3,289 matches
-
de fânețe și cred că te învăluia o aromă de fân cum nici un meșter de om n-a făcut, numai un meșter de dincolo, amestecând ierburile, florile, buruienile și roua, a putut face. Uite că am ajuns. Nici urmă de fân, nici de aromă de câmp. Acum miroase spurcat, a pește cam stricat. Am învățat în școală, până la tâmpenie, că istoria înșiruie pe ață numele domnitorilor. Dar istoria înseamnă și o schimbare a aromelor. Acum pe Strada Fânului sunt tot blocuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Nici urmă de fân, nici de aromă de câmp. Acum miroase spurcat, a pește cam stricat. Am învățat în școală, până la tâmpenie, că istoria înșiruie pe ață numele domnitorilor. Dar istoria înseamnă și o schimbare a aromelor. Acum pe Strada Fânului sunt tot blocuri, ca în cele mai multe părți, înșirate ordonat, egale, de nu mai știu cum ajung acasă unii, dacă li se mai întâmplă o beție de noapte. Nici măcar o căruță de fân nu mai rătăcește pe aici. Doar în poezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și o schimbare a aromelor. Acum pe Strada Fânului sunt tot blocuri, ca în cele mai multe părți, înșirate ordonat, egale, de nu mai știu cum ajung acasă unii, dacă li se mai întâmplă o beție de noapte. Nici măcar o căruță de fân nu mai rătăcește pe aici. Doar în poezii mai întâlnești așa ceva, cum scrie fostul meu prieten Adi Cusin într-o frumoasă poezie a lui, în care se răstoarnă un car cu fân în mijlocul unui oraș, într-o stradă cu multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o beție de noapte. Nici măcar o căruță de fân nu mai rătăcește pe aici. Doar în poezii mai întâlnești așa ceva, cum scrie fostul meu prieten Adi Cusin într-o frumoasă poezie a lui, în care se răstoarnă un car cu fân în mijlocul unui oraș, într-o stradă cu multă lume, o minune, de poezie. * Mai departe... iarăși străzi cu nume de altădată: Ciuboțica cucului, Strada Florilor, Strada Degetarului, Strada Degețelului, Strada Ciurului... Trecem acum pe Strada Eșarfei... Cine și ce, vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
atomice la Hiroshima și Nagasaki, ai mei discutau îngroziți, cu niște vecini efectele distructive ale acestor bombe, care pentru ei echivalau cu o adevărată apocalipsă. Eu mă jucam de-a războiul cu prietenii mei. Făcusem niște adăposturi în clăile de fân din grădină, în care ne adăposteam împotriva bombelor. Auzind discuțiile despre tragedia Japoniei și despre puterea distructivă a bombelor atomice ne-am speriat; ne-am dat seama că adăposturile noastre nu servesc la nimic. I-am întrebat speriați pe părinți
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Liga rămîne tot a lui Camp Nou și Old Trafford, în timp ce Lujniki și Ghencea trec drept destinații stranii, unde e bine să ai pături groase la tine, că e frig. decembrie 2006 Partea a IV-a OAMENI îN CARUL CU FÎN Bătrînul Diogene locuia în butoi și căuta oameni cu lumînarea aprinsă. Peisajul sportului îi depistează anevoie în carul cu fîn înconjurător, dar cînd, în fine, le dă de urmă, se bucură să-i întîlnească. într-o lume scrîșnită, eroii pozitivi
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
bine să ai pături groase la tine, că e frig. decembrie 2006 Partea a IV-a OAMENI îN CARUL CU FÎN Bătrînul Diogene locuia în butoi și căuta oameni cu lumînarea aprinsă. Peisajul sportului îi depistează anevoie în carul cu fîn înconjurător, dar cînd, în fine, le dă de urmă, se bucură să-i întîlnească. într-o lume scrîșnită, eroii pozitivi sînt greu de găsit, iar articolele despre ei apar rarisim. E mai greu să tragi un perdaf decît să lauzi
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sau “p” 6) Scrie cuvinte cu înțeles opus, pentru cuvintele date mai jos: noapte sărac căldură deștept a plînge vară frumos a întreba La pescuit E vară. Căldura a luat în stăpânire pământul și-a împrăștiat peste tot miresme de fân cosit, de grâu și de... vacanță. - Ei, Ionuț, scularea! mi-a spus tata ușurel, să nu-i trezească pe ceilalți ai casei. Plecăm la pescuit. Grăbește-te! Nu avem timp de pierdut. Când am plecat, ziua se îngâna cu noaptea
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
fresce hieratice, violent cromatice și panice, pregătind încă de pe acum iconografia stilizantă a lui Lucian Blaga, care e în fond un chip de a vedea ardelenesc: Maico, Maico... (Pauză) Vino la rugăciuni. Nu răspunde din fundul grădinii, A adormit în fân. Nu-nțeleg pe maica asta. Pare a fi alta ca noi. Adoarme în fân. Și supt pernele ei albe, supt pernele ei sfinte adesea am aflat flori roșii. Flori roșii... Flori roșii. Și e voinică. Are fața frumoasă și brațe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Lucian Blaga, care e în fond un chip de a vedea ardelenesc: Maico, Maico... (Pauză) Vino la rugăciuni. Nu răspunde din fundul grădinii, A adormit în fân. Nu-nțeleg pe maica asta. Pare a fi alta ca noi. Adoarme în fân. Și supt pernele ei albe, supt pernele ei sfinte adesea am aflat flori roșii. Flori roșii... Flori roșii. Și e voinică. Are fața frumoasă și brațe tari... Și poate are gânduri calde. Căci în cor cântarea ei pare a fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
corăbii ce se întorc din larg, Greoaie - fără de catarg, Alunecând ca într-un vis bizar Spre-un port imaginar. G. BĂRGĂUANU G. Bărgăuanu cântă migrația vehiculelor cu roadele pămîntului(care cu grâu, butoaie de vin, putini de scrumbii, stoguri de fîn), și deși materiile sunt prozaice, tonul are solemnitate, învederată în acest cântec al săniilor: Alunecând pe roase tălpi de lemn, Înaintează săniile către-un semn Pe care marginile codrului îl fac Cu cîte-o mână albă de copac. În inima pădurilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și a crinolinelor, printr-o reluare de altfel a unei idei din C. Stamati: Caleașcă, drum de noapte, păduri adânci de fag, Și prin frunzișe lună cernită-n ceață fină, Poiene necosite de mult, și miros vag De flori de fân în floare, de fragi și de sulfină... În pace sufletească topindu-se se-alină Realitatea vremii pe al naturii prag. Prin ce metepsichoză revăd obrazul drag Al fetei de-altădată în albă crinolină. Aceiași ochi sălbateci, același zâmbet trist, Din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
elemente autohtone: În casa amintirii nu-i astăzi și nu-i ieri, Căci orologiul vremii a încetat să bată Și clipa netrăită a înghețat pe el. Dar prin iatac adesea te-apucă și te fură Miresmele cosite a florilor de fân, Păstrate sub răcoarea pânzetului de in. Înlocuindu-se havuzurile cu balta și pășunile franceze cu Bărăganul, căpătăm o pictură superioară de-un impresionism fumuriu și dezolat ca al pânzelor lui Andreescu. Seara la Miorcani aduce aminte, prin vastitatea orizontului, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îmbătare de exalațiile vitale. Poetul are o capacitate extraordinară de a se bucura de prezența materiei. Totul îl îmbată: târgul care "miroase-a ploaie", creșterea "de sfeclă, de mărării, de ceapă", nările boilor cu "miros de lapte și de rîpi", fânul plin de mireasmă udă", bălăcirea porcilor în noroi, răcoarea cărnii cartofului, izul vinului din cramă, parfumul gutuii, aburul jimblei, chiar mirosul de doctorii. Evreu, B. Fundoianu e invadat de o nostalgie de bucolic, caracteristică rasei sale biblice și potrivită vieții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în ea toate șuvoaiele răzlețe de la Dorohoi, Botoșani, Drăcșani, Albești, Hlipiceni, Andrieșeni, Vlădeni, Larga Jijia, transformându-se într-un balaur fioros cu sute de capete. Supărată pe tot ce întâlnește, atacă dur măturând totul în cale, cărând cu ea lemne, fân, oi, vite, pe care cu o ură nebună le ridică la suprafață, le scufundă, le izbește de malurile argiloase până le termină. Nebunia ei este de scurtă durată. După câteva zile, ca și cum ar fi conștientă și rușinată de lucrurile rele
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
trădîndu-l pe cneazul Mstislav. În letopisețul kievean se precizează că voievodul Ploscînea era creștin. Bun sau rău vodă Ploscînea este de-al nostru și megieș în răbojul timpului. În limba română ploscan este parul cu care se cară grămada de fîn pentru a face o căpiță iar ploscană este căpița de fîn joasă, pala de fîn sau prepeleacul pe care se usucă fînul. Mai avem în limba noastră, verbul a ploscani cu sensul: a aduna sau a strînge fînul. În urma bătăliei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Ploscînea era creștin. Bun sau rău vodă Ploscînea este de-al nostru și megieș în răbojul timpului. În limba română ploscan este parul cu care se cară grămada de fîn pentru a face o căpiță iar ploscană este căpița de fîn joasă, pala de fîn sau prepeleacul pe care se usucă fînul. Mai avem în limba noastră, verbul a ploscani cu sensul: a aduna sau a strînge fînul. În urma bătăliei la Kalka din 31 mai 1223 oștile ruso-cumane au fost înfrînte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sau rău vodă Ploscînea este de-al nostru și megieș în răbojul timpului. În limba română ploscan este parul cu care se cară grămada de fîn pentru a face o căpiță iar ploscană este căpița de fîn joasă, pala de fîn sau prepeleacul pe care se usucă fînul. Mai avem în limba noastră, verbul a ploscani cu sensul: a aduna sau a strînge fînul. În urma bătăliei la Kalka din 31 mai 1223 oștile ruso-cumane au fost înfrînte de tătari iar cumanii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nostru și megieș în răbojul timpului. În limba română ploscan este parul cu care se cară grămada de fîn pentru a face o căpiță iar ploscană este căpița de fîn joasă, pala de fîn sau prepeleacul pe care se usucă fînul. Mai avem în limba noastră, verbul a ploscani cu sensul: a aduna sau a strînge fînul. În urma bătăliei la Kalka din 31 mai 1223 oștile ruso-cumane au fost înfrînte de tătari iar cumanii au migrat în nordul Mării Negre, în Moldova
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
grămada de fîn pentru a face o căpiță iar ploscană este căpița de fîn joasă, pala de fîn sau prepeleacul pe care se usucă fînul. Mai avem în limba noastră, verbul a ploscani cu sensul: a aduna sau a strînge fînul. În urma bătăliei la Kalka din 31 mai 1223 oștile ruso-cumane au fost înfrînte de tătari iar cumanii au migrat în nordul Mării Negre, în Moldova și Valahia dar nu au format o instituție politică unitară ci s-au aciuat printre românii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fără strălucire. Pe malul mării a fost căutat un bordei cu pământ umed jos unde a fost dus el. Trei din-tre soți l-au luat, l-au dus pe frumosul conducător și l-au pus jos pe o grămadă de fîn unde sfîntul Zabelio l-a vindecat. Eu conducătorul boero Bisto”. Și nu a fost să moară conducătorul neamului get cînd au vrut răii ci atunci cînd s-a terminat caierul cum spune diacul în tăblița 44. ,,Ieri, în cetatea geților
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
că venea de departe, tocmai din Africa—s-a lăsat din zbor într-un lan verde de grâu, la marginea unui lăstar. După ce s-a odihnit vreo câteva zile, a început să adune bețigașe, foi uscate, paie și fire de fân și și-a făcut un cuib pe un moșoroi de pământ, mai sus, ca să nu i-l înece ploile; pe urmă, șapte zile de-a rândul a ouat câte un ou, în tot șapte ouă mici ca niște cofeturi și
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
început a vinde în dreapta și în stânga toate obiectele mobile și imobile, sub cuvânt că el va lua pe fratele său Neculai la sine la 15 marti. El au vândut toate vitele, la număr 27, mobile din casă, 5 stoguri de fân, 3 vagoane de popușoi, făcând trei părți, adică mie /,lui/ Neculai și lui Mihai, luând bani și toate hârtiile de valoare, mai ales o obligație de 6000 fr. și biblioteca /lui/ Neculai de mare valoare, zicând că el a sprijinit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
unei asemenea mistificări?! Cum să lipsească din această scrisoare „absolut orice referire, cât de aluzivă, la capitalul mobil”? De acord că Hanrieta nu are proprietatea strict juridică a termenilor, ea vorbind și de lucruri mișcătoare (animale) și nemișcătoare (clăi de fân, mobile). dar când face referiri exacte la acestea, când amintește și un înscris de 6000 de franci? Titu Maiorescu (sau un economist de azi) putea estima prețul a 27 de vite; este vorba de o cireadă întreagă de altfel. De ce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se găsesc între cele 70.000 prezente în dicționarele noastre? Cine se angajează în polemică, poate să-i spună lui N.C. Georgescu, contemporanul nostru, după ce i-a citit cărțile despre... Prin migala depusă de a găsi acul în carul cu fân (citește limba română !), eminescologul Nicolae Georgescu ne îndeamnă să reînvățăm zborul spre noi înșine, spre cultura noastră de fond. Gestul editorial prin cartea de acum - Scrisul, ca o taină (titlu vizibil arghezian) - îl situează pe autor în linia specialiștilor de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]