3,283 matches
-
iar pe de altă parte, procesului de constituire a semnificației fiecărei creații poetice. Se Întâlnesc În „Luceafărul” substantive derivate din verbe la infinitul lung ori la supin. Aspectul acestora este Întâlnit, de altfel și În limba vorbită. Infinitivele substantivizate adâncesc expresivitatea limbajului În direcția sensibilizării imaginii prin relevarea procesualității. Poetul spune: „ - Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea...” Metamorfozarea limbajului se produce la „chemarea” patetică a fetei de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
asigurarea atractivității în predarea cunoștințelor; • construirea și menținerea unei relații de parteneriat cu elevii prin valorizarea gesturilor; • creșterea motivației școlare a elevilor prin captarea atenției, transmiterea entuziasmului profesional, trezirea interesului pentru disciplina de studiu; • persuadarea elevilor prin credibilitatea, onestitatea și expresivitatea personală, susținute de comunicarea gestuală; • realizarea economiei de timp în procesul de predare-învățare-evaluare prin îndeplinirea simultană a unor sarcini diferite; • diminuarea și stoparea comportamentelor indezirabile ale elevilor. Noutatea demersului investigativ al lucrării decurge din faptul că am punctat și valorizat
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la situațiile sociale concrete și disimulării prin utilizarea canalului ascuns al comunicării. Această preocupare a fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre sine, cum o numește Goffman, este o punere în scenă mai ales a ținutei, mersului, expresivității fizionomiei, vestimentației, accesoriilor, gesturilor etc., creând ,,masca" sau ,,regia teatrală corporală" a seducătorului, intelectualului, ludicului, profesionistului, pragmaticului etc. Cum ,,managementul impresiei" (expresia facială, postura, mersul, accesoriile, îmbrăcămintea, limbajul corpului etc.) are în zilele noastre o importanță foarte mare în integrarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reci sau mai apropiat în culturile din regiunile calde, se datorează climei specifice fiecărei zone geografice. Preocuparea și atitudinea față de mișcările corpului într-o conversație cristalizează diferențele culturale în ceea ce privește gestica la diverse națiuni. Peter Collett descrie într-o manieră artistică expresivitatea și dinamismul limbajului gestual al italienilor, care l-au ridicat la rang de artă, spre deosebire de cel al britanicilor, care au de mult reputația unor persoane reci, calculate și pragmatice. De exemplu, în orașul Napoli se gesticulează mai mult ca oriunde
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de extraordinara grație a gesticii napolitane. Printre cei care ne-au lăsat impresiile lor se află Goethe, cardinalul Wiseman și Charles Dickens"63. La polul opus teatralității gesticii italienilor se află, după același autor, gestica lipsită de orice componentă a expresivității britanicilor, care pun accentul mai mult pe oralitate decât pe limbajul corpului și nu se gândesc la efectele acestuia în interacțiunea socială. În momentul în care se adresează celorlalți, britanicii nu își folosesc foarte mult trupurile, nu adoptă anumite posturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
-i trata cu respect și de a-i înțelege. Cele mai eficiente tehnici de persuasiune pe care profesorul le poate utiliza în interacțiunile cu elevii sunt: • intensificarea rolului de actor cu ajutorul intonației bogate, accentuării cuvintelor cheie, modulării vocii, strategiei tăcerii, expresivității mimicii și gesticii; • oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a unităților de învățare și folosirea unui limbaj sugestiv (,,ar fi bine", ,,s-ar putea", ,,posibil", ,,se recomandă", ,,probabil" etc.); • stimularea motivației școlare și precizarea crizei de timp (,,astăzi", ,,acum", ,,imediat
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cât și de particularitățile auditoriului. Prin discursul didactic, profesorul nu acționează numai asupra elevilor, ci și asupra sa. În funcție de impactul propriului discurs, profesorul se simte dorit, plăcut, competent, fericit, împlinit, apreciat sau invers. e) Analiza semiotică a parametrilor paraverbali Importanța expresivității vorbirii profesorului decurge din faptul că forma discursului didactic este primul element cu care elevii vin în contact înainte de a înțelege ideile transmise. Un discurs didactic este expresiv atunci când există o concordanță între expresiile utilizate și tonalitatea afectiv-atitudinală a mesajului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ne semnalizezează ce este important, nu ne atrage atenția asupra esențialului" (citate preluate din eseuri ale studenților cu tema ,,Demotivarea școlară"). Utilizarea parametrilor paraverbali în discursul didactic nu constituie un scop în sine, rolul lor este acela de a oferi expresivitate vorbirii, de a crea o atmosferă de învățare adecvată și de a regla interacțiunea profesor-elev. În funcție de aceștia, atmosfera de învățare poate fi caracterizată ca fiind dinamică sau monotonă, provocatoare sau inhibitoare, plăcută sau plictisitoare. Dintre parametrii paraverbali cei mai importanți
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
naturii conținutului: dacă se prezintă acțiuni, desfășurări de evenimente etc., atunci ritmul vorbirii se recomandă să fie alert, iar când mesajele se concretizează în explicații, reflecții sau sugestii oferite elevilor, ritmul vorbirii trebuie să fie lent. • Rolul intonației în realizarea expresivității vorbirii. Acest parametru paraverbal are rolul de a stimula memoria, afectivitatea, atenția și motivația elevilor. Astfel, prin intermediul unei intonații bogate și rafinate, profesorul accentuează anumite aspecte cheie ale unităților de învățare care sunt considerate relevante cu scopul de a fi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
preocupat de construcțiile kinemorfice. Vorbind despre kineme, kinemorfeme, construcții kinemorfice, kinezica devine, în concepția lui Ray Birdwhistell, o adevărată gramatică a gesturilor. Există însă nu numai o kinezică, ci și o parakinezică, deoarece gesturile au intensitate, ritm, durată, amplitudine, formă, expresivitate care se integrează contextelor sociale și psihologice 135. Kinezica este o știință recentă cu o vârstă de doar câteva decenii, care nu dispune de formule magice care să decodifice limbajul trupului, respectiv limbajul gestual, într-o manieră precisă și riguroasă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
trunchiului, ramuri, coroană, frunze, flori etc. Impresia de ansamblu a desenelor profesorilor cu reactivitate accentuată la stres trădează rigiditate, iritabilitate, dezordine, vulnerabilitate, instabilitate, impulsivitate, neliniște, oboseală [Anexa 4], iar a celor cu reactivitate scăzută la stres transmit calm, stabilitate, vigurozitate, expresivitate, claritate, armonie [Anexa 5]. Elementele arborilor care ne-au dirijat în constituirea grupei profesorilor cu reactivitate accentuată la stres au fost: • trăsăturile apăsate puternic sau variațiile de presiune în trasarea liniilor: denotă o stare de tensiune psihică a subiectului [Anexa
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în mod direct, de pregătirea competențele psihopedagogice necesare gestionării unor situații delicate în sala de clasă: performanța comunicativă, inteligența emoțională, managementul conflictelor, competența comunicării gestuale etc. Dacă fiecare profesor și-ar analiza și eficientiza comunicarea gestuală, s-ar preocupa de expresivitatea comunicării didactice, ar putea să cultive relații de parteneriat și să se bucure de efectele propriei charisme (capacitatea de a atrage și de a persuada elevii). Imaginea sa inconfundabilă se va păstra în timp și datorită particularităților vocabularului său gestual
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nu va ține! S-ar putea să o încaseze! 7. Erving Goffman (1959/2003) menționează preocuparea fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre sine însuși, iar această imagine a Eului este o punere în scenă a ținutei, expresivității fizionomiei, vestimentației, accesoriilor, gesturilor etc. Creionați limbajul nonverbal al seducătorului, ludicului, profesionistului și pragmaticului. 8. Cercetarea comparativă a repertoriului gestual masculin și feminin relevă faptul că există gesturi specifice în funcție de variabila gen. Încadrați tipurile de gesturi în repertoriul potrivit și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care liniștește, îndeobște, copiii. Iată, un copil, o tânără minunată care ne învață, de dincolo de mormântul în care a ajuns prea de timpuriu, "câte ceva despre comunicare" (cum se exprimase Al González în Introducere) cu propria sa viață, cu propria sa expresivitate inovatoare. Pornind de la premisa lui Jose E. Limon, potrivit căreia "în timp ce (tineretul tejano adăugirea mea) are o idee fragilă, simplă, în privința a orice poate fi numit mexican, ei nu se consideră nici americani, în nici un sens ideologic al cuvântului"45
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
acest aspect. În același timp, media anglofonă o numește pe Selena pronunțându-i numele într-o altă, a treia, modalitate, dovedind, astfel, "propria nefamiliaritate cu muzica, limba și cultura tejano"49. Dacă, atâta timp cât era în viață, comunitatea culturală familiarizată cu expresivitatea Selenei se limita la grupurile mexican-americane din sudul statului Texas, purtători ai culturii tejano, "senzaționalismul"50 morții artistei schimbă radical lucrurile, astfel că Selena dobândește, după moarte, acces la un public inedit. În fața tragicului eveniment, media anglofonă se confruntă cu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
noua identitate a domeniului Științelor comunicării: acel "praxis relațional", de care îmi vorbea Al González, la sfârșitul anului trecut, nu se poate concepe fără materializarea sa în scriitura academică. Dacă Selena reușește medierea și inovarea la nivelul propriilor forme de expresivitate (artistică), îmbogățind pop cultura americană prin efortul său de articulare a unei voci diferite în spațiul discursiv, același lucru este adevărat în ce îi privește pe cei doi critici, a căror piesă tocmai am parcurs-o. Efortul de articulare a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cel familiar a cuvintelor/expresiilor cu sens propriu și cu sens figurat vs. predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru sensul propriu vs. preponderența, în stilul beletristic oral, a sensului figurat al unităților lexicale sau a utilizării unităților lexicale caracterizate prin [+ expresivitate]; * existența unei anumite ,,specializări" din perspectiva claselor lexicale actualizate: regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în dramaturgie, în dialogurile incluse în proză sau chiar în versuri), ceea ce înseamnă că poate întrebuința scurtările și omisiunile specifice comunicării orale. Mai mult decât atât, pentru a obține efecte stilistice, adică "din dorința de a obține un plus de expresivitate"9, scriitorii, ca și vorbitorii obișnuiți, pot recurge la eludarea până și a unor părți principale de propoziție. Posibilitatea omiterii unor secvențe ale propoziției sau frazei și a construirii unor "enunțuri (structuri sintactice) nepropoziționale" (într-un dialog de tipul următor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
suprimarea din propoziție sau din frază a unei părți a cărei lipsă poate fi ușor suplinită mulțumită contextului. Prin aceasta se realizează o economie de energie, la vorbitor și la ascultător, dar în același timp se obține un plus de expresivitate. (...) Adesea elipsa e posibilă pentru că cuvintele neexprimate se leagă oarecum automat de cele exprimate, de exemplu stau pe Moșilor (se subînțelege strada, fără care genitivul e de neînțeles). Acum câteva decenii bucureștenii se plimbau pe cale (era clar că era vorba
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
scriere a unor cuvinte sau chiar a unor propoziții, care se subînțeleg sau care nu sunt absolut necesare pentru înțelesul comunicării. Ea se datorește nevoii de conciziune, de scurtare a exprimării, a grabei în exprimare și mai ales nevoii de expresivitate, motiv pentru care e foarte frecventă în vorbirea afectivă și în limba vorbită". Ca exemple de elipsă lexicală, "care vizează elemente de ordin lexical (cuvinte) din cadrul unor sintagme, locuțiuni, expresii sau formule de diferite tipuri care preiau sensul cuvintelor omise
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
complementului direct suflet, în a doua, pun în evidență elipsa celor două predicate, care pot fi: sună și am. Așa cum rezultă din exemplul dat, elipsa provocată din nevoia de concizie și din dorința poetului de a obține un plus de expresivitate nu afectează comunicarea, deoarece înțelesul global reiese din contextul exprimat. Elipsa este identificată mai ușor la părțile principale tocmai datorită rolului important pe care acestea îl au în propoziție. Se poate adăuga la aceasta și legătura puternică ce există între
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
formare a unor cuvinte noi. Ea înlătură elemente redundante, care nu erau necesare la aceste niveluri, deoarece semnificația lor se subînțelege oricum, anaforic, din celelalte elemente ale textului ori, deictic, din contextul extralingvistic, situațional; omiterea secvențelor superflue urmărește realizarea unei expresivități mai mari, iar descifrarea denotațiilor și conotațiilor elementelor omise și, în general, a sensului mesajului depinde de contextul imediat, indiferent dacă acesta este chiar textul / discursul sau informația de care dispun vorbitorii ori dacă este implicit din punct de vedere
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în conținutul semantic al sintagmei de bază: nu se poate susține, de pildă, că pătlăgică era un element superfluu în sintagma pătlăgică roșie și de aceea a fost lăsat la o parte. Nu există deci niciun fel de intenție de expresivitate sporită în omiterea unor astfel de elemente, ci declanșatorul condensării este fie nevoia de concizie, fie neînțelegerea deplină a mesajului. Deși între cele două categorii pot exista trepte de tranziție, deosebirea dintre cele două fenomene este evidentă, iar condensarea are
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de cunoștințele, simțul lingvistic și implicarea receptorului mesajului în descifrarea acestuia. Pentru realizarea acestui obiectiv, elementele care pot fi subînțelese, deci superflue, ale propoziției sau frazei, deși ar fi corecte gramatical, sunt lăsate deoparte, iar enunțul câștigă în claritate și expresivitate; de aceea, elipsa lor poate fi considerată un procedeu stilistic, un trop, o figură de stil. "Elipsa este suprimarea din propoziție sau din frază a unei părți a cărei lipsă poate fi ușor suplinită mulțumită contextului. Prin aceasta se realizează
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
suprimarea din propoziție sau din frază a unei părți a cărei lipsă poate fi ușor suplinită mulțumită contextului. Prin aceasta se realizează o economie de energie, la vorbitor și la ascultător, dar în același timp se obține un plus de expresivitate" (Graur, GA, p. 218-219). Niciunul dintre elementele menținute ale propoziției sau frazei nu își însușește un alt sens decât cel cu care ar fi fost folosit dacă nu ar fi intervenit elipsa, ci însăși propoziția sau fraza eliptică sugerează conținutul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]