2,802 matches
-
producție de fân, cultura viței de vie pentru vin, creșterea boilor, cailor, vacilor, oilor, porcilor etc.. . Recensământul din 1897 consemnează în Marin 153 de gospodării, cu următoarele categorii de folosință a terenului, în iugăre: 657 - pământ arător, 71 - grădini, 206 - fâneață, 4 - vie nealtoită, 256 - pășune, 297 - păduri, 9 - păpuriș și 50 - terenuri neproductive. În total, 1550 de iugăre. Din această suprafață, 37 de iugăre sunt date în arendă, iar 3 sunt luate în arendă. La 1897, în Marin erau 40
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
prun. Soiurile nobile de viță de vie sunt cultivate doar sporadic, predominând hibrizii producători direcți. Conform datelor furnizate de A.P.I.A. Crasna (ing. Aurel Hosu) structura culturilor în anul 2008 a fost următoarea: în extravilan - arabil: 645,37 ha; fânețe - 64,02 ha; livezi: 5,88 ha; vii hibride: 14,99 ha; pășuni: 169,47 ha; neproductiv: 2,71 ha, iar în intravilan: arabil: 69,57 ha; fânețe: 44,59 ha; vii hibride: 0,28 ha; curți și construcții: 28
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
în anul 2008 a fost următoarea: în extravilan - arabil: 645,37 ha; fânețe - 64,02 ha; livezi: 5,88 ha; vii hibride: 14,99 ha; pășuni: 169,47 ha; neproductiv: 2,71 ha, iar în intravilan: arabil: 69,57 ha; fânețe: 44,59 ha; vii hibride: 0,28 ha; curți și construcții: 28,26 ha. La suprafețele extravilane se adaugă 196 ha de pădure. Șeptelul Marinului este constituit în principal din: vaci, bivoli, oi, porci, găini, rațe, gâște, curci și iepuri
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
a bisericii (azi dispărută), că în ianuarie 1699, construcția era gata, pictura finalizându-se în 1722. Biserica a primit hramul “Adormirea Maicii Domnului” și a devenit schit de călugări, fiind înzestrată cu fosta moșie a moșnenilor din Bordești: pădure, livadă, fâneață, loc de moară, vad de han și, mai ales, vie. Biserica are un plan clasic, trilobat, cu naosul și pronaosul lărgite. Intrarea se face prin latura de vest, printr-un privdor brâncovenesc susținut de șase coloane din piatră frumos sculptate
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
50.000 de „români din Ardeal” aflați în Moldova. Cel mai probabil, oamenii care au întemeiat satul "Căpușeni", au venit din satele, "Căpușu Mare" sau "Căpușu Mic", situate la 20 km, vest de Cluj-Napoca, sau din, "Căpușu de Câmpie" sau "Fânețele Căpușului" situate la 20 km, vest de Târgu Mureș. Numele satului, vine de la un obiect real, concret, "căpuș" (cobuz, un fel de fluier sau caval). Localnicii care nu stiau de "căpuș" ca de un obiect real, legau numele satului, de
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comuna deține de 34 tractoare, 34 pluguri de arat, 27 semănători, 30 discuri și 6 combine. Suprafața agricolă este de 9776 ha, din care 6734 ha sunt arabile, 2322 sunt pășuni, 85 ha fânețe, 228 vii, 14 livezi și 2659 ha de păduri, aflate în administrația Ocolului Silvic Bârlad, Primăriei Zorleni și IELIF Vaslui. În comună există două corpuri de liceu (cu o suprafață de 4336 m), două corpuri școală generală cu clasele I-
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horăit. Aici se întâlnesc varză iepurelui ("Ligularia glaucă") și laleaua pestrița ("Filitillaria meleagris"). Fauna întâlnită pe teritoriul satului și a zonei agricole aferente lui este reprezentată de mamifere că porcul mistreț ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
formată din stuf (Phragmites communis), papură (Typho sp.), rogoz (Caret sp.), pipirig (Scirpus lacustris), pătlagina (Alisma sp.), nufărul (Nymphaea sp.). Fauna cuprinde lăcustele (Tettigonia viridissima), greierii (Bradyporus montandoni). Reprezentantul de seamă al batracienilor este broasca râioasă (Bufo viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul de câmp (Papaver rheas). Suprafața agricolă este de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul de câmp (Papaver rheas). Suprafața agricolă este de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni; • 34 ha fânețe; • 5 ha livezi. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră ocupă 1.005 ha. În ceea ce privește solurile, predomină solurile argiloiluviale și podzolice, precum și cernoziomurile și aluviale de luncă. Ramura economică de bază este agricultura, urmată de zootehnie. Conform recensământului efectuat în
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Agricultură În structura fondului funciar al comunei, ponderea cea mai mare o reprezintă pădurile 56,04%, suprafața agricolă reprezentând doar 35,15% din suprafața totală. În cadrul suprafeței agricole, terenul arabil reprezintă 67,6%, pășunile și fânețele 32%, livezile 0,4 %. Culturile cu ponderea cea mai mare sunt : cartoful, grâul, plantele de nutreț că trifoiul, porumbul. Suprafețele de păduri sunt constituite în special din specii mixte, cu importanță economică în exploatarea lemnului. Activitățile agricole care se desfășoară
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Resursele ce stau la baza potențialului economic al comunei sunt numai cele proprii zonei: forestiere, terenuri arabile, pajiști și fânețe, produse animale principale și secundare. Silvicultura Suprafață cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestiera a comunei Marginea este de 4440 ha, reprezentând 58.49 % din suprafața totală. Pădurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala în viață locuitorilor
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
mărginește cu municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei are o suprafață totală de 6786 ha, a carui repartiție în fondul funciar al comunei Sadova este următoarea: vegetația forestieră ocupă suprafața de 3974 ha (58,56% din teritoriu), iar terenul agricol, predominant fânețe și pășuni totalizează 2.575 ha (38,00 %), restul teritoriului fiind terenuri cu alte folosințe. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sadova se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
1346 satul Boju, alături de Pată și Rediu, erau parte integrantă a moșiei nobilului ungur Chech de Rediu. Conform unei statistici din 1720 satul se întindea pe o suprafață de circa 700 iugăre, din care circa 600 erau arabile, diferența reprezentând fânețe naturale. În anul 1900 statisticile consemnează extinderea satului, suprafața fiind de 3381 iugăre (circa 1700 ha), ponderea fiind deținute de familii nobiliare maghiare. Încă din timpul românilor, Boju a constituit răscruce de drumuri ce lega exploatarea de sare de la Cojocna
Boju, Cluj () [Corola-website/Science/300320_a_301649]
-
repartizarea lor satisface și chiar depășește necesitatea medie de apă a plantelor de cultură. Temperatura medie anuală este de 10,2°C, iar cantitatea de precipitații de 500 mm. Teritoriul satului Cheia se află într-o zonă de pășune și fâneață. Ca specii cultivate se întâlnesc pomi fructiferi ce au corelații bune în zonă (cireș, vișin, păr, măr), viță-de-vie pe versanții însoriți și, mai puțin, culturi de porumb, grâu, secară, orz sau cartofi. În zonă au loc exploatări de gips și
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
regele spune că locuitorii acestei comune "să se bucure de toate drepturile pe care le au locuitorii Clujului". Aici se înșiră de asemenea și din ce anume se compun acele proprietăți: pământuri arătoare, lucrate și neluvrate, din ogoare, livezi, pășuni, fânețe, păduri, vii, podgorii, dealuri, văi, ape și râuri, piscine, locuri de pescuit și mori. În următoarele secole posesiunea Feiurdului se schimbă des. Printre proprietari amintim: văduva lui Toma Sombori fiica lui Ioan Bathori, și fetele lui Ladislau Bathori; primarul Clujului
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
a fost descoperită în 28 mai 1939 de către botanistul Nyárády Antal, un exemplar unicat de Hieracium X auriculoides Lang. var. lapathum Nyar, plantă erbacee cu flori galbene-purpurii și cu frunze mici, acoperite cu peri lungi, care crește pe pășuni și fânețe naturale, se păstrează în colecțiile Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu, în Herbarul Nyárády. Altitudinea medie este de 400 m. Vatra satului se prezintă ca o depresiune. Există mai multe străzi: Principală sau Mare, Mică, Morii, Florilor, Urușagului, Drevelor, Întreprinzătorilor
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
2003 în Luna de Sus erau 657 exploatații agricole individuale, suprafață totală: 697,71 ha, suprafață agricolă utilizată: 666,54 ha, teren arabil: 414,08 ha, teren arabil în repaus: 104,35 ha, grădini familiale: 28,67 ha, pășuni și fânețe naturale: 223,12 ha. Total suprafață cultivată cu cereale: 270, 09 ha, grâu: 15,05 ha, secară: 1,48 ha, orz: 51,90 ha, orzoaică: 33,76 ha, ovăz: 1,86 ha, porumb: 165,58 ha, sorg: 0,46 ha
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
lungime care variază între 1 și 1,5 km. Pedologic, hotarul se caracterizează printr-o mare diversitate a solurilor, în cuprinsul său întâlnindu-se: soluri silvestre, brun-podzolice, slab fertile, reci, acide, specifice versanților cu pante de 10-200 ; soluri negre de fâneață, clinogleizate cu alunecări, stabilizate, reci, cu rezistență mare la tracțiune, specifice pajiștilor; soluri aluviale medii, profund carbonatice, fertile, specifice teraselor de pe Culuarul Someșului; soluri aluvo-coluviale, puternic erodate, specifice văilor colaterale. Pentru prevenirea eroziunii solului, s-au făcut terase în livezile
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
pe alocuri s-a dovedit a fi mineralizat. Sub influența reliefului, a solului și a microclimei, bazinul pârâului Baraolt, în zona Biborțeni , deține o vegetație spontană relativ bogată, conținând și specii ocrotite. Luna pârâului este ocupată în mare parte de fânețe, iar în zonele joase, cu o vegetație caracteristică șesurilor aluvionare (milaștini, stufărișuri). O caracteristică aparte este faptul că deasupra luncii lipsește etajul dealurilor piemontane. Locul lor este ocupat direct de etajul natural al pădurilor foioase spontane (fag, carpen, gorun, cer
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
desfințarea Regiunii Autonome Maghiare să aparțină administrativ-teritorial de actualul județ Covasna. Economia localității este bazată pe activități în domeniul: prelucrării lemnului, îmbutelieri apei minerale precum și exploatării și valorificării apelor minerale în beneficiul sănătății. Agricultura prin cultura plantelor, creșterea animalelor, exploatarea fânețelor, comerțul și agroturismului sunt deasemenea componente importante ale economiei locale. În sat funcționează Centrul de Patologie Neuro-Musculară "Dr. Radu Horia".
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
de pește 7m și poziționate în părțile mai înalte ale proprietăților. Temeliile erau din piatră de rău potrivită și zidita. Restul casei era din lemn de stejar cioplit manual. Vitele erau adăpostite în grajduri care aveau la al doilea nivel fâneața. Pe timpul iernii fânul era transferat în iesle prin trape de lemn poziționate în dreptul acestora. O asemenea gospodărie este expusă la Muzeul Satului. Este vorba de casă din Budieni a fam. Beuran așezată însă, la transfer pe noul amplasament, pe o
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Starea economică la 1910, după recuperarea prin cumpărare a unor suprafețe de teren ajunse în proprietatea diverșilor boieri, era următoarea: Locuitori - moșneni Suprafață com. Budieni inclusiv Șasa - 2870ha Suprafață cultivata cu grâu și secara - 190ha Suprafață cultivata cu porumb - 694ha Fânețe - 292ha Livezi și vii - 190ha Pădure și izlaz - restul Numărul de locuitori (fără Pistesti și Șasa - numărătoare parțială -în realitate peste 1000) - 867 Știutori de carte - 272 (B-232, F-34) Economii depuse în Bancă Populară - peste 10000 lei Învățători - 2 (3
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și păduri - resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că resursele minerale utile sunt extrem de reduse și se limitează la rezerva de cărbune inferior (lignit), care nu este pretabil pentru exploatare datorită rezervelor neînsemnate comparativ cu puterea
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
în care era pus lanțul de la vatră. Și acestea au dispărut în timp. Satele Covei și Boureni nu apar în harta austriacului Schwantz, executată în 1722 și nici în cea a lui Specht, din 1790, teritoriul acestora fiind marcat ca fâneață și pășune.Prima mențiune istorică sigură a satului Covei este catagrafia Doljului, din 1837, în care apare ca un sat mic, de moșneni, cu numai 63 de familii. Socotind o medie de 5 persoane de familie, reiese că atunci erau
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului și monede dacice de argint. Ciucsângeorgiu a făcut parte între anii 1762 și 1851 din Primul Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia acestei localități este susținută de agricultură (cultura cartofului), creșterea animalelor, exploatarea fânețelor, prelucrarea primară a lemnului și comerțul cu produse agricole.
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]