3,497 matches
-
spre lucrări și pictori de înaltă clasă. Când cultura artistică era inexistentă, gustul sigur nu m-a dus niciodată pe drum greșit. Niciodată opiniile altora, vorbite sau scrise, nu au influențat asupra preferințelor mele. Pentru mine avea preț lucrarea, nu faima. Când eram elev la Școala de Belle Arte, voga profesorului nostru Artachino se găsea ajunsă pe culme. La expoziția Societății Tinerimea, văzusem peisagii din Dobrogea de el, în pinacoteca din Iași erau două, trei tablouri mari ale lui de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
după aceea de la Ministerul de Interne i-a sosit pașaportul pentru plecarea definitivă În Statele Unite ale Americii. Se situează Într-o remarcabilă genealogie: Costică Filipescu, fost ministru, George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, C.D. Zeletin, poet și traducător de faima europeană, Radu Postăvaru, cu debut dirijoral la vârsta de 5 ani, pictorii Gheorghe Spiridon și Nicolae Ciochina, poetul Sergiu Adam, Alexandru Brăescu, fondatorul spitalului de Neuropsihiatrie ,,Socola”, Nicolae Brăescu, tenor cu spectacole la ,,Scală” din Milano... A locuit În natură
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
aerul unui mediu prielnic căutărilor literare: undeva, mai În față, chiar În primele bănci, locurile erau ocupate de alti elevi deopotrivă de dotați: Leibovici Bernard - devenit mai tarziu Lucian Raicu, ilustru critic literar, Dimoftache Constantin - cunoscutul poet și traducător de faima europeană - C.D. Zeletin, Adrian Beldeanu - mereu cu tendința de a fi mai În față... Din clasele vecine, În acele zile soseau În aula de festivități a liceului nostru figuri că Solomon Dolfi - astăzi Dumitru Solomon, ori Ion Hobana - fiul conducătorului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
stau altfel: arborele a rodit din plin poeți (C.D. Zeletin, Sergiu Adam), oameni de știință (George Emil Palade), demnitari (Costică Filipescu), muzicieni și pictori (Radu Postăvaru, Gheorghe Spiridon, Nicolae Ciochina, Nicolae Brăescu). Iar dacă C.D. Zeletin are, În primul rând, faima traducătorului, poezia a Înflorit pe ,,ramurile” familiei Tăcu: Alexandru, Alexandru Malin și, după cât se pare, Alină. Tatăl, Alexandru Tacu-Zeletin, debutează cu volumul ,,Omul interzis” (Editură Princeps, 1992), cuprinzând ceea ce, În adevăr, se poate numi poezie politică, cum, după 1989, au
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
propun să organizez, la Crăciun, o expoziție cu picturile ei, după ce le voi organiza pe paspartu-uri. Apoi, pe baza Însemnărilor dumneavoastră voi Incerca sa Însăilez un articol din care sa reiasă, ca Alexandra Nechita, despre care s-a dus faima În lume, nu e singura fetiță din România deosebit de talentata. Alexandra a avut și altă șansă: un impresar deosebit de abil. Acest lucru i-ar trebui și Antonelei. Dar ceea ce m-a impresionat până la lacrimi a fost documentarul privind tragică dispariție
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ambele cazuri, în centru se află un mare poet, cu valoare recunoscută și apreciată de majoritatea contemporanilor, artist capabil la orice vârstă să cucerească femeile prin farmecul versurilor sale. Acesta este contestat doar de câte un ins meschin, invidios pe faima lui literară sau gelos pe succesul lui la reprezentantele sexului slab, ori de autoritățile scandalizate de puterea corupătoare a versurilor distructive pentru vechea moralitate a Romei. În plan uman, poetul poate suferi înfrângeri, el triumfă în eternitate ca artist. În
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pretinde cu zâmbetul pe buze/ Că te ai retras deoparte, cam părăsit de muze (I 8). Ranchiuna acestui personaj răuvoitor se trage din propria aspirație zadarnică la gloria literară, umbrită de succesul lesnicios al lui Horațiu care dobândește cu ușurință faima, fără a fi chinuit de caznele travaliului poetic : Ah ! El e de vină/ Că din întunecime nu pot ieși-n lumină/ .../ Și însă ce-i Horațiu ?... Un om fără simțire,/ Iar nu, ca mine, suflet hrănit cu amărâre,/ Nu zbuciumat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
că Ovidiu corumpe Roma ntreagă./ Veninul de pe buze-i în miere se descheagă (III 2). Iulia caută să-și îmblânzească bunicul amintindu-i că în tinerețe nutrea el însuși ambiții de autor epic, precum și că marii poeți au contribuit la faima Curții sale : Tu care cu poeții trăiești în confrăție.../ Horațiu și Virgiliu posedă-o-mpărăție/ Ca tine ; al lor geniu, cu-al tău în zbor unit,/ Clădesc din timpul nostru un secol strălucit. Ea obține insă același răspuns din partea principelui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
prea mic/ Purta-vei pe-al tău nume eterna înferare (V 4). Sosirea Iuliei și a prietenilor care aduc vestea anulării condamnării la exil nu mai poate împiedica sfârșitul poetului departe de casă. Ajunși tardiv, solii proclamă cel puțin că faima lui se răsfrânge asupra locului izgonirii sale : Roma te dorește, cu fală aclamat./ Exilul lui Ovidiu va fi celebru-n lume,/ Legând numele Romei cu a lui Tomis nume (V 7). În cele din urmă, Roma îi recunoaște valoarea : Roma
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Fântâna Blanduziei : darurile lui Ibis pentru Corina, incapabile să-i aducă favorurile femeii iubite (I 1), seamănă cu cele oferite, tot zadarnic, de Postum lui Getta (III 2) ; bârfitorul Clevetius este botezat de Ovidiu cu numele mediocrului versificator invidios pe faima lui Horațiu drept un Zoil de strade, un rău invidios (II 5) ; hârjoneala dintre Cotta și Actea la ospățul din ultima noapte a lui Ovidiu la Roma este socotită o parodie/ A scenii lui Horațiu cu gingașa Lydie (IV 4
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de trufie (nu mai fi semeață), de incapacitate de a comunica (vorbește-o limbă necunoscută și barbară) sau de pierdere a rațiunii ( Desigur c-a înnebunit și că-și ascultă mintea rătăcită). Corifeul nu vrea să plece urechea la prevestiri : faima ta de ghicitoare o cunoaștem, dar nu avem aici nevoie de profeți. El nu înțelege tâlcul aluziilor Casandrei la crimele Atrizilor (după enigme, ai rostit oracole cețoase ; mă simt neputincios), sesizând doar tonalitatea lor sumbră (vorbele acestea menesc nenorocire). De
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
decodează corect numaidecât. Chrysis o informează despre oracolul care anunță că, dacă Ahile se va căsători, el se va bucura de o viață lungă dar lipsită de glorie, în timp ce, dacă va rămâne singur, el va muri curând acoperindu-se de faimă. Vestea e bună, crede prietena, căci înseamnă că mireasa eroului îl va salva de un sfârșit grabnic : Prin nunta ta, îl scapi de o prea timpurie moarte (I 3). Ifigenia realizează însă că un erou nu se poate mulțumi cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de prezența soțului când locul eroilor este-n istorie (I, p. 353). Ea îi oferă lămuriri cu privire la scena uciderii lui. În urma plecării bărbaților în război, singura resursă a țării a fost povestea născocită de trei tineri pletoși și dornici de faimă care au ridicat primele tragedii pe seama cadavrului suveranului : Nu a mai rămas nimic de exploatat, Agamemnon, în afară de tine. A trebuit să te omor ca să pot supraviețui până la întoarcerea ta (I, p. 354). Pentru protagonist, asasinatul respectiv e un fals, pentru
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
numește și azi vindicta, după numele lui Vindicius - II, p. 45). Mai târziu, de dragul adevărului istoric, el îl va îndemna pe sclav să se ducă la Publicola pentru a-i spune ce a aflat despre complotul monarhist : vrei să ruinezi faima lui Plutarc ? (II, p. 58). În chip similar, Petronius îi amintește lui Collatinus că femeia care s-a sinucis după ce a fost necinstită de fiul lui Tarquinius este chiar Lucreția, soția lui, și îi arată că nu are cum să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
forței încrezătoare doar în sine, trufia făcându-l să se dispenseze de ajutorul divin în bătălii. Spre deosebire de Ahile, înzestrat cu talent artistic și cunoaștere de sine, fiul lui Telamon rămâne limitat, căci se distinge doar prin obstinația de a dobândi faima de prim războinic și prin încrederea aproape peste măsură în forța fizică (p. 48). Mereu interesat de cauzele morale și psihologice ale căderilor ori transcenderilor, Sofocle pune sub lupă personajul : acesta își arată imperfecțiunile care creează dezechilibrul și incongruența funciară
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
răi pe cât spuneți. V-ați cheltuit douăzeci de ani ca să faceți o carte proastă și lor le-a trebuit doar un moment ca să o uite!” Rivarol 573. „La Bruyere spune un lucru foarte adevărat, și anume că mai lesne dobândește faima o carte mediocră datorită renumelui pe care și l-a câștigat deja autorul ei, decât un autor printr-o carte excelentă. La aceasta se mai poate adăuga că drumul cel mai drept pentru a dobândi faima este acela de a
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
că mai lesne dobândește faima o carte mediocră datorită renumelui pe care și l-a câștigat deja autorul ei, decât un autor printr-o carte excelentă. La aceasta se mai poate adăuga că drumul cel mai drept pentru a dobândi faima este acela de a afirma cu siguranță, cu tenacitate și în toate chipurile de a fi dobândit.” Giacomo Leopardi 574. „Își au și cărțile viața lor, sună un adagiu binecunoscut. Își au și rațiunea lor. Adeseori această rațiune e mai
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
trezindu-se pe o planetă necunoscută, locuită de un puternic iz de usturoi, a cărui sursă se dovedește a fi respirația unui extraterestru aplecat deasupra lui: "Nu vă mișcați, vine o ambulanță!" Ia uite, se vorbește românește pe tărâmul ăsta! Faima noastră s-o fi răspândit în toată galaxia?... Se descoperă lungit pe ceva ca o bancă, și chipuri tinere, adunate în jur, îi arată o curiozitate vrednică de o creatură venită de altundeva. Cât despre sala mare, cu pereți de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu sărăcia și nevoile de tot felul. Prea mică pentru o comunitate de sute de monahi, mănăstirea nu poate oferi destul spațiu, iar ucenicii se văd nevoiți să locuiască câte șase, opt sau chiar zece în chilii de câte doi. Faima lui Paisie de erudit și stareț ales îi aduce necontenit noi ucenici la poarta mănăstirii. Aceștia vin din toate neamurile ortodoxe și chiar din neamuri necreștine sau sunt botezați de curând (ruși, bulgari, greci, sârbi, moldoveni, munteni, albanezi, evrei creștinați
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
slavonă. Acestea încep să circule în toată Rusia, ba chiar în tot spațiul creștin ortodox și devin nu numai temelie teoretică în fundamentarea tradiției Bisericii Răsăritene, dar și reper de acuratețe în traducerile patristice ulterioare. Prin activitatea tipografică de la Optina, faima lui Paisie s-a însutit, ajungând să influențeze și gânditori laici celebri, precum: L. N. Tolstoi, F. M. Dostoievski, N. V. Gogol, I. V. Kireievski, K. Leontiev, Homiakov și alții. O altă modalitate de contact a generațiilor mai noi cu personalitatea Starețului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Esop, Virgiliu și Aristotel, precum și o ediție din Voltaire, ajunge să influențeze, după încheierea pelerinajului său pământesc în 1794, un palier uriaș din intelectualitatea română și mai ales rusă a veacului al XIX-lea. Prin activitatea tipografică de la Mănăstirea Optina, faima lui Paisie s-a însutit, iar suflul înnoitor al ideilor sale intră în atenția celor mai importanți gânditori ruși ai timpului, precum N. V. Gogol, F. M. Dostoievski, I. V. Kireevski, Homiakov și alții. De la biografii lui Tolstoi știm că acesta citea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Peste câțiva zeci de metri, tot pe dreapta urcușului lin, pe o altă clădire încă frumoasă, o altă inscripție: Aici s-a născut Emil Racoviță. Doi oameni apăruți pe lume pe aceeași stradă din Iași, doi savanți care au făcut faimă științei românești. Pe loc mi-am dat seama că pe bulevardul paralel din stânga, cel mare (cu numele regelui Carol) care duce tot spre Copou, undeva se vede fostul Liceu militar, acolo a învățat Henri Coandă. Un specialist în topometrie ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ale Cetății asigurând continua educație în armonia melosului. Revenind mai spre zilele noastre, nu putem să nu amintim de Cvartetul Voces, de prezența sa în elita artistică internațională. De peste patru decenii, membrii celebrei formații, conduși de maestrul Bujor Prelipcean, duc faima muzicală a Iașului în lume. Voces-ul ieșean a realizat Integrala lucrărilor camerale de George Enescu și Integrala cvartetelor de Beethoven, operă de referință în activitatea ansamblului. Mai tânărul Ad libitum, un alt minunat cvartet, își leagă existența și traiectoria tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Păstrez această imagine ca o zestre morală, inalterabilă, a vârstei adolescenței, cu evlavie aproape în sufletul meu. (Alexandru HUSAR) În cele peste 500 de lucrări de specialitate ale mele, sigur că am popularizat știința românească, inclusiv știința ieșeană. Am dus faima Bibliotecii seminarului de matematică a Universității din Iași. Biblioteca acestui seminar, fondată încă de pe vremea lui Al. Myller, care mi-a fost magistru, a fost a treia din lume ca valoare. (Dumitru MANGERON) O forță magică, venită dintr-un trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
chiar pentru supraviețuirea noastră atunci când istoria vitregă revine cu furie. Regatul rămâne mereu un reper luminos. 60 Tragem linie și ne întrebăm: cum se poate oare ajunge la prestigiu? De fapt ce înseamnă prestigiul? De la autoritate și reputație la stimă, faimă, influență... E greu însă să atingi această înălțime. Totul se clădește pe temeinicie. Dar într-o lume în care parcă tot ceea ce ar trebui să fie normal se inflamează, se irită, mediocritatea și emfaza privesc cu superioritate în jur, virtuțile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]