3,858 matches
-
aspecte pe care aceștia le pun în scenă vor deveni într-o zi o realitate. Nu ai nici un avantaj de cauți explicații despre Dumnezeu. Poți asculta discursuri superbe dar sunt goale, fără substanță. La fel cum poți citi o întreagă enciclopedie despre iubire fără să știi cum să iubești. Nimeni nu va dovedi că Dumnezeu există. Unele lucruri în viață trebuie pur și simplu trăite și niciodată explicate. Iubirea este unul dintre acestea. Dumnezeu care e iubire e inexplicabil. Chiar Napoleon
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și aduna materiale documentare: Muzica în Bucovina - Ghid, Suceava, 1981; Arta în Bucovina - Ghid Biobibliografic, 1, Suceava, 1984. profesor, bibliograf, documentarist, prietenul Satco era cunoscut în țară. Autor a numeroase volume închinate culturii bucovinene, și-a încununat munca, editând monumentala Enciclopedia Bucovinei, Editura Princeps Edit, Iași, 2 vol., 2004. La ora când pregătesc volumele mele de Corespondență, Emil Satco nu mai e printre noi. A trecut la cele veșnice, lovit de o boală neiertătoare. 298 Crăciun 358. Totuși, dragă D-le
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
software. Dar, datorită platformei Pământului plat, tot mai mulți tocilari de pe web oferă de asemenea propriile știri și opinii, Întrerupând legăturile cu intermediarii ziarelor. Se numește blogging. Iar o comunitate de tocilari de bibliotecă Își scriu acum propriile definiții de enciclopedie, distribuindu-le lumii Întregi și eliminând enciclopediile tradiționale sub formă de cărți și chiar cele digitale precum Encarta. Este vorba de Wikipedia. Iar tocilarii din dormitor Își oferă tot mai mult propriile cântece, videoclipuri, poezie, rap și comentarii, nouă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
mai mulți tocilari de pe web oferă de asemenea propriile știri și opinii, Întrerupând legăturile cu intermediarii ziarelor. Se numește blogging. Iar o comunitate de tocilari de bibliotecă Își scriu acum propriile definiții de enciclopedie, distribuindu-le lumii Întregi și eliminând enciclopediile tradiționale sub formă de cărți și chiar cele digitale precum Encarta. Este vorba de Wikipedia. Iar tocilarii din dormitor Își oferă tot mai mult propriile cântece, videoclipuri, poezie, rap și comentarii, nouă și celorlalți oameni din lume, eliminând magazinele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
un public pasiv, ci au acum puterea de a deveni producători de videoclipuri și de muzică. WIKIPEDIA: CONȚINUT DISTRIBUIT DE COMUNITATE O altă formă de creații distribuite de comunitate de care mă folosesc regulat În cartea de față este Wikipedia, enciclopedia online alcătuită din contribuțiile utilizatorilor, cunoscută și sub numele de „enciclopedia tuturor“. Cuvântul „wiki“ este preluat dintr-un cuvânt din hawaiană care Înseamnă „repede“. Wiki-urile sunt web site-uri care permit utilizatorilor să editeze În mod direct orice pagină web
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de videoclipuri și de muzică. WIKIPEDIA: CONȚINUT DISTRIBUIT DE COMUNITATE O altă formă de creații distribuite de comunitate de care mă folosesc regulat În cartea de față este Wikipedia, enciclopedia online alcătuită din contribuțiile utilizatorilor, cunoscută și sub numele de „enciclopedia tuturor“. Cuvântul „wiki“ este preluat dintr-un cuvânt din hawaiană care Înseamnă „repede“. Wiki-urile sunt web site-uri care permit utilizatorilor să editeze În mod direct orice pagină web de pe calculatoarele lor de acasă. Într-un eseu de pe YaleGlobal online
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Media de la Universitatea din Hong Kong, a explicat cum funcționează Wikipedia și de ce este o descoperire atât de mare. „Proiectul Wikipedia a fost inițiat de Jimmy (Jimbo) Wales, directorul unei noi companii Internet, Bomis.com, după ce proiectul său original pentru o enciclopedie alcătuită din definiții trimise de voluntari, dar strict controlate, a rămas fără bani și resurse după doi ani“, a scris Lih. „Pe atunci, În fruntea proiectului se găseau editori cu doctorate, dar aceștia au produs doar câteva sute de articole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
avut un succes năvalnic din primul an și și-a câștigat adepți loiali, care au contribuit cu peste 20.000 de articole și traduceri În peste douăsprezece limbi“. Te-ai putea Întreba cum se poate ca cineva să producă o enciclopedie credibilă și echilibrată prin intermediul unei mișcări ad-hoc open-source și open-editing? La urma urmei, fiecare articol din Wikipedia are un buton pe care scrie „Edit this page“, permițând oricărui utilizator să adauge conținut paginii respective sau să-l șteargă. Succesul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de amenințările la adresa diversității culturale“. Un articol din Newsweek despre Wikipedia (1 noiembrie 2004) o citează pe Angela Beesley, o colaboratoare voluntară din Essex, Anglia, și dependentă declarată de Wikipedia, care monitorizează acuratețea a peste o mie de definiții: „O enciclopedie coparticipativă pare o idee nebunească, dar ea se controlează singură În mod firesc“. Cu siguranță se vinde singură. Pe la sfârșitul anului 2005, Wikipedia avea 2,5 miliarde de accesări pe lună, ceea ce a făcut-o unul dintre cele mai vizitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ușa ta, fălindu-se cu cărțoaiele lui. Pentru că mie chiar mi s-a părut grozav. După aceea ai crezut că e nemaipomenit atunci când ai primit prima ta copie de la Microsoft Encarta și ai putut să faci click pe propria-ți enciclopedie. Reclama online pentru ultima ediție a Encartei spune următoarele: „Microsoft Encarta Standard 2006 este enciclopedia cu numărul cel mai mare de vânzări. Este o sursă de Încredere pentru explorarea unei lumi a cunoștințelor exacte, stimulante și actualizate - conținând 36.000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
După aceea ai crezut că e nemaipomenit atunci când ai primit prima ta copie de la Microsoft Encarta și ai putut să faci click pe propria-ți enciclopedie. Reclama online pentru ultima ediție a Encartei spune următoarele: „Microsoft Encarta Standard 2006 este enciclopedia cu numărul cel mai mare de vânzări. Este o sursă de Încredere pentru explorarea unei lumi a cunoștințelor exacte, stimulante și actualizate - conținând 36.000 de articole, zeci de mii de imagini și clipuri de sunet, videoclipuri, animații, jocuri, hărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
sursă de Încredere pentru explorarea unei lumi a cunoștințelor exacte, stimulante și actualizate - conținând 36.000 de articole, zeci de mii de imagini și clipuri de sunet, videoclipuri, animații, jocuri, hărți și multe altele“. Știi câte articole există În Wikipedia, enciclopedia scrisă de utilizatori? În timp ce eu scriam aceste rânduri pe 29 noiembrie 2005, web site-ul Wikipedia.org anunța: „În versiunea englezească, Începută În 2001, lucrăm acum cu 841.358 de articole - și numărătoarea continuă. Iar Wales abia a Început. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și, desigur, Wikinews, sursa de știri cu conținut liber pe care o poți scrie și transmite de unul singur“. Totuși, Wikipedia nu este numai lapte și miere și nu se controlează pe sine Întotdeauna. Atunci când oamenii Își pot transmite propria enciclopedie, se pot Întâmpla multe și nu toate sunt neapărat lucruri bune. Dușmanii tăi pot să o folosească drept gazetă de perete globală ca să-ți terfelească numele dacă vor și, până să remediezi situația, poate dura ceva timp. John Seigenthaler Sr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Internet. Ar putea fi și povestea ta. Nu am nici cea mai mică idee a cui minte bolnavă a putut să conceapă „biografia“ falsă și răuvoitoare care a apărut În dreptul numelui meu timp de 132 de zile pe Wikipedia, populara enciclopedie online gratuită, ai cărei autori sunt necunoscuți și, practic, de negăsit. Mai era ceva: „John Seigenthaler s-a mutat În Uniunea Sovietică În 1971 și s-a Întors În Statele Unite În 1984“, se spunea În Wikipedia. „În scurt timp, el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
informaticii, are propriul mod de a descrie fenomenul uploading. El Îl numește „arhitectura participării“ - sisteme proiectate astfel Încât utilizatorii să producă, nu doar să consume. El sugerează faptul că acele companii care Își proiectează software-ul, sistemele, web site-urile și enciclopediile cu scopul de a Încuraja participarea vor atrage cei mai mulți utilizatori. Oamenilor le place să difuzeze date și de aceea, dintre toate cele zece forțe care aplatizează Pământul, uploading-ul are potențialul de a fi cel mai disruptiv. Iar acest aspect va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
plină mișcare, acum că multe dintre vechile ziduri au căzut. Aceeași platformă a făcut să dispară și tavanul. Indivizi care nu visau niciodată că vor putea face upload - la părerile lor În blog-uri, la o nouă viziune politică, la o enciclopedie sau la un nou software - au descoperit deodată că pot avea un impact global asupra lumii, ca indivizi. Nemaiexistând tavane, ei au putut să se ridice deasupra și În exterior În moduri care Înainte păreau imposibile. Și apoi, În cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
date face posibilă „globalizarea regională“. Faptul că atâția oameni pe glob au astăzi instrumentele de a crea și de a Încărca În rețea propriile informații - propriile buletine de știri, opiniile proprii, muzica și videoclipurile proprii, fotografiile proprii, programele lor software, enciclopediile și dicționarele proprii - reprezintă o forță redutabilă În vederea păstrării și a creșterii autonomiei și specificității culturale. Platforma lumii plate Îți permite să iei cultura ta regională și să o Încarci În computer pentru a o transmite lumii. Aceasta nu Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
55 Op. cit., p. 104. Cum spunea Iorga, "l-am respins, așa cum a făcut-o orice naționalist". 56 Bălcescu, Originile naționalismului român, Vălenii de Munte, 1908 57 Șeicaru, op. cit., p. 86. Americani și români din America, p. 71 58 Necesitatea unei enciclopedii a științelor economice, conferință ținută la 1 noiembrie 1934; Academia Înaltă de Studii Comerciale și Industriale din București, București, 1934 59 Șeicaru își amintește că Iorga era uneori prematur îngrijorat de faptul că sălile unde urma să-și țină conferințele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
îi amintea mereu lui Iorga că ofițerii tineri îl sprijineau pe Carol. Memorii, vol. V, p. 241 9 Ulterior, Iorga s-a referit ironic la aceasta ca la "pasiunea prințului moștenitor". O viață de om..., vol. III, p. 105 10 Enciclopedia română, vol. I, p. 937, București, 1939 11 O viață de om..., vol. III, p. 226 12 "Neamul românesc, 18 februarie 1938 13 Coposu îi atribuia lui Ioga crearea titlului. În jurnalele sale politice, Iorga a respins cu furie acest
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nimic... Ne bazam pe slaba memorie pe care o aveam din cauza regimului în care trăiam... Orice îl întrebai, oricând, era dispus să-ți explice, să-ti dea explicații... dar când începea să vorbească, nu-l mai puteai opri. Era o enciclopedie. Și ne vorbea mult de Lucian Blaga... care a fost o somitate, și având în vedere că a fost asistentul lui... vă dați seama că ăla nu-și lua asistent pe oricine... că lua un asistent de mare valoare. Mi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ar fi dac-ar fi nu știu... no, caracterizări așa. Și îmi răspundea’ fiecare. Și la un moment, am ajuns acolo că: cum ar fi dac-ar fi o intelectuală... și una dintre ele a zis c-ar fi o enciclopedie. Fac o paranteză... Ca să-mi treacă timpu-n închisoare, eu le povesteam la fete tot ce știam, tot ce citisem, că tare mi-o plăcut să citesc... De multe ori și la școală, în ore, cum eram înaltă și stăteam în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
știa, de Vasile Alecsandri, de Eminescu, sau Coșbuc, ca să ne treacă timpul. Pe-ormă am făcut istoria românilor, fiecare spunea ce știa, despre războaiele domnitorilor noștri, și-așa ne trecea vremea mai repede... Și jocu’ ăsta, când o zis „o enciclopedie”, mi-am zis: Oare nu s-o fi gândit la mine? Că io le povesteam multe, din tot felul de cărți... Și zic: Doară nu m-ați... Trebuia să mă caracterizez eu pe mine? Ba! Și-o-nceput să râdă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am avut un băiat, cel mai deștept băiat care l-am cunoscut eu, un bucureștean arestat în lotu’ de elevi de la liceu’ „Matei Basarab”. Se numea Ică Olteanu... Am înțeles că e prin America acum... Era un tip extraordinar, o enciclopedie. Vorbea șapte limbi străine... Și orice îl întrebai, de orice țară, faună, floră, program politic... nu exista să nu poată răspunde. Ori și ce, băiatu’ acesta știa... Și când am ajuns în Gara de Nord... întâmplarea că o doamnă m-a acostat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
despre ele, informații pe care le reproduc pe scurt în note. Altele însă au rămas neidentificate. Sursele bibliografice pe care le-am utilizat în scopul identificării situațiilor și persoanelor au fost de două tipuri: a) instrumente de lucru, precum dicționare, enciclopedii etc.; b) lucrări speciale, dedicate unui aspect istoric sau unei personalități. În notele istorice sau biografice de la sfârșitul lucrării am citat doar lucrări aparținând acestei din urmă categorii. Sursele din prima categorie, de tipul instrumentelor de lucru, le enumăr la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
adică mers, și nu am mers). În traducere, am încercat să reproduc stilul eliptic al originalului. Am adăugat foarte rar verbul auxiliar din perfectul compus, doar acolo unde, altfel, apărea riscul de a pierde înțelesul frazei. V. D. Lista dicționarelor, enciclopediilor, genealogiilor și repertoriilor folosite la redactarea notelor de la sfârșitul volumului Allgemeine Deutsche Biographie, 55 vol., Dunker & Humbolt, Berlin, 1875-1912. Almanach de Gotha..., 1857, 1879, 1908. Candrea, I.-Aurel/Adamescu, Gh., Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, Editura „Cartea Românească”, București, 1926
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]