5,246 matches
-
la bază un mod sincronic 504. Dar are globalizarea, într-adevăr, un sens univoc? Poate fi procesul globalizării interpretat ca o nouă formă de imperialism? Certitudinea e că vorbim despre un proces care a luat naștere în spațiul occidental, tendința explicării acestuia fiind aceea de a utiliza termeni care nu sunt caracteristici postmodernității, ci mai curând gândirii moderne, așa cum sunt aceia de "esențialism" și "universalism". După cum indică Roland Robertson, procesul globalizării începe printr-o "fază germinală", localizată în Europa secolelor al
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
contemporane care necesită soluții în măsură să prezerve legăturile comunitare într-o perioadă a mutațiilor survenite la nivel global. În pofida tendințelor de fragmentare manifestate la nivelul identității, sau tocmai din acest motiv, conceptul de ideologie se poate dovedi util în explicarea schimbării socio-politice și a nevoii exhibate de diverse grupuri comunitare de a-și afirma caracteristicile particulare. Într-un spațiu social al cărui "principiu" pare să fie "ceea ce ne diferențiază este ceea ce ne unește", un spațiu, așadar, multicultural, ideologia oferă în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
138 Așa cum indică Raymond Boudon, "conform opiniei acestui sociolog, trebuie să se distingă enunțurile universale (de exemplu: "2 + 2 = 4") de enunțuri pe care le numește relaționale (de exemplu "încasarea de dobânzi la un împrumut este un lucru bun"). Numai explicarea celui de-al doilea tip de enunț ține, după Mannheim, de sociologie" (Raymond Boudon, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București, 2006, p. 583). 139 Din această perspectivă, este deosebit de interesantă critica pe care Popper o aduce relativismului asociat sociologiei cunoașterii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
s-a arătat anterior, fac parte din categoria poluanților organici, relațiile de calcul existente în literatură, pentru prelucrarea și interpretarea datelor experimentale, sunt valabile și pentru această clasă de substanțe xenobiotice. O serie de considerente teoretice au fost extinse pentru explicarea mecanismelor mult mai complicate care stau la baza adsorbției cu adsorbenți neconvenționali, a biosorbției cu microorganisme, aceasta din urmă fiind uneori urmată și de biodegradarea coloranților. Caracterizarea sistemelor de adsorbție utilizate pentru îndepărtarea unor adsorbați se bazează pe datele de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
mamă și să se Întemeieze Statele Unite ale Americii”17. Totodată, abuzurile fermierilor În privința impozitelor din mijlocul secolului al XVIII-lea, au constituit una din principalele cauze ale revoltelor care au dezlănțuit apoi Marea revoluție franceză. Pe plan mai larg, În explicarea prezenței impozitelor și motivarea revoltelor fiscale se aduc argumente diverse, Între care și faptul că instituirea impozitelor a apărut adesea ca o consecință logică a cuceririi. În acest sens, Rudolf Goldscheid spunea că „În orice fază a istoriei, orice impozit
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
legislației fiscale, În scopul realizării obiectivelor sistemului”. Această 64 Condor I., Drept financiar, Editura Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, București, 1994, p.122 65 Hoanță N., op. cit., p. 169 66 Corduneanu C., op. cit., p. 22 67 abordare este mai complexă, favorizând explicarea unor concepte, sistematizarea cunoștințelor, Înțelegerea interconexiunilor dintre prelevările fiscale, sistemul financiar public și sistemul financiar privat, dar și identificarea și eliminarea eventualelor distorsiuni provocate de incoerența impozitelor aplicate. Totodată, considerăm că pentru sistemele fiscale este deosebit de relevantă ideea că acestea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
tehnici specifice teoriei și practicii fiscale, concepute Într-un ansamblu organizat, care să reunească subansambluri de natură economică, tehnică și administrativă 68 Hoanță N., op. cit., p. 179 69 Corduneanu C., op. cit., p. 16 69 din acest domeniu, ceea ce ar favoriza explicarea unor concepte, sistematizarea cunoștințelor, Înțelegerea interrelațiilor dintre formele specifice impozitelor și, respectiv a raporturilor dintre activitatea economică și prelevările fiscale. Din această perspectivă, Însăși totalitatea formelor sub care se concretizează prelevările de tipul impozitelor poate fi concepută ca un sistem
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de cash-flow nu se poate realiza În afara elementelor de natură fiscală, cu atât mai mult cu cât se pune În discuție și problema delimitării profitului net (după impozitare) față de cash-flow. Sub cel din urmă aspect, există două curente teoretice de explicare a cash-flow-ului: francez și anglo-saxon. În accepțiunea franceză, cash-flow-ul se explică prin variația fondului de rulment și variația necesarului de fond de rulment, redată sintetic sub forma: ΔTN = ΔFR - ΔNFR (4.59) Astfel, se obține variația trezoreriei nete, care reprezintă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
activități generatoare de valoare adăugată situate În străinătate, deci a producției internaționale. Iar, paradigma eclectică a lui John H. Dunning ilustrează progresul teoriilor vizînd ISD și a celor axate pe analiza firmei transnaționale către un curent integrator de gîndire vizînd explicarea producției internaționale. Evoluția abordărilor teoretice În materie s-a produs pe mai multe planuri, cu valorificarea diferitelor motivații ale ISD și producției În străinătate, ceea ce permite observarea structurării treptate a unei gîndiri convergente În acest domeniu. Abandonîndu-se ideea de funcționare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
s-a produs pe mai multe planuri, cu valorificarea diferitelor motivații ale ISD și producției În străinătate, ceea ce permite observarea structurării treptate a unei gîndiri convergente În acest domeniu. Abandonîndu-se ideea de funcționare perfectă a piețelor și de Încercare de explicare a ISD pornind de la teoria investițiilor de portofoliu, s-a trecut la analiza comportamentului firmei transnaționale În condițiile În care imperfecțiunile, eșecurile pieței o stimulează sau o obligă să recurgă la ISD. Conform lui John H. Dunning (1993), Înainte de ’60
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
portofoliu, cu un grad destul de ridicat de formalizare, fiind denumită și teorie a valorificării imperfecțiunilor pieței; un număr de studii de țară, cu caracter empiric, asupra factorilor care influențează localizarea ISD; recunoașterea de către o serie de economiști a faptului că explicarea internaționalizării unor industrii necesită modificarea teoriilor neoclasice ale comerțului; realizarea faptului că proprietatea asupra unor active situate În afara granițelor putea fi considerată nu numai drept un substitut al cartelurilor internaționale, dar putea fi explicată, cel puțin parțial, prin avantajele integrării
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
sunt determinate nu numai de diferențele de dobândă din diferite țări. Iar, teoria investițiilor străine directe nu poate fi expusă și argumentată pornind de la presupunerea existenței pieței perfecte, cum a fost făcut În cazul teoriei investițiilor de portofoliu. Demersurile de explicare a ISD și producției internaționale În teoria organizației industriale au fost consolidate de Charles P. Kindleberger (1984) și Richard E. Caves (1971). Kindleberger structurează o tipologie a imperfecțiunilor piețelor bunurilor și factorilor care conduc la avantaje de monopol. El a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
concurente. În asemenea condiții firmele transnaționale caută să-și organizeze fabricarea produsului În străinătate. Astfel, apar fluxurile de investiții străine directe, cu ajutorul cărora firmele transnaționale evită pierderea piețelor și a veniturilor. Teoria propusă de R. Vernon a fost valabilă pentru explicarea fluxurilor de investiții străine directe În anii ’50 și ’60, mai ales, a implementării firmelor transnaționale din SUA În Europa. Dar În anii următori, În cadrul fluxurilor investițiilor străine directe au avut loc schimbări esențiale, care nu pot fi Întotdeauna explicate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
ISD. Teoriile propuse În literatura de specialitate sunt argumentate de ipotezele puse la baza lor și nici o teorie nu o neagă pe alta, fiind complementare. Paradigma eclectică propusă de J. Dunning a devenit cea mai potrivită, În cadrul ei fiind posibilă explicarea motivațiilor investitorilor străini În cele mai numeroase cazuri de efectuare a investițiilor străine directe. O astfel de posibilitate este determinată de abordarea problemei fluxurilor de investiții străine cu ajutorul unei combinații de avantaje, care țin atît de firmele transnaționale, cât și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
să funcționeze, în ciuda neajunsurilor. Această observație pare să contrazică orice probabilitate rezonabilă. Cum s-ar putea explica? Orice răspuns am oferi la problema indiană va fi, probabil, unul rezervat. Totuși, oricît de surprinzător ar părea, anumite realități indiene contribuie la explicarea reușitei în menținerea instituțiilor democratice. Pentru început, cîteva din condițiile favorabile pe care le-am descris există în realitatea indiană. Evoluînd de sub dominația britanică, armata indiană s-a dezvoltat și a păstrat un cod al supunerii față de conducătorii civili aleși
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ca în agnellus > *amnel > mńel > miel; e poate dispărea atît în finalul, cît și în interiorul cuvîntului). Apelativul acesta ar fi intrat într-un compus de forma Amnepó leos (gr. Póleos, ar fi genitivul gr. polis, „oraș“, „rîul orașului“). Ajută la explicarea prezenței vocalei o varianta atestată Apolum și toponimele din zonă Poiu lu Stian și Trîmpoiele. Vocala o la inițiala variantei populare menționate (Ompoi) poate fi un reflex slav (ca în Alutus > Olt), mai ales că ar fi putut fi interpretat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etimologia? Într-o exprimare metaforică, etimologia este eliberarea „certificatului de naștere“ al unui cuvânt. Într-o exprimare științifică, pe care o găsim în dicționare, etimologia este „studiul originii cuvintelor“ sau, mai exact, ramura lingvisticii care „stabilește originea unui cuvânt prin explicarea evoluției lui fonetice și semantice“ (DEX). De când se poate vorbi despre etimologie? Problema originii cuvintelor este veche, ea datează din Antichitate. Chiar cuvântul etimologie a apărut în epoca elenistică, fiind format din două cuvinte grecești: étymos „adevărat, real“ și lógos
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limbilor romanice, altele unui grup, altele sunt specifice unei singure limbi, fapt ce explică diferențele dintre limbile romanice. Pentru istoria cuvintelor românești, este important să pornim de la ce am păstrat de la „mama“ noastră latina. Operația este necesară și pentru că, în explicarea corectă a evoluției limbii române, idiom romanic, este bine să se țină seama și de ce s-a întâmplat în celelalte idiomuri romanice, continuatoare și ele ale limbii latine. Ignorarea situației din restul Romaniei (ansamblul teritoriilor unde se vorbesc limbile romanice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ale limbajului pe care noi le-am putea percepe. Dacă am putea uni aceste două elemente, problema ar fi rezolvată”. Imposibilitatea de a pune de acord rădăcinile indoeuropene cu sursa naturală a limbajului a stimulat orientările metafizice și subiective în explicarea limbii. Astfel, Withney refuză să discute originea limbajului, concentrându-și observațiile asupra a ceea ce reprezintă acesta în societatea umană care se opune prin limbajul articulat tuturor celorlalte specii de viețuitoare: între sunetele scoase de acestea și limbajul uman nu există
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
albaneză, respingând totodată pe zer din lat. serum. Pentru ambele cazuri trebuie invocat statutul de creație aparte a limbii române în care traca și latina și-au pierdut identitatea. Mânz este cuvânt românesc chiar dacă albaneza are pe mëz, iar pentru explicarea acestor forme apelăm la lat. mando < manus do „a învăța, a instrui”, adică „a mânui”. Albaneza are pe mësoj „a învăța, a instrui”, pe mend „știință, învățătură, minte”, în timp ce româna are creațiile proprii: a învăța, meserie, minte. A se compara
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
stătătoare adâncă, loc adânc în lac, abisul apelor, vâltoare, bulboană”; -mol din podmol „aluviune, mal înalt, abrupt, ros de ape; prispă, vatră de lut; cantitate mare, grămadă”; nămol; olat „provincie, ținut, moșie, teritoriu”, comparabil cu vgr. βωλος etc. Identificarea și explicarea celui de al treilea component al cuvântului Zamolxis/Gebeleizis rezultă din compararea zeităților formate din două componente: Semele și Žemyna (zeitatea lituaniană a pământului) cu cele care au un al treilea component în continuarea primelor două: lit. Žameluks, Žiameluks, Žemeluks
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a protolimbii indoeuropene din care ar fi apărut, tot prin evoluție autonomă, primele descendente ale acesteia: ramura germanică și ramura greco-italică. El aplică în continuare acest principiu la trecerea fără vreo influență lingvistică din exterior a latinei la română. Pentru explicarea acestei treceri el aduce, ca factor determinant, cel de al doilea principiu neogramatic: baza de articulație și psihologică a autohtonilor care s-ar defini ca români tocmai datorită acestei baze. În consecință el distinge în istoria românilor două perioade: perioada
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
estică a spațiului dacoromân, el pune pe seama acestor neamuri denumiri precum Bahlui, Bârlad, Berheci, corhană, Covurlui, Fălciu, Galați, mire, răzor, Tecuci, Vaslui (II, 362 urm.), ceea nu se justifică etimologic. Menținerea constantă a bazei psihologice, alături de baza de articulație, în explicarea trecerii latinei la română este motivată, în concepția lui Philippide, de faptul că oricum am înțelege această trecere, mai rapid sau mai lent, ea are loc, conform gândirii neogramatice, în preluarea individuală a latinei de către români. Acumularea de elemente latine
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
celebră, unde este cucerit de influența școlii neogramatice, născută cu 10-12 ani mai înainte. Această școală se caracterizează, în primul rând, prin asimilarea fenomenelor lingvistice cu cele din natură și prin punctul de vedere istoric, împins până la ultimele limite, în ce privește explicarea și interpretarea faptelor de limbă. „Pornind de la aceste principii de bază ale concepției despre limbajul omenesc, continuă I. Iordan, neogramaticii au ajuns pe de o parte la ideea că evoluția limbilor se conduce după anumite legi, care, în cazul sunetelor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sântem un popor romanic și vorbim o limbă romanică” (p. 173 urm.). Din perceperea neevolutivă a istoriei limbilor, exprimată în privința românei prin aprecierea ei ca urmașă a latinei, în privința slavei și maghiarei prin aducerea lor din alte zone, a rezultat explicarea albanezei într-o nouă manieră și mai stranie. Se apreciază că această limbă este continuatoarea nemijlocită a limbii ilirilor menționați în zona respectivă de Herodot. În felul acesta este mascată constituirea acestei limbi în procesul evoluțiilor etnolingvistice generale care au
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]