4,341 matches
-
din etapa sa tahitiană, departe de modelul romantic, respirând prin decor dolce farniente-le voluptuos de harem. Atitudinea pictorului se apropie în cazul ei de cea a unui sacerdot care participă la misterii. "Aceste țigănci îmi păreau în timpul lucrului zeități exotice, în fața cărora oficiam. Coloritul lor brun oriental, pe fond luminos, le delimitau sculptural, sau le făceau să pară un arabesc decorativ închis, pe fond deschis. Deseori, pe neașteptate, descriau în aer mișcări euritmice și gesturi evocatoare de mister, iar eu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
curent cu pictura acestuia. "Impresionistul Gauguin își urmărea ca un vizionar drumurile și visurile lui, inspirându-se din țări poetice, departe de civilizație, de unde culegea toată lumina și, din aspectele curioase ale locurilor și ale ființelor tahitiene, reda toată frumusețea exotică în tablourile lui"520. Inspirația pe care i-o oferă pictura tahitiană a lui Gauguin este ușor decelabilă. Cu ocazia expoziției românești de la Bruxelles din anul 1929, în articolul "O expoziție de artă românească la Bruxelles", criticul belgian Schmit precizează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
constrângerile lumii moderne. Subiectul este izolat și eliberat de contigențele care-l înscriu ca subiect istoric, ca model romantic sau ca tribut adus modei. Țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck pot fi de oriunde, pictorița încearcă să creeze adesea pentru ele un cadru exotic, pictura sa are legătură cu o căutare a originilor, a surselor unei vitalități misterioase, a unei frumuseți arhaice care rezidă în mudrele sau hieroglifele propriei lor gesticulații 521. Țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck sunt purtătoarele unui limbaj magic, al semnelor surprinse în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cuțescu-Storck este lipsită de dulcegăria sau pitorescul convențional cu care este tratată de obicei în pictura romantică sau academică, Orientala. Universul țigăncilor ei este orientalizat, fondul autohton este adesea dizolvat printr-o scenografie care păstrează datele minimale ale unui decor exotic, tulpinile pline de sevă ale arborilor sau frunzele de culori ireale, albastru-bej, care au dobândit aspectul unui țesut animal. Alteori, Cecilia Cuțescu-Storck își situează țigăncile într-un cadru aproape abstract, pe un soi de scenă-estradă ale cărei contururi subliniază insularitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aspectul unui țesut animal. Alteori, Cecilia Cuțescu-Storck își situează țigăncile într-un cadru aproape abstract, pe un soi de scenă-estradă ale cărei contururi subliniază insularitatea personajului, extras oricărei contingențe. Pictorița nu-și transformă țigăncile în măștile grotești ale unui carnaval exotic, din pictura ei lipsesc elementele clar trasate ale unei mitologii recognoscibile prin figuri tutelare de idoli sau prin apelul la o teratologie enciclopedică. Cecilia Cuțescu-Storck nu intenționează nicio clipă o abordare etnologică a unei culturi îndepărtate, așa cum nu o face
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în perfect acord cu pansimbolismul acestor naturi eliberate de convenții, care revelă un fond arhaic și trimit către arhetipuri. În acest sens se referă Cecilia Cuțescu-Storck la tabloul său, Familie de primitivi: În acesta din urmă, am evocat o atmosferă exotică în care ființele umane și-ar trăi viața lor liberă, naturală, în peisagiu, ca și stâncile, ca și arborii sau animalele din mediul înconjurător"526. Tabloul care poartă chiar titlul Țigancă, (ulei pe pânză, 0,705 x 0,700 cm
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tuturor țigăncilor pictate de Cecilia Cuțescu-Storck, și aceasta dobândește un fel de demnitate hieratică, țigăncile ei nu mai vând flori, au încetat să mai fie florărese ca la Vermont, Grigorescu sau Luchian, iar decorul străin le proiectează într-un spațiu exotic, atemporal. Acest fapt se reflectă inclusiv la nivelul vestimentației, ea poartă nu o basma, ci un fel de șal, maramă albă care-i înfășoară capul. Țigăncile Ceciliei nu mai poartă cămășile albe care lăsau să se vadă provocator formele sânilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
țigăncile lui Vermont, senzual-rezemate de zidurile unor case de mahala, țigăncile pictoriței au dobândit o prestanță specială, cea înfățișată în tablou fiind îmbrăcată și așezată, iar mâna care și-o ține sub cap îi conferă un aer meditativ. Decorul tropical, exotic, introduce această țigancă într-o lume saturată metafizic, plină de sugestii și corespondențe secrete. Trăsăturile, simetria feței ovale, precum și gestualitatea educată, totul degajă un fel de armonie, de distincție. Maxima depeizare a acestei figuri, "țiganca", se realizează în cadrul a două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plăcerea de a trăi într-o deplină libertate, asemeni păsărilor, în mijlocul unei naturi care pare să răspundă euritmiilor gestuale ale femeilor. Ca în pictura decorativă, totul este adus în prim plan, pe o pajiște înflorită țigăncile culeg fructe din arbori exotici; Cecilia Cuțescu-Storck situează personajele acestui triptic la distanțe relativ egale, pentru a evidenția o armonie deplină. Întreaga pictură se centrează în jurul unei femei îmbrăcate într-un veșmânt diafan, de culoare albă, deasupra căreia se închide o arcadă formată din corolele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
seama de felul de trai al artiștilor münchenezi"587. Partea centrală a parterului, holul, consistă într-o pădure tropicală pictată, o grădină luxuriantă. Grădina, conform sensibilității decadente, se transformă în seră, corespondentul său artificial, o grefă a unui spațiu horticol exotic în inima locuinței. În general, casele esteților se transformă într-un fel de microclimate pentru plantele de seră întruchipate de chiar locuitorii lor. În cazul de față, sera a fost incorporată decorativ într-o frescă, gradul maxim de stilizare a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o grădină separată, însă acest hol cu tavanul pictat corespunde intimismului estetizant al pictoriței, având la bază anularea raportului dintre exterior și interior. Vegetația tropicală este transplantată nu ca la Des Eeseintes, într-o seră care să reconstituie un colț exotic, ci prin intermediul transpunerii ei murale în culoare, devenind parte a locuinței. Séverine Jouve remarca acest iluzionism construit pe inversarea raportului dintre exterior și interior, în contextul sensibilității decadente. Prima căutare a acestor "naturaliști dezamăgiți" este ornamentală: este vorba de a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cât natura servește drept model, dar o natură îndepărtată spațial, natura luxuriantă de la tropice. Artista creează astfel un "efect de seră", o "chambre végétale" în mijlocul propriei sale locuințe, operând o deschidere inițiatică, prezentă și în arta sa, către un spațiu exotic, încărcat de virtuțile îndepărtării și ale enigmei. Teatralizarea spațiului locativ corespunde, de fapt, abandonării criteriilor autenticității pentru o nouă accepție dată mimeticului, prin ștergerea sistematică a relației cu referentul, fapt care conduce la un efect de autoreferențialitate. Modelul nu mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fel, în casa Storck, plafonul este invadat de o vegetație multicoloră, un acoperiș luxuriant al unei păduri tropicale cu un foliaj stilizat, spre deosebire de corpurile groase, pline de sevă ale arborilor din panourile decorative. În arabescul foliar se pot desluși animale exotice întregind ansamblul decorativ mural: lemurieni, papagali Ara sau peruși, un leneș 593, o bufniță, păsări ale paradisului, pasărea rinocer etc. Plafonul transformă holul-atrium într-o fastuoasă și intimă seră exotică, pictată. În colțurile acestei sere se află grațioase personaje feminine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din panourile decorative. În arabescul foliar se pot desluși animale exotice întregind ansamblul decorativ mural: lemurieni, papagali Ara sau peruși, un leneș 593, o bufniță, păsări ale paradisului, pasărea rinocer etc. Plafonul transformă holul-atrium într-o fastuoasă și intimă seră exotică, pictată. În colțurile acestei sere se află grațioase personaje feminine îmbrăcate în veșminte la rândul lor exotice, asemănătoare unor sari-uri indiene, cu decorațiuni florale, dar având ceva și din simplitatea peplumurilor romane. Un vizitator francez, Léon Thévenin, care redactează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ara sau peruși, un leneș 593, o bufniță, păsări ale paradisului, pasărea rinocer etc. Plafonul transformă holul-atrium într-o fastuoasă și intimă seră exotică, pictată. În colțurile acestei sere se află grațioase personaje feminine îmbrăcate în veșminte la rândul lor exotice, asemănătoare unor sari-uri indiene, cu decorațiuni florale, dar având ceva și din simplitatea peplumurilor romane. Un vizitator francez, Léon Thévenin, care redactează și o primă monografie a operei pictoriței, descrie de o manieră sensibilă efectul pe care această seră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
medalioane în jos "o delicioasă serie de egloge, de un caracter vioi și enigmatic"596. Citatele sunt selectate de pictoriță în sensul în care îi reflectă propriile idei și propria sensibilitate. Este evidentă influența lui Gauguin în alegerea acestui decor exotic, dar și a personajelor semănând întrutotul tahitiencelor pe care le picta acesta. Regăsim și grupul celor trei grații într-un colț al salonului. Așa cum mărturisește în cartea sa autobiografică, Fresca unei vieți (1955), artista nu le încredințează niciun rol grav
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Războiului Crimeei, în 1850, când erau considerate mărul discordiei dintre turci, ruși și austro-ungari. Astfel s-a născut interesul pentru acest tărâm îndepărtat și primitiv, vizitat de jurnaliștii vestici din curiozitate și din dorința de a cunoaște și descrie locuri exotice. Una dintre primele mărturii despre Transilvania este un articol cu titlul ,,The Wallachs in Transylvania", publicat în Frazer's Magazine în noiembrie 1850. Este un articol bine documentat care îi prezintă pe valahi ca un popor tradițional, patriarhal, neatins de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
proaste, călare sau în căruțele cu fân ale țăranilor, sau chiar pe jos, cu nopți chinuitoare petrecute în hanuri murdare în care colcăiau păduchii și ploșnițele 85. Asemenea acestor ziariști, Stoker se referă la Transilvania ca la un pământ îndepărtat, exotic, în totală opoziție cu Occidentul civilizat. După cum observă Jonathan Harker la începutul romanului Dracula, odată ce ai părăsit Vestul și ai intrat în Est, ai impresia că toate superstițiile din lume s-au adunat în potcoava Carpaților 86. Atât în articole
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ordinea socio-economică a lumii occidentale. În celebra ecranizare a romanului Dracula, din 1931 (cu Bela Lugosi, un actor ungur, în rolul contelui Dracula), este foarte bine accentuată reprezentarea "celuilalt" ca distrugător potențial. Primele scene ale filmului alb-negru înfățișează un ținut "exotic" cu ferme, unde oamenii vorbesc o limbă stranie (maghiara), pe care vesticii nu o înțeleg, și nici producătorii nu-i ajută să o înțeleagă, întrucât dialogul nu este subtitrat. Această trăsătură a "alterității" de-vine astfel foarte vizibilă. Din fericire
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
trăsătură a "alterității" de-vine astfel foarte vizibilă. Din fericire pentru mu-safirul englez, câțiva țărani înțeleg sau vorbesc engleza, făcând astfel posibilă comunicarea. Dar se crucesc cu spaimă când aud numele lui Dracula. Per-sonajul nu este parte a acestei lumi exotice, el însuși este un "străin" într-o lume care apare de la început "străină" în ochii Vestului civilizat. Dracula este descris, așadar, ca "străin" de gradul doi, ceea ce îi conferă un aer mult mai îndepărtat și misterios. Bela Lugosi (Dracula, 1931
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
anumit etos socio-istoric"183. Cu alte cuvinte, con-sumismul încurajează apariția unor tipare de consum care se bazează pe automatism și repetabilitate. Consumatorul optează, de exemplu, pentru un restaurant etnic deoarece simte dorința de a experimenta sau repeta experiența unui ambient exotic ca și când ar fi plecat în vacanță și ar vizita acele locuri. Grăbit fiind, clientul poate opta pentru un lanț de restaurante de tip McDonald's, unde este pus să execute în mare parte serviciul chelnerului. În ambele cazuri, el știe
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
are difuzarea în sine, are relația cu spectatorul asigurată prin intermediul televiziunii. Un film de ficțiune românesc este aproape o bombă din punct de vedere comercial, în sensul că nu prea ai unde să-l plasezi. El este într-o limbă exotică, are o grămadă de probleme și n-o să-l vezi niciodată într-o rețea comercială și nici o televiziune n-o să-l dea decât dacă își asumă un risc foarte mare. Care este diferența dintre modul de abordare a temei în
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
sat Buda din județul Vaslui diverși ziariști care au consumat multă cerneală în scrierile lor. Îmi spunea soacră-mea că a primit telegrame de felicitare de pe întreg pământul unde activau cluburi de emancipare a femeii, chiar și din îndepărtatele și <<exoticele>> țări China și Japonia! Chiar și cei care au votat pentru celălalt candidat s-au convins repede că s-au înșelat. Ce a făcut Luiza în primii patru ani de mandat, n-a făcut nimeni vreodată! Pe pământul ei a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
să se închidă acolo, departe, în Golful Persic, ca asfixia să cuprindă trupul european și ca noi să ne dăm în sfîrșit seama de imensa noastră fragilitate: trăiam de multă vreme sub perfuzie, cu totul dependenți de sondele și conductele exotice, iar sîngele nostru, care venea din mări îndepărtate, depozitat într-un șir de nave cisterne ce brăzdau apele oceanului, străbătea mii de kilometri înainte de a ajunge în stocurile de la Hamburg, Rotterdam, Dunkerque, Fos, Genova, Veneția... Atunci, odată cu această prăbușire uluitoare
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
aceste date statistice în graficul de mai jos: Viața comercială citadină, în special ramura alimentară a acesteia, a cunoscut în perioada interbelică o spectaculoasă dezvoltare. Băcăniile te ademeneau la tot pasul cu diferite coloniale și delicatese, de la fructele și mirodeniile exotice până la gama diversificată a produselor autohtone - documentele arhivistice consemnează existența a peste 31 de băcănii cu debite însemnate. Vitrinele erau încărcate cu produse din pește - de la morun sau scrumbii olandeze la icre negre -, cu brânzeturi, sticle cu băutură, conserve de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]