4,829 matches
-
că ea trebuie apropiată de expresia „Regele regilor” din Daniel 2, 37. Iar Louis Gardet (Encyclopédie de l’Islam, 1958, art. „Al Asma’ al-husna”) o definește astfel: „Stăpânul (Regele) împărăției, care singur dispune cu totul de lume și de orice făptura”. Tós explică diferența între malik, care înseamnă „guvernarea unor ființe care se știu guvernate” (un transfer metaforic între domnia regelui pământesc și stăpânirea divină), si m"lik, care are sensul mai larg de „stăpânitor”108. Într-adevăr, forma să, de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pe toate”; ASM „a toate știutor”; GG „Atoateștiutorul”; Marr „în omni re sciens”; RB „omniscient”; DM „connaît toute chose”; YA „hath full knowledge of all things”; Arb „hâș knowledge of everything”; - bi-kulli ƒalqin ‘alm (36, 79): „Știutor a toată făptura” (GG); - ‘alm bi-:"ț al-œudór (64, 4): „cunoaște lăuntrul inimilor” (GG); - fawqa kulli : ‘ilmin ‘alm (12, 76): „Deasupra tuturor celor care stăpânesc o știință, El este Știutorul.” Semnificație de bază: cunoscător a toate. 2.1.8.4. (al-
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Ideea că Dumnezeu, care a creat fapturile, le va readuce la viață în Ziua de Apoi este prezentă și în alte locuri din Coran: ’inna-hu yabda’u al-ƒalqa Öumma yu‘duhu (10, 4): „El este Cel care face prima oara făptura, apoi o face din nou.” (ASM) Al doilea termen al acestei expresii este considerat de majoritatea comentatorilor sinonim cu al-B"‘iÖ. Semnificații de bază: creează și readuce la viață. 2.1.10. Drept 2.1.10.1. ′"kim, în expresiile
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
prÄÎtos kaì egÀ eimi eis tòn aiÄÎna. Semnificații de bază: preexistent în raport cu universul și care dăinuie pururi. 3.2.2.6.7. PrÄtótokos pásQs ktíseÄs (Col 1,15): „mai nainte născut decât toată zidirea” (SC); „mai întâi născut decât toată făptura” (Blaj, G-R, BS); „Întâi-Născut a toată zidirea” cu notă: „... indică anterioritatea nașterii Fiului în raport cu crearea lumii” (BVA); „cel Întâi născut din toată zidirea” (C); „primogenitus omnis creaturae” (Vg); „Premier-Né de toute créature” (BJ); „the first-born of all creation” (RSV). Notă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
întrucat traducerea este literala și neclară. Genitivul grecesc poate fi interpretat fie că separativ („mai înainte de”), fie partitiv („dinștreț). În consonanta cu întreaga teologie a Noului Testament, optam aici pentru cel separativ și considerăm că traducerea „întâiul-născut mai înainte de toată făptura” rezolva problema. Semnificație: preexistent creării lumii. 3.2.2.6.8. ho zÄÎn: „Cela ce trăiesc” (SC); „Cel ce șanț viu” (Blaj); „Cel-Viu” (BVA); „Cel ce sunt viu” (G-R, BS); „Cel viu” (C); „vivens” (Vg); „le Vivant” (cu notă: „Qui
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Numai dacă vom fi în pas cu cele mai noi cuceriri ale științei în acest domeniu, rezultatele pe care le vom obține vor fi și ele în pas cu cerințele actuale. CAPITOLUL II CULOAREA ELEMENT AL LIMBAJULUI ARTISTIC PLASTIC Orice făptură din natură se mai distinge de alta , pe lângă formă, și prin culoarea sa. Culoarea exaltă și împlinește senzația vieții ce o primim din contactul cu natura. însuși raiul fără culoare se preface în negrul iad. " Francisc Sirate" 2.1. nsușirile
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
și fete, iar dacă nu, de un singur sex. Să fie încredințați, atât alesul însuși, cât și alegătorul, că aceasta este magistratura cu mult cea mai însemnată între magistraturile cele mai înalte din cetate. Căci sămânța cea dintâi a oricărei făpturi - fie plantă, fie animal domestic ori sălbatic, fie om - crescând bine orientată spre virtute este capabilă în cel mai înalt grad să-și atingă țelul propriu firii sale. Iar omul, spunem noi, este o făptură blândă, însă dacă are parte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sămânța cea dintâi a oricărei făpturi - fie plantă, fie animal domestic ori sălbatic, fie om - crescând bine orientată spre virtute este capabilă în cel mai înalt grad să-și atingă țelul propriu firii sale. Iar omul, spunem noi, este o făptură blândă, însă dacă are parte de o educație bună unită cu o fire fericită, ajunge să fie dintre toate viețuitoarele cea mai asemănătoare zeilor și cea mai blândă; dar când creșterea primită e insuficientă ori nu este bună, el este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
condiția denaturată și impurificată a sufletului aflat în societatea trupului, Platon observă că a devenit aproape imposibil să recunoști sufletul în divinitatea și măreția sa originare: „L-am văzut în starea în care se înfățișează celor ce îl privesc Glaucos, făptura mării. Ei nu ar fi în stare să-i vadă lesne natura primitivă, din pricină că, dintre părțile sale vechi, unele i-au fost frânte, altele tocite, și în general, au fost ciuntite de către valuri. Altele s-au adăugat crescând - scoici, alge
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
observăm mai întâi că, trăind într-o epocă raționalistă, J.-J. Rousseau are în vedere statuia zeului marin care este acoperită de aluviunile mării, până la a deveni de nerecunoscut. Dimpotrivă, Platon, mai aproape de sensul originar al mitului, se referă la făptura zeului marin însuși <Ð tal£ttioj Glaàkoj> care, în mitologie, era o divinitate acvatică ce își schimba neîncetat înfățișarea, fiind astfel extrem de greu de recunoscut. Poate că diferența nu este chiar nesemnificativă și credem că raționalizarea mitului l-a obligat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
asemenea chipului lui Glaucos, cu aluviunile și depozitele imunde ale trecutului apropiat. Întâlnim, așadar la Platon, pentru prima dată în istoria ideilor, teza că a restaura Cetatea bună înseamnă a restitui chipul autentic al umanității, lucru dezirabil fiindcă omul, în făptura sa originară, este bun, deoarece a fost creat de un Creator bun. Faptul că experiența curentă pare a ne recomanda să credem contrariul nu ar fi decât dovada că această experiență - lumea „faptelor” pe care Rousseau voia să o înlăture
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dincoace, în lumea I-a, dincolo de „perete”. Apoi în continuare: „mai încearcă să vezi și că, de-a lungul acestui perete, niște oameni poartă felurite obiecte care depășesc în înălțime zidul, mai poartă și statui de oameni, ca și alte făpturi de piatră sau lemn, lucrate în chipul cel mai divers. Iar dintre cei care le poartă, unii, cum e și firesc, scot sunete, alții păstrează tăcerea”. La observația înaintată de Glaucon „Ciudată imagine și ciudați sunt oamenii legați”, Socrate răspunde
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și cererea mare”. O dovadă e de aflat în Charmides, la începutul dialogului. Chairephon spune lui Socrate că dacă l-ar dezbrăca (pe Charmides), fața i s-ar părea că e nimic pe lângă trup, într-atât de frumoasă îi este făptura. „Ar fi irezistibil dacă pe lângă toate acestea, replică Socrate, ar mai avea ceva, o nimica toată”, ironizează hoplitul. Ce anume? Sufletul, e clar, și Socrate propune să-i dezvelească întâi sufletul (ca să se uite la el, la suflet) înaintea trupului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
O. Constantinescu și I. Dumbravă, Ed. RAO, București, 1997, p. 395: „Adevăr zic ție că sufletul omenesc nu cunoaște altă grijă mai chinuitoare decât aceea de a găsi cui să îi încredințeze mai degrabă harul libertății cu care această nefericită făptură se naște pe lume”. Cf. Republica, 620d. Cf. Platon, Omul politic, 258c. Cf. ibidem, 266e. Cf. ibidem, 262b. Cf. Platon, Philebos, 24c, 25a-b. Cf. Platon, Omul politic, 262a. Cf. ibidem, 262d. Cf. ibidem, 267a. Michel Fattal, „De la division dans le
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să se lege de un bărbat mai în vârstă și mai înțelept nu numai din pricina farmecului vorbirii și a ascuțimii judecății sale, ci și pentru forma învelișului din afară al trupului, care-ți devine foarte dragă, cum se întâmplă cu făptura tatălui, căruia-i cercetezi gesturile, mâhnirile și îi iscodești zâmbetul - fără ca vreo umbră de desfrâu să murdărească felul acesta (poate singurul neîntinat) de dragoste trupească. Așadar, înfățișarea fizică a fratelui Guglielmo era în așa chip alcătuită, încât atrăgea atenția chiar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de exemplu, „gaura cheii”, „2983”), pământul (de exemplu, „pământul din punctul de vedere al unei insecte”, „începuturile lumii”), publicitatea (de exemplu, „varză de Bruxelles”, „butoni”) și știința (de exemplu, „Cum ne-am putea da seama dacă sunt ascunse printre noi făpturi de pe alte planete?”). Ei au constatat că există doar corelații moderate atât între cele patru domenii, cât și între media evaluărilor creativității produselor și testele vizând inteligența fluidă, cu toate că cea mai mare parte a creativității s-ar putea să depindă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să reprezinte altceva decît o sporire continuă a „conștiinței”: „CÎnd nu am conștiința de sine trăiesc o viață animalică; cînd am conștiința de sine și fac ce hotărăsc cu sufletul, trăiesc o viață omenească; cînd Însă am conștiința vieții altor făpturi, iubindu-le, trăiesc o viață dumnezeiască”. * „Conștiința este glasul sufletului, pasiunile sînt glasul corpului.” (J.J. Rousseau) Dihotomia propusă de Rousseau este valabilă atîta timp cît termenului de „pasiune” i se dă sensul de „patimă”, adică de trăire violentă care-l
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-l citești, fiecare om e o carte” (Th. Carlyle); „În orice om este o scînteie pe care cenușa nu o poate acoperi” (V. Hugo); „CÎtă frumusețe, cîtă generozitate și noblețe sufletească stau ascunse chiar și În firea celor mai umile făpturi omenești.” (V.G. Belinski); „A spune că omul este un amestec de slăbiciune și putere, de lumină și orbire, de micime și grandoare, nu Înseamnă a-i face proces, ci a-l defini” (D. Diderot). * „Nu te Întovărăși cu nimeni prea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Cu minciuna poți prînzi, dar nu și cina.” (Anton Pann) Pentru că, spune un proverb românesc: „Minciuna are picioare scurte”. * „Să afli ceea ce gîndesc oamenii, nu ce spun.” (M. Anderson) Avertismentul este foarte important chiar și În raport cu noi Înșine: „SÎntem niște făpturi atît de schimbătoare, Încît ajungem să trăim cu adevărat pînă și simțămintele pe care le simulăm” (B. Constant). * „Nu e Întotdeauna bine să spunem tot ce avem pe inimă, dar să căutăm să n-avem pe inimă decît ceea ce am
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
toate zilele, unde se manifestă deja cu prea mare eficacitate. Nu-i nevoie să mai adăugăm ceva la aceasta, transformând existența într-o vale a plângerii, în care ar trebui să ispășim, deci să suferim. Omul este, prin urmare, o făptură de esență divină, faptele și gândurile lui coincid cu ființa și cu voința lui Dumnezeu. Dumnezeu nu poate fi conceput ca fiind separat de realitate pentru că el este real în toate modalitățile sale: o individualitate, spusele ei, gesturile ei, tăcerile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe om. (Desigur, „hainele nu-l fac pe om mai de treabă”. Într-un alt proverb se face remarca: „Pe un cap bun stă bine și o căciulă ruptă”. Prin urmare: „Nu te uita la căciulă, ci te uită la făptură”.) „Omul nu are cuvânt mai nobil pentru a arăta cine este, decât numele său.” (J. Herder) Pe om după prieten Îl cunoști. Pentru că ne place compania acelora cu care ne asemănăm prin fire sau caracter: „Spune-mi cu cine te
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu durere, și doar durerea rămâne botezul acestora. În sfârșit, sunt cei ce dau fără a simți nici durere, nici bucurie, recunoscându-și virtuțile; Ei sunt asemenea mirtului din vale, care Își răspândește parfumul În spațiu. Prin mâinile unor asemenea făpturi vorbește Dumnezeu și dindărătul ochilor acestora El surâde pământului.” (K. Gibran) Lucrul la timp dăruit prețuiește Îndoit. (Dimpotrivă: „A da târziu e totuna cu a refuza”.) Manierele fac omul. Stilul e omul. (Buffon) (Politețea, amabilitatea, bunul-simț sunt, fără Îndoială, atitudini
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Sufletele s-ar afla într-un proces etern de evoluție. Ele urmează cicluri de incarnare voluntară, pe diferite planete din univers, inclusiv pe planeta noastră”; - inferiorizarea (în comparație cu entități superioare): „Despre Forța Multidimensională Universală există două ipoteze: a) ar fi o făptură supranaturală, personificată, atotștiutoare, atotputernică, separată de creații; b) ar fi un principiu natural, în eternă evoluție, parte integrantă a propriilor sale creații”; „raportată la dimensiunea universului, galaxia noastră are dimensiunea unei granule de nisip de 0,1 mm, rătăcit într-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
transpusă în notații rapide, în încercarea de a da substanță imaginii unui mediu. În fiecare moment, pe stradă, în tramvai, dar mai cu seamă înlăuntrul curților, în case, în odăi, se întâmplă ceva. Viețuirea în formele ei cele mai banale, făpturile insignifiante cu porniri primare ori cu agresivitate calculată și mai ales cu tabieturi, rutină, stereotipii domestice caracterizează o lume măruntă, vădit grijulie în a-și conserva mărginirea și imobilismul. Ca într-un album de epocă, Iașii, bunăoară, își arată chipul
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
de-a pururi, ca un mausoleu luminat cu aștri, ca un balet funebru, grav și solemn pentru însoțirea Proserpinei pe drumurile ei spre Hades”. De remarcat, ca la Blaga, duhuri nocturne „urnind pământul”, fluturi cap-de-mort, vestitori de drame. O căprioară, „făptură cu ochi de fecioară”, urmărită de gonaci, sare peste un altar căzut (Elegie), prin mărăcini și scorburi se văd „piei de șarpe lepădate”, în ziduri „sfredelește cuib pasărea neagră”, lângă trepte măcinate nechează „telegari aripați”, iar din „potcoava Necuratei” sar
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]