2,704 matches
-
o lume dispărută, la care nu te-ai gândit, și această lume a avut în mod cert un trecut și continuă să existe așa cum o vezi, cu mulțimea ei de scene și întâmplări, de sentimente și atitudini, de reverii și fantasme care au chinuit spiritul creatorului în lungi, infinite zile și nopți de lucru. Dacă, în epocă, majoritatea oamenilor așază, de regulă, realitatea deasupra închipuirilor unui nebun ce umblă cu pensula sau condeiul, atunci, peste secole, tot ce rămâne din implacabila
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
speră (și noi, odată cu el) să ni se alăture la Varșovia. Istoriile acestea cu pașapoartele dispărute, uitate, abandonate la hotelul Belarus din Minsk îmi par demne de un thriller... Părăsim țara lui Lukașenko și acest Est postsovietic, cu realitățile și fantasmele lui terifiante. E singurul lucru pe care ni l-am dorit cu ardoare. Am intrat în Polonia, și senzația de libertate - mărturisită zgomotos - e unanimă. 11 iulie, marți Varșovia VITALIE CIOBANU: Cele câteva ore de drum până la Varșovia le petrecem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mea interioară, cum am mai spus-o, a fost extrem de lentă și de „ascunsă”, de „subterană”. Eu însumi - acel „eu însumi” din perioadele tulburi ale adolescenței și post-adolescenței! - nu eram sigur de „calea de urmat”. Nu rareori mă bănuiam de „fantasme nesănătoase” și eram de acord cu adulții din jurul meu că „valorile sociale, practice, nu au nimic în comun cu cele ilustrate de o literatură romantică și idealistă!”. Și, oricât le-ar părea unora de neverosimil, nu-mi explic prea bine
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
umană și politică! Iată că „scepticii” - atât cei contemporani, scepticii români de atunci, cât și scepticii în general - devin din „realiști” - și realismul este atributul și orgoliul lor prim! - niște naivi de fapt, inși ce-și iau în serios propriile fantasme. Dovadă: faptul că s-au „trezit prea târziu” atunci când și ei, și toată suflarea românească și-au dat seama că „noile discursuri” și directive de după ’71 nu sunt „manevre politice, viclene!” - așa cum credeau și mulți dintre oamenii politici și jurnaliștii
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Scriptură a început să-și arate slăbiciunile sub scalpelul filologilor și al istoricilor (contradicții, interpolări, neverosimilități), spiritele evlavioase s-au apucat, în plină criză a modernității, să caute sub pământ veracitatea povestirilor biblice, fără vreun rezultat prea convingător. De unde și fantasmele cavernoase despre șarlatani, despre existența unor căi de acces clandestine, despre săpături menite să inducă în eroare, care continuă să circule, îndeosebi în rândul palestinienilor, obișnuiți cu ce-i mai rău. Cum dreptul de a ocupa o anumită suprafață de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în iunie 1967, a cartierului Maghrebienilor (opt sute de familii expulzate în cursul unei singure nopți); numai că lucrările actuale se desfășoară sub controlul unor arheologi profesioniști, apolitici, unul dintre ei fiind franco-israelian. Respirăm ușurați. Dar ce pot realitățile în fața reprezentărilor? Fantasmele referitoare la asediu, ale săpăturilor și ale tunelului? Ele nu se bazează pe nimic ca să zicem așa. Tunelul Asmoneenilor merge de-a lungul fundațiilor Kotelului, există acolo un canal din epoca romană prin care se aduce apă din Siloe, se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tactice în așteptarea unor zile mai bune? Un totalitarism new-look în marș spre puterea absolută, zâmbind cu prefăcătorie unor idioți utili și prost informați? A doua zi, îi și pun această întrebare unui iezuit din partea locului, puțin suspect de complezență. "Fantasme! îmi răspunde acesta. Hezb a evoluat și e politic acum până-n adâncul sufletului. Jumătatea acestei țări nu va putea niciodată guverna cealaltă jumătate. O știe prea bine, și nu mai pretinde să monopolizeze puterea pentru că e realist și din ce în ce mai libanez
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
atunci când am descoperit, peste Iordan, fete în battle-dress, vameșe, polițiste sau pur și simplu femei în timpul stagiului militar, stând în gheretele lor cu geamuri blindate, cu comenzile electronice la umăr. Unele drăguțe, ușor machiate și chiar o, ce surpriză! zâmbitoare. Fantasme erotice posibile, poate chiar li se sugerează să le provoace (capcană? Șiretlic turistic?) Dar ce ușurare: în sfârșit, acasă. În această parte a lumii, acest spațiu de sensibilitate în care celălalt sex merge alături sau în față, și nu în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Numai că nimeni nu stă treaz douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. Între două secvențe de luciditate, trebuie să ne mai și abatem de la acest program sever pentru a dormi, pentru a da drumul la câini, pentru a delira și a fantasma în voie. Ar însemna să ne înșelăm, reducându-l pe bipedul himeric doar la inconstanta lui capacitate de a se abstrage din contingent. Pluralitatea lumilor, mozaicul credințelor fac parte integrantă din izbucnirea compactă a șuvoiului vieții, și fără de ele nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Siret și podarul podului pe șăici o trage la mal. Cânta cucoșu-ntr-însa ș-o fată de departe venea cu moara... Era în pădure un pădurar singur cuc. Au murit de tifos toți ai lui?... Ș-aude glasurile codrului și vede fantasme de neguri, fantasma vântului, a codrului... Cum îi vine nebunia, adică, încet-încet... Viața maicei mele. 24 Oct. 08. De când îmi aduc aminte, până la moartea ei; vorbesc și despre Mitică, fratele meu care a murit, și despre nașterea lui Vasilică 13
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
podului pe șăici o trage la mal. Cânta cucoșu-ntr-însa ș-o fată de departe venea cu moara... Era în pădure un pădurar singur cuc. Au murit de tifos toți ai lui?... Ș-aude glasurile codrului și vede fantasme de neguri, fantasma vântului, a codrului... Cum îi vine nebunia, adică, încet-încet... Viața maicei mele. 24 Oct. 08. De când îmi aduc aminte, până la moartea ei; vorbesc și despre Mitică, fratele meu care a murit, și despre nașterea lui Vasilică 13, despre temperamentul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
romancier nu poate egala, necum întrece, realitatea mult mai spectaculoasă decât orice fantastic. Cred că am debutat norocos, în sensul că prea brodam ca un artizan la textura unor povestiri în care nu existau personaje, nici întâmplări, ci doar niște fantasme vagi. Acum nu se mai debutează. Știu o fetiță din Băile Herculane care în clasa a cincea are vreo șase-șapte cărți publicate, nu le mai ține șirul. Nici un tânăr aspirant la gloria deșartă a literaturii nu mai așteaptă înfrigurat o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tot aș fi optat pentru o experiență occidentală. Pe de altă parte, însă, am rămas la Paris un om lucid. Printr-un fel de deformare optică istoria nu reține decât numele artiștilor care s-au realizat la Paris. De unde și fantasmele noastre culturale legate de acest oraș. Dar Parisul este și un cimitir de oameni ratați, pe străzile sale zac mormane de cadavre sunt fantomele sutelor de mii de artiști, scriitori, actori, etc. care au venit la Paris în cursul secolelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la coada unui mare curent poetic, ci este un poet care reformulează dintr-o perspectivă proprie miturile romantismului în pragul modernității și le îmbogățește ca experiență culturală a altei lumi (răsăritene). Fără a mai vorbi de propria experiență și propriile fantasme, care negreșit fac din el un mare creator care vede lumea prin fereastra melancoliilor și reveriilor sale", continuând: "Eminescu silește limba română să primească marile viziuni, miturile, conceptele esențiale și să le traducă într-o figurație lirică formidabilă chiar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
se găsească cineva să-i spună: dă-le jos! - care mi-a răvășit ima ginația intoxicată, Încă din tinerețe, de geniul elucubra ției, [geniul] morbid al lui Maurice Rollinat, discipolul rău al lui Baudelaire. Era o apariție de cavou, o fantasmă străvezie, prin care-i numărai oasele, iar ca figură, o pată mare de fard gros cu două adâncituri mari, ochii, ochii ei aprinși și cercuiți, efect al drogurilor blestemate. M-a târât după ea, ca pe o victimă proastă și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
încremenind pe fundul vasului într-o figurină neprevăzută. Mi-a devenit limpede că la fel stau lucrurile și cu regele, și că la fel aveau să se petreacă și cu animalul inimii. Ceilalți m-au rugat să torn și eu fantasma mea de plumb pentru anul ce vine, dar n-am îndrăznit s-o fac. M-am eschivat râzând pentru ca nimeni să nu bănuiască motivul: când ești cu nervii zdruncinați, nu-i bine să torni plumbul. Cei din jur dădeau dovadă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cu nervii zdruncinați, nu-i bine să torni plumbul. Cei din jur dădeau dovadă de o prea vie imaginație. Cât despre mine, mă gândisem la mult prea multe până atunci. Așa că am refuzat să intru în joc de teamă că fantasma de plumb îmi va boicota animalul inimii, că mă va stingheri și paraliza tot restul anului, de câte ori voi încerca să surprind animalul inimii. Dar și pentru că-mi ziceam - și poate că asta nu-i decât prelungirea aceleiași probleme - că ceilalți
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de clasă în liceu. Ne observăm reciproc urmele timpului pe față și am vrea să nu fie adevărat ceea ce vedem. Ne citim unul altuia bătrânețile incipiente, ca într-o carte deschisă. Posteriorul semeț al Ilenei, de iapă habsburgică de paradă, fantasma noastră de UTC-iști frustrați, și-a pierdut mult din obrăznicia inițială. Ne spunem la revedere formal, ea pleacă la Londra, trimisă de multinaționala pentru care lucrează în România, eu mă întorc la Geneva. M-am întristat: nu trebuie tulburate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de crunte asupriri, Durerile lui Horea și-a Iancului durere Prin lupta Lui sunt astăzi doar sfinte amintiri. Priviți în jur o țară ce crește ca în basme, Priviți în jurul vostru spre oamenii ce cresc, Eliberați de spaime, osânde și fantasme, Și mândre că-s vlăstare din trunchiul romînesc [Ă] Să închinăm un cântec de laudă și glorie Aceluia ce poartă stindardul lui Bălcescu Și înscrie socialismul în inimi și-n Istorie. Sus inima, tovarăși! Trăiască Ceaușescu!“ („Închinare“, în Omagiu tovarășului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în urma căreia ies uneori fete, alteori băieți. * Mi-e frică de cuvinte pentru golurile din ele. Te-ntreb ce faci. Îmi răspunzi cu „de ce“ și iarăși știu că nu mai e vorba doar de mine și de tine sunt vieți, fantasme și lumi și un prag pe care nu-l voi trece către tine. La fiecare „de ce“ al tău picioarele mi se taie și mă întorc în purgatoriul sfârșitului care se apropie. * Doamna M. profesoara mea de biologie din generală. Soția
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cu ea. Se lăsă în cele din urmă o tăcere interioară, simțurile încetase să mai lucreze, iar ochii i se inchiseseră de oboseală. În străfundul lor i se arătau diferite imagini clare, iar altele neclare care se perindau ca niște fantasme ale nopții. Apoi, dintr-o dată totul se limpezise. Adormise. Dimineața era mai liniștită și Carlina încerca pe cât putea să fie, cât mai naturală. Cine o putea înțelege? Se afla singură printre străini. Ce a fost până atunci a fost. La
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
în care era vorba, da, și despre două biete filme semnate de Laurențiu Damian (Rămânerea și Drumul câinilor)... Duce L. Damian megalomania până ntr-acolo încât consideră că cele două lungmetraje de ficțiune ale sale reprezintă tot Cinematograful românesc ? E problema/fantasma dumisale. în ce mă privește, spun doar atât : Laurențiu Damian e un regizor care există, dar e ca și cum n-ar exista. Un regizor grăbit și o memorie accidentată în ultimele două numere, Observator cultural a publicat, sub semnătura domnului Mihai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mi se pare bună. Dacă ”bolnavul” (industria adică) dă semne cât de firave de însănătoșire, trebuie să-i creezi un mediu optimist. Morozitatea atmosfera de spital nu-l ajută cu nimic. Aceste premii trebuiau date acum, când filmul românesc (acea fantasmă văzută de unii cu mult timp în urmă, în care nimeni nu mai credea) este pe val. Mâine, cine știe... Avem exact timpul să ne lăsăm trenciurile la garderobă și, tocmai când mă pregătesc să urc scările, mă oprește un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mai târziu, așa cum am văzut, Federico Fellini realiza propria mare schismă cu perioada neorealistă prin La dolce vita, în care discontinuitatea narativă nu mai era efectul unor amintiri ale vreunui personaj principal, ci o regulă de construcție ce reflecta înseși fantasmele regizorului-creator. (Procedeu dus la desăvârșire în filmul său din 1963, 8 ‰ prima autobiografie pe celuloid !) în același an, Godard își făcea debutul cu A bout de souffle manifest cinematografic pur și dur, ce arunca în aer pretenția filmului de a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. 403. Roger Parham-Brown, „De ce am scris despre romi ?”, Revista 22, nr. 20, 18-24 mai 1999, pp. 12-13. 404. G.T. Niculescu-Varone și E.C. Găinariu-Varone, Dicționarul jocurilor populare românești, Editura Litera, București, 1979. 405. Vladimir Tismăneanu, Fantasmele salvării. Democrație, naționalism și mit În Europa post- comunistă [În original, Fantasies of Salvation. Democracy, Nationalism, and Myths in Post-Communist Europe, Princeton University Press, 1998], Editura Polirom, Iași, 1999. 406. Marie-José Mondzain, Image, icône, économie. Les sources byzantines de l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]