesul la urmă ar fi dubios” <endnote id="(612, I, pp. 287 și 275)"/>. Un alt val masiv de emigrare a evreilor din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În prezent sau În viitor : „Ei [= evreii din România] nu sunt - și nu pot fi români, precum În genere nu sunt nici pot fi germani, englezi, franțuji, italieni” (Curierul de Iași, 9 ianuarie 1877) <endnote id="(898, p. 51)"/>. După emanciparea politică (1919-1923), „bunii evrei” sperau să fie considerați și „buni români” : „Suntem tot atât de buni români - scria F. Aderca - cel puțin cât polacii, ungurii, bulgarii și țiganii din România, care voiau și vor Încă să ne dea lecții de patriotism” (510
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
destul de răspândită, mai ales În secolul al XIX-lea și mai ales În limbile maghiară și germană <endnote id="(72)"/>. Nu Întâmplător, tocmai cu această legendă și-a Început și și-a Încheiat cărturarul pașoptist József Eötvös scrierea sa politică Emanciparea evreilor, publicată În limba maghiară la 1840 și În italiană la 1842. Numai acordarea drepturilor politice și economice evreilor din Europa Est-Centrală - credea el pe bună dreptate - putea să rezolve situația acestor oameni care au fost persecutați și obligați să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fără patrie, Pe-o lume geroasă, Români fără patrie, La dânșii acasă <endnote id="(337, p. 257)"/>. Și prim-ministrul Ion I.C. Brătianu asemăna cu empatie suferințele românilor cu cele ale evreilor, cu ocazia votării Constituției din 1923, care consfințea emanciparea și Încetățenirea evreilor din România : „Poporul român, care a suferit atât, Înțelege suferințele mai Îndelungate și mai crunte ale evreilor” <endnote id="(517, I, p. 117)"/>. Emigrat la București și apoi la Paris, filozoful Emil Cioran (originar din Rășinari, sudul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dobândi calitatea de român”, un privilegiu acordat doar „străinilor de rit creștin”. După războiul româno-ruso-turc din 1877-1878, la Congresul de la Berlin (1878), marile puteri au condiționat recunoașterea Independenței de Stat a României de modificarea articolului 7 din Constituție, În sensul emancipării politice a evreilor. Până la urmă, În octombrie 1879, Parlamentul român a aprobat o modificare formală : evreii vor „putea obține naturalizarea”, dar nu din oficiu, ci În anumite condiții, nu imediat, ci după un termen de cel puțin 10 ani, și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci pe bază individuală, fiecare caz trebuind să fie aprobat printr-o lege specială de plenul Parlamentului. Persoanele interesate trebuiau să depună un dosar cu documente și o cerere de naturalizare adresată Parlamentului. În aceste condiții, noua prevedere constituțională privind emanciparea politică a evreilor români s-a dovedit a fi literă moartă. În următoarele două decenii (1881-1900), de pildă, au fost naturalizați doar 22 de evrei, În medie, cam un evreu pe an. După Congresul de la Berlin și până În 1913 cifra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
indiferent În ce limbă se adresau cititorilor, Încercau să lupte Împotriva mentalităților de sorginte medievală și a prejudecăților anacronice privitoare la evrei. „Organele de presă maghiare, săsești și românești - subliniază Ladislau Gyémánt -, În Întreaga perioadă de circa trei decenii premergătoare emancipării juridice a evreilor În 1867, sunt la unison În condamnarea prejudecăților și exceselor violente, oriunde s-ar manifesta și produce acestea” <endnote id=" (97)"/>. Două exemple, date În paralel, vor fi, sper, concludente. La 16 februarie 1847, ziarul transilvănean de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id=" (571, p. 161)"/>. Cu câteva decenii Înaintea sa, Montesquieu stabilise raportul Între apartenența omului la specie și la etnie : „Sunt om datorită naturii și francez datorită Întâmplării”. În 1796, pentru a convinge Adunarea olandeză să aprobe legea de emancipare a evreilor, deputatul Hahn a rostit o frază simptomatică pentru mentalitatea epocii : „Nici un argument din lume nu poate ascunde acest adevăr : evreii sunt oameni” <endnote id="(37, p. 254)"/>. În 1868, un omolog al acestuia din Parlamentul României, Petre Carp
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1997. 124. Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, volum Întocmit de Lya Benjamin, Mihai Spielmann și S. Stanciu, Editura Hasefer, București, 1990, vol. II, partea a II-a. 125. Carol Iancu, Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare, Editura Hasefer, București, 1996. 126. Dimitrie Dan, Evreii din Bucovina. Studiu istoric, cultural, etnografic și folcloric, Cernăuți, 1899. 127. Olga Goldberg-Mulkiewicz, „The Stereotype of the Jew in Polish Folklore”, În Studies in Aggadah and Jewish Folklore, ed. Issachar Ben-Ami și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Țerile noastre”, În Analele Academiei Române, Memoriile Secției Istorice, tom XXXVI, București, 1913. 194. Iuliu Barasch, „Evreii În Cracovia, Galiția, Bucovina, Moldova și Valachia. Impresii de călătorie din anii 1841-1842”, În Anuar pentru israeliți, XVI, 1894, pp. 45-181. 195. Dumitru Vitcu, „Emanciparea evreilor români În gândirea și practica politică kogălniceniană”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. II, Editura Hasefer, București, 1997, pp. 125-151. 196. Israel Șapira, „Istoricul comunității din Ploești, după isvoare scrise și transmisiuni orale”, În Analele Societății istorice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
istorie a evreilor, trad. de Irina Horea, Editura Hasefer, București, 1999). 279. Leon Volovici, „On Several Concepts and Stereotypes in the Historiography dedicated to the Jews”, În Studia Judaica, vol. VII, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1998, pp. 89-98. 280. Carol Iancu, Emanciparea evreilor din România (1913-1919), traducere de Țicu Goldstein, Editura Hasefer, București, 1998. 281. Verax (Radu Rosetti), La Roumanie et les Juifs, București, 1903, p. 264. 282. Avram Rosen, Participarea evreilor la dezvoltarea industrială a Bucureștiului, din a doua jumătate a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
România postcomunistă, Editura Polirom, Iași, 2000. 609. Radu Theodoru, România ca o pradă, Editura Alma, București, 1997. 610. Irina Nicolau, Haide, bre ! Incursiune subiectivă În lumea aromânilor, Editura Ars Docendi, București, 2000. 611. Carol Iancu, Evreii din România (1919-1938). De la emancipare la marginalizare, traducere de Țicu Goldstein, Editura Hasefer, București, 2000. 612. O istorie a evreilor din România În date, volum Îngrijit de Hary Kuller, vol. I și II, Editura Hasefer, București, 2000. 613. John Felstiner, „«All Poets are Yids». The
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]