6,049 matches
-
l-a stimat mai ales din următoarele trei motive: era religios (citea zilnic Biblia), era un om modest, "nesofisticat", cu gusturi simple (v. considerațiile noastre etnopsihologice în vol. 3, pagina 99) și avut o căsnicie și o viață de familie exemplare. Era animat (ca și Eduard, Victoria și Albert înaintea lui) de un înalt simț al datoriei. În timpul Primului Război Mondial, pentru a ridica moralul trupelor amice angajate în conflict, a efectuat multe inspecții pe frontul de vest (în Franța), a vizitat spitale
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
duhovnicesc. În centrul acestor evenimente sunt așezate două: descoperirea lui Dumnezeu în rugul aprins și urcușul lui Moise pe Muntele Sinai pentru a aduce Tablele Legii (aici a văzut cortul cel nefăcut de mână). Marele arhipăstor nyssean oferă un motiv exemplar pentru scrierile sale: el scrie datorită iubirii sale părintești pentru destinatarul scrierii sale și pentru a-i oferi un model de obediență. Astfel, pentru noi, el este o paradigmă a urmării lui Hristos, care S-a smerit și, în chenoza
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
toponimelor incluse în lista celor o sută unu nume analizate monografic a avut la bază îndeplinirea uneia sau a mai multe condiții: relevanța lingvistică, geografică, istorică, socială, culturală; raritatea (uneori unicitatea) numelui sau, din contră, apartenența la tipuri, serii, grupuri exemplare, sincronic și diacronic, pentru toponimia romînească. Evident, nu a mai putut fi evitată componenta subiectivă a selecției, care reflectă preferința autorului. Credem însă că cele mai multe nume alese de noi sunt „eligibile“ și în ierarhizările bazate pe alte criterii și rezultate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o medicină laică. Circumstanțe istorice, stagnări mentalitare, diminuarea contactelor au forțat la declin vechea medicină arabă atât de vestită în timpul lui Avicena. EVREII șI MEDICINA IUDAICĂ De sub pământuri milenare răsare civilizația popoarelor semite a căror contribuție în dezvoltarea medicinei este exemplară fiind relaționată medicinei din Mesopotamia, Egipt, Grecia, medicinei romane și arabe. Pe urme asiro-babiloniene, feniciene, aramaice, cananeene s-au afirmat civilizația și cultura vechilor semiți. Săpături arheologice și cercetări de texte și obiecte oferă omenirii probe de creativitate, vechime, autenticitate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ca cea care se inspiră din Istoria Sfântă, ca Misterele medievale, diferența de compoziție dintre mister, care prezenta în tablouri succesive toate momentele marcante ale vieții sfântului, și tragedia clasică care, nealegând decât ultimele momente pentru a le sublinia caracterul exemplar, restrânge acțiunea și o concentrează în jurul eroului unic. Racine subliniază și el eroarea comisă, după părerea lui, de către Rotrou în Antigona, unde amestecă, la modul baroc, două acțiuni diferite, conflictul dintre Eteocle și Polinice, și consecințele morții lor. El nu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
exploata după el mulți regizori și scriitori, ca Ionesco, de exemplu, care visează la realizarea acestui teatru al gesturilor. "Cu ajutorul corurilor vorbitoare și un mim principal, solist, poate asistat de doi sau trei cel mult, s-ar ajunge, prin gesuri exemplare, câteva cuvinte și mușcări pure, la exprimarea conflictului pur, în veridicitatea lui esențială, chiar starea existențială, autosfâșierea și sfâșierile perpetue", scrie el în Note și contra-note (Notes et contre-notes). Dornic să rupă cu teatrul psihologic, Artaud este sedus de aspectul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
telegramată a tablei de materii din Moșii (Tablă de materii). Spiritul de frondă, nonconformismul, respingerea așa-numitelor "valori" consacrate, repulsia față de îngrădirile de orice fel, inclusiv cele literare, sunt, așadar, determinante ale personalității lui Caragiale în acord cu imaginea comediografului exemplar. Susținerea acesteia este completată și de câteva elemente biografice notorii ale acestui autor comic care, dacă n-a fost persecutat de biserică, a fost în schimb acuzat de imoralitate de către o societate imorală, a fost evaluat depreciativ în mod constant
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rândul ei o formă a burlescului sau a comicului absurdului. 3.5. Parodia la Caragiale Ilustrative pentru modul parodic în literatura română sunt poeziile, "poveștile", portretele-caricatură din publicistica lui Caragiale, dar și farsa O soacră, considerată de Florin Manolescu o exemplară parodie a literaturii de consum și a celei sentimentale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea80. În cazul lor, așa cum spuneam, decantarea riguroasă a componentelor comicului, în special a ironiei de parodie și de satiră, este o operațiune extrem de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
spune, așadar, că grotescul profund, echivalat cu extrema caricatură, exhibat deliberat ca într-un exercițiu terapeutic de exorcizare și stăpânire a temerilor, provine din mezalianța subversivă a comicului cu tragicul. Această paradoxală combinație va fi pusă în evidență în mod exemplar, așa cum vom încerca să demonstrăm în continuare, prin dramaturgia și proza lui I. L. Caragiale. 3.10. "Simt enorm și văz monstruos" Aflat la granița dintre tragic și comic, grotescul ocupă un loc însemnat între procedeele caragialiene, reprezentat masiv în schițe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
imagini de care e, de fapt, străin, iar coincidența de nume cu un student eminent, licențiat cu onoruri, îi dă posibilitatea să trăiască practic două destine paralele: cel de haimana fără nici un țel și, prin procură, cel de intelectual revoluționar exemplar. Atunci când se îndrăgostește de Arina, încearcă să-și contureze un profil intermediar între cele două, dar o pierde tocmai pentru că își ocultase adevărata natură, cea de "bestie din junglă"53, care o fascina, de fapt, pe doctoranda în filosofie adorată
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
actualitatea eternă"41. 6.2.3. Pasageri într-un "accelerat al complimentelor" O formă de caragialism explicit este imitarea ostentativă, mergând pe o linie ascendentă de la recunoașterea expresă a modelului, cum procedează adesea Costache Olăreanu 42, până la parodierea și pastișarea exemplară, demonstrativă pentru asimilarea conștientă și transmutarea creativă a lecției înaintașului. În general asociată cu ideea de epigonism, de parazitare a unui model ilustru prin rescriere elogioasă sau, dimpotrivă, prin discreditare, parodia și chiar și pastișa pot deveni forme de hibridizare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ca fundal și materie primă a narațiunilor grafice" (p. 6). Se confirmă și prin această cercetare teza specială lui Mircea Eliade privind supraviețuirea camuflată, dar activă, a miturilor în lumea modernă. Încetând a mai fi ,,poveste sacră", ,,revelație primordială", ,,istorie exemplară", ,,model arhetipal" mitul continuă să fie activ în universul oniric, în imaginarul social, în visele, dorințele, fobiile și nostalgiile omului actual. Fantasmele mitice au fost deseori preluate, transpuse într-un registru ideologic, apoi activate propagandistic (inclusiv prin mijlocirea benzilor desenate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
temperată prin sistemul religios și prin înțelepciune, conform cărora omul trebuie să își cunoască locul și măsura, în spiritul ordinii existențiale postulată de către Hesiod. "Eroizarea" rămâne astfel restrânsă la fondatori (Ahile, Tezeu, Oreste, Hercule), ori la personaje cu valoare simbolică exemplară pentru o cetate anume (cum este cazul lui Lisandru la Samos ori al lui Timoleon la Siracuza). Unii rămân anonimi, definiți doar de locul în care erau celebrați (precum eroul de la Maraton), ori prin stricta lor specializare (medic, portar, bucătar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ales prin ceea ce au făcut în timpul prestigios al "începuturilor". [...] În fond, miturile descriu diversele și uneori dramaticele izbucniri în lume ale sacrului. Tocmai această izbucnire a sacrului fundamentează cu adevărat lumea și o face așa cum arată azi. [...] El devine modelul exemplar al tuturor activităților omenești semnificative."105 Pentru Eliade, toată mitologia este o ontofanie, deoarece toate miturile participă într-un anumit fel la timpul mitului cosmogonic, relevând structurile realului și multiplele moduri de a fi în lume. În același timp, ea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fost inițiate de către zei și eroi civilizatori: "mitul se definește prin modul lui de a fi: nu se lasă surprins ca mit decât în măsura în care revelează că ceva s-a manifestat deplin și această manifestare este în același timp creatoare și exemplară, pentru că ea întemeiază la fel de bine și o structură a realului și un comportament uman."106 Mitul este asumat de om ca ființă totală, neadresându-se doar inteligenței raționale ori doar imaginației fanteziste, și nu poate fi privat, personal ori particular
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
neadresându-se doar inteligenței raționale ori doar imaginației fanteziste, și nu poate fi privat, personal ori particular deoarece, spre deosebire de vis, el este "universal și etern".107 Miturile, consideră Eliade, "constituie suma cunoașterii utile", omul arhaic găsindu-și în ele modele exemplare ale tuturor actelor sale. "Miturile îl asigură că tot ce face, sau hotărăște să facă, a mai fost făcut la începutul timpurilor, in illo tempore."108 În această lumină, o existență umană are sens, e responsabilă și semnificativă în măsura în care se
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
copilului. Miturile au misiunea de a trezi și menține conștiința unei alte lumi, a lumii celeilalte, divine ori a strămoșilor, localizată într-un plan supraomenesc, transcendent, absolut. Deși omul arhaic refuză ireversibilitatea timpului, recuperându-l prin repetiția ritualurilor, a gesturilor exemplare, contrar altor erudiți interesați de mit, Eliade afirmă că această situație nu este un obstacol în calea inovației, a creației mitice, nu e doar o formă rigidă, ci o "continuă cucerire a lumii", "transformarea mediului natural în peisaj cultural": "deși
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
jucat creatorii (șamanii, barzii), care în urma experiențelor religioase au brodat pe structurile deja existente, personalitățile cele mai puternice reușind chiar să modifice în puncte esențiale aceste structuri.110 Mai mult, dacă omul arhaic găsește în mit, în povestea sacră, reală, exemplară și repetabilă, singura "revelație valabilă a realității", la nivelul vieții sociale nu există o cezură esențială și vizibilă între lumea arhaică și cea modernă, deoarece mitul este forma prin excelență a gândirii colective, iar aceasta este prezentă în orice moment
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
acestor entități culturale, în primul rând, pe alocuri destul de îndepărtate de aceleași entități istorice), ori cu obsesia naționalismelor secolului al XIX-lea, care reiterau obsesiile originilor ancestrale, cu rasismul clădit pe mitul arianului, presupus strămoș primordial și erou nobil, model exemplar ce trebuia imitat spre a se redobândi "puritatea" rasială, forța fizică, noblețea, morala eroică a "începuturilor" glorioase și creatoare.116 Un mit, mai spune Eliade, întocmai ca simbolurile pe care le evidențiază, nu dispare niciodată din actualitatea psihică: el își
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
altă casă), creștinismul însuși păstrând o dimensiune mitică (și nu în sensul răfuielilor cu filonul păgân, căci nu e vorba de specificitatea credinței ori a istoricității) prin timpul liturgic care se sustrage timpului profan, prin imitarea lui Cristos ca model exemplar, prin repetarea liturgică a vieții de la nașterea la crucificarea Lui, prin contemporaneitatea cu El, creștinul necomemorând răstignirea ca eveniment istoric, ci reactualizând un mister (finalul timpului în escatologia creștină se referă doar la timpul profan).117 Mitul nu poate dispărea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
la crucificarea Lui, prin contemporaneitatea cu El, creștinul necomemorând răstignirea ca eveniment istoric, ci reactualizând un mister (finalul timpului în escatologia creștină se referă doar la timpul profan).117 Mitul nu poate dispărea, deoarece unele din notele sale esențiale (modelul exemplar, repetarea) sunt inerente oricărei condiții umane, funcția mitică fiind îndeplinită chiar prin educație, prin cultura didactică.118 Eliade mai atrage atenția asupra pericolului de a confunda mitul cu alte tipuri de narațiuni, confuzie care a alimentat multe concluzii neavenite, care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ideologii). Trei artificii culturale încearcă să păstreze conexiunea cu "misterele primordiale": dogma (încercarea de a păstra misterul sub puterea gândirii, prin scriptură, teologie, catehism, irosind însă substanța sensului), riturile (reînscenări simbolice ale experienței primordiale, care însă își pot pierde funcția exemplară și luminozitatea iradiantă) și practicile culturale (care marchează singularitatea unui grup față de altele și care se pot deteriora în simple obișnuințe, tradiții opresive și chiar tiranie a expectanțelor).138 Privind din nou către preistorie, Campbell conchide că există două tipuri
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mod, neschimbător, putând fi descifrat numai aplicând aceeași grilă, "capacitatea de înnoire a creativității mitice" fiind, de fapt, mult mai restrânsă decât ne lasă aparențele să credem.201 Pentru Jean-Jacques Wunenburger, mitul ilustrează capacitatea imaginației umane de a crea povestiri exemplare, suficient de bogate și de complexe pentru a îngădui variații nedefinite și a face loc unei transmiteri colective, printr-o "conduită fabulatorie specifică", atât din punctul de vedere al activității creatoare, cât și din punctul de vedere al receptivității: participarea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
limita vieții umane, obligându-ne să "trecem dincolo de propria noastră experiență", cel puțin la nivel intuitiv, vorbind despre necunoscut, despre "acele lucruri pentru care la început nu avem cuvinte".246 A patra trăsătură importantă a mitului o reprezintă valența sa exemplară, nefiind "o poveste spusă doar de dragul de a fi spusă", ci trasându-ne chiar modul în care trebuie să gândim și să acționăm în perspectivă existențială, mitologia așezându-ne "în postura spirituală sau psihologică corectă pentru acțiunea potrivită, în această
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și forțele contrare, malefice, uneori același personaj jucând ambele roluri, ca Napoleon, Hitler, Stalin).451 Eliade observă și el că secularizarea conceptului de rege eshatologic n-a înlăturat speranța unei renovări universale, adânc înrădăcinată în sufletul colectiv, realizată de către Eroul exemplar sub una din noile sale forme: Reformatorul, Revoluționarul, Mucenicul (libertății populare), Șeful partidului, rolul și misiunea fondatorilor și a șefilor de mișcări totalitare moderne conținând un număr considerabil de elemente escatologice și soteriologice 452, într-un complex cristic (în matrice
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]