2,721 matches
-
franțuzești ale timpului său), William Styron (care o considera pe Yourcenar impecabilă tehnic, un exemplu de urmat) și Lawrence Durrell (care a lăudat-o pe Yourcenar în multe conferințe ținute în Europa). Ceea ce nu s-a întâmplat încă este convertirea feministelor. Adeptele feminine ale lui Yourcenar sunt puține și la distanță una față de alta, și atunci când există nu-și motivează opiniile cu luciditate. Dacă criteriul este femeie de statură literară națională și internațională, atunci numărul de admiratori este încă și mai
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
puține și la distanță una față de alta, și atunci când există nu-și motivează opiniile cu luciditate. Dacă criteriul este femeie de statură literară națională și internațională, atunci numărul de admiratori este încă și mai mic. Modificați situația încă o dată la feministele lesbiene, și începe strigătul de război pentru toate motivele pe care le-am enumerat în acest capitol. În ultimă analiză se poate ca reputația solidă a lui Yourcenar să fi fost construită sau distrusă de cele de același sex cu
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
special în vestul Europei și în America de Nord, în contextul cererilor și chiar al "revoltelor" unor "minorități" până atunci întrucâtva dezorganizate. Mișcarea studențească de la sfârșitul anilor '60 a fost una din primele manifestări ale acestei tendințe; dar au existat și mișcări feministe, mișcări ale negrilor din Statele Unite și mișcări ecologiste. După cum se știe, ele nu erau complet noi mișcări de acest gen și cu scopuri asemănătoare au apărut înainte în secolul XX și în special înainte de Primul Război Mondial dar "cererile de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
grupului. Astfel, evident, liderii asociațiilor încearcă frecvent să construiască sau să dezvolte tipare de relații interpersonale între susținătorii lor și să își lărgească în acest mod sfera activității. Poate fi cazul multor grupuri care apar în cadrul mișcărilor sociale, precum grupurile feministe, ecologiste și regionaliste. Aceste entități sunt, cel puțin parțial, comunitare, iar liderii lor pot avea ca rezultat o sferă largă de acțiune. Instituțiile și grupurile comunitare și asociative În al doilea rând, instituții precum birocrațiile, armatele și multe dintre biserici
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Ele trebuie să facă eforturi pentru a menține apartenența și atunci vor pune preț pe construirea tiparelor de relații sociale care se extind dincolo de scopurile exprimate. Acest lucru se întâmplă de obicei cu mișcările sociale discutate mai înainte, precum mișcările feministe, cele de mediu și regionale (Klandermans et al., 1981). Grupurile și mai puțin asociative sunt cele care apără statutul și condițiile de muncă ale persoanelor, în special atunci când acestea constituie minorități. În astfel de cazuri, grupul va fi adesea (sau
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
grupului lor. Descoperirea acestei evoluții este cea care a dat naștere sugestiei că mișcările sociale, într-o mai mare măsură decât grupurile de interese, au caracterizat multe din societățile occidentale "dezvoltate", spre sfârșitul secolului XX. Astfel se observă că mișcările feministe, cele ecologiste și regionaliste există nu doar pentru a realiza anumite scopuri "instrumentale", dar și pentru a prezenta societății un nou proiect în cadrul căruia relațiile dintre membri ar fi diferite de cele care caracterizează societățile industriale avansate. Membrii sunt astfel
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partide, în special în Vest, a subminat caracterul reprezentativ al acestor partide; adesea, susținătorii acestor grupuri cred că partidele nu sunt capabile și nici dispuse să își apere interesele. Această evoluție este în parte consecința întăririi unor entități precum organizațiile feministe, ecologice sau regionale. Unele din aceste grupuri și-au alcătuit propriile partide, așa cum s-a întâmplat cu ecologiștii; altele au preferat să opereze în afara structurii partidelor. Toate au subminat supremația partidelor mai tradiționale. Ele nu au modificat semnificativ configurația sistemelor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Chiar și în statele comuniste, numărul grupurilor a crescut treptat, deși acestea erau, în general vorbind, controlate sau cel puțin supravegheate, dacă nu rămâneau clandestine. În timp ce apariția unor mișcări sociale mai haotice și mai largi precum mișcările ecologice, pacifiste și feministe au creat ocazional impresia, în special în Vest, că grupurile de interese "restrânse" sunt mai puțin dominante, nevoia de a acționa pe o varietate de niveluri și în mai multe sectoare rămâne la fel de presantă ca în trecut. Entitățile care se
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu totul noi; nu este nici o operă de erudiție. Cu toate acestea, fără ea, Ellen Key ar fi rămas o modestă scriitoare, autoare a mai multor lucrări cu caracter eseistic (Individualism și socialism, 1895; Mișcarea pacifistă și cultura, 1908; Mișcarea feministă, 1909; Războiul, pacea și viitorul, 1916 etc.). Cum se explică atunci largul ecou pe care această scriere l-a avut în mișcarea pedagogică a vremii? Prin faptul credem că autoarea ei a intuit specificul, sub aspect educativ, al acelui moment
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
epocii în care și-a elaborat sistemul. Instituția de educație a copiilor preșcolari, creată de Fr. Froebel a cunoscut, încă de la începutul secolului, o rapidă dezvoltare. Antrenarea femeilor în viața economică, socială și culturală, ca și lupta desfășurată de organizațiile feministe, au obligat statele să se ocupe într-o mai mare măsură decît în secolul anterior de organizarea grădinițelor de copii și de pregătirea personalului necesar acestora. Totodată, teoria pedagogică elaborată de Froebel devenea tot mai puțin corespunzătoare epocii și spiritului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
laice și postmoderne. În ciuda încercărilor ei vădite de a exprima "feminitatea" ca un concept cu multiple fa-țete și uneori agresiv, nu reușește de cele mai multe ori decât să o simuleze sau să o parodieze. Madonna, Like a Prayer (1989) Potrivit criticilor feminiști și psihanaliștilor, "feminitatea" este marcată de dispunerea semnificaților (din relația saussuriană semnificat-semnificant) pe suprafața corpului femeii, care funcționează meto-nimic și creează imaginea (look-ul). Costumele artificiale, fardul în exces, penele, pălăriile și alte "aranjamente corporale baroce ciudate" transformă feminitatea în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
loc privilegiat în societate. Chiar și gesturile sale cele mai oculte (practicarea magiei divinatorii, de exemplu) stau sub semnul cunoașterii. În consecință, pentru el regulile sociale vor fi mult mai blânde și mai îngăduitoare. Această interpretare suspectă de unele influențe feministe zugrăvește o societate a bărbaților în care femeile sunt ostracizate, stigmatizate și condamnate definitiv. Supoziția noastră este că această reprezentare duală a fenomenului divinatoriu a fost alimentată de străvechi credințe precreștine (de pildă, miturile și legendele referitoare la relațiile dintre
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinației. El va recupera imaginea femeii al cărei suflet a căzut pradă diavolului. Personajul principal al cărții, femeia-vrăjitoare, va pune în umbră celelalte personaje: judecătorul sau diavolul. Lucrarea a aprins spiritele vremii și a fost socotită de mulți prima carte feministă a vremii. Astăzi situația s-a schimbat. "Vrăjitoarea lui Michelet nu mai este figura emblematică prin care mișcările feministe, mai ales cele germane, italiene și franceze ar revendica dreptul femeii de "a spune da pentru sine și nu pentru lume
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pune în umbră celelalte personaje: judecătorul sau diavolul. Lucrarea a aprins spiritele vremii și a fost socotită de mulți prima carte feministă a vremii. Astăzi situația s-a schimbat. "Vrăjitoarea lui Michelet nu mai este figura emblematică prin care mișcările feministe, mai ales cele germane, italiene și franceze ar revendica dreptul femeii de "a spune da pentru sine și nu pentru lume așa cum era și cum este și cum n-ar trebui să fie""215. În lumea contemporană, reprezentările și valorizările
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ionescu). Totuși, Sarmiza Bilcescu nu a practicat niciodată avocatura. Ea s-a măritat cu Constantin Alimănișteanu la șase ani după ce a fost admisă în Barou și ca urmare s-a retras din avocatură, continuând să fie însă activă în cercurile feministe. S-a numărat printre fondatoarele Societății Domnișoarelor Române care își propunea să lupte pentru creșterea gradului de educație în rândul femeilor. 5. Smaranda Brăescu (21 mai 1897 - 2 februarie 1948) A fost prima femeie pilot din România, prima femeie parașutist
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cu scopul de a ocroti copii săraci, iar doi ani mai târziu a organizat prima creșă, la Fabrica de Tutun din București, unde a asigurat și consultații pentru 2000 de muncitoare, în perioada 1885 -1898. A prezentat la "Congresul acțiunilor feministe", ținut la Paris în anul 1900, lucrarea “Munca femeii în România”, alcătuind o statistică a femeilor care au reușit să promoveze intelectual. A fost invitată și la congresele de la Bruxelles (1907) și Copenhaga (1910), unde a prezentat acțiunile inițiate de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
pensionare, publicând în diverse reviste de specialitate din țară și străinătate. 11. Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgoviște - d. 26 ianuarie 1944, București) Prima femeie care a ajuns la Polul Nord. A fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
ajungând până la performările postobiect care mizează pe mișcarea imaginii trupului în contexte virtuale efemere și interactive. De la arta automutilării corporale (vezi Stiles, 1991, pentru această subdirecțieă, asociind noțiunile rezistenței și ale supraviețuirii, precum acționismul vienez al anilor 1960-1970, la arta feministă sau postcolonială, chestionând probleme de gender, rasă și sex, exemplele de body art șterg granițele dintre artă și viață, dintre identitate și alteritate, dintre public și privat sau dintre subiect și obiect. Joncțiunea dintre artă și tehnoștiință permite, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
considera că trupul/chipul artistei este autodocilizat, autoreglat să corespundă anumitor tipare culturale. În același timp, în terminologia studiilor culturale, „împrumuturile” din istoria artei sunt practici opoziționale care rezistă forțelor social-politice dominante. Reconfigurările trupului artistei se asamblează și în cheie feministă, deoarece idealurile estetice construite de lumea masculină în legătură cu feminitatea sunt respinse. De pildă, în „Self-Hybridations” (1998-2002Ă, artista parafrazează și grefează canoanele frumuseții clasice pe propriul chip; inspirată de transformările corporale din cultura indienilor mayași și olmeci, precum strabismul sau elongațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Direcționându-se pe traseul destabilizării unor principii ale umanismului (esențializarea omului în calitate de centru al lumii și fundamentalizarea anumitor categorii de gender, rasă, specieă, postumanismul poate fi contrapus unor noțiuni „tari” ale acestei viziuni unitare și centralizatoare. De pildă, perspective postmoderniste sau feministe au început să se îndrepte înspre chestionarea și detronarea conceptelor umaniste clasice în cadre ale coexistenței uman-tehnologice, utilizând aceste contexte drept rampe de descentrare și de reinițializare umană. Noțiunile de diferență, de devenire și de marginalitate sunt propuse în schimb
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
un „corp fără organe”, o identitate dezorganizată care sfidează integritatea, stabilitatea și universalitatea prin ansamblul eterogen de organe, interfețe, gene și proteze. Astfel, acționând contingent, parțial și flexibil, individul cyborgic încearcă să se sustragă normalizării și standardizării (ca în teoria feministă a cyborgului promovată de Donna Harawayă, expunându-se sub posibila emblemă de „organe fără corp”. Dorința mașinică determină nu doar cyborgul, ci și avatarul și subiectul transgenic, să fie organisme, însă unele lipsite de organizare rigidă, aflate în devenire, în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și în experiențe (interăactive. Pentru orientările cyberfeministe, utilizarea tehnologiilor nu este o practică neutră sau un dat ontologic, ci este impregnată de relații sociale, politice, economice și epistemologice, de negocieri între forțe culturale, structuri de putere și subiectivități diverse. Teme feministe bine-cunoscute, precum emanciparea femeii într-o lume dominată de bărbați și accentuarea diferenței feminine prin care femeia se individualizează în roluri sociale specifice se continuă în cyberfeminism. Aceasta devine, așadar, un amalgam teoretic al discursurilor feministe cu discursurile tehnoculturii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și subiectivități diverse. Teme feministe bine-cunoscute, precum emanciparea femeii într-o lume dominată de bărbați și accentuarea diferenței feminine prin care femeia se individualizează în roluri sociale specifice se continuă în cyberfeminism. Aceasta devine, așadar, un amalgam teoretic al discursurilor feministe cu discursurile tehnoculturii, dar și o practică ideologică, social-politică. Mutația cea mai importantă a acestei direcții o constituie însă abordarea postgender, o abordare legitimată prin apelul la iconicitatea cyborgului. Depășirea categoriei de gen devine posibilă prin referința la procesele de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai cuprinzătoare a cyborguluiă prin intermediul proceselor de cuplare organism-mașină și al aplicațiilor medicale și științifice în societate, atât în straturile existențial-funcționale, cât și în dimensiunea metaforică și ficțională (cyborgismul extrapolat în literatura cyberpunk cu o întreagă imagisticăă. Cyborgul teoretizat de feministă leagă realul de ficțiune și de constructele culturale, social-politicul de reprezentarea științifico-fantastică. Mai mult, cyborgizarea umană este socotită a șterge opoziția nu doar dintre om și animal sau dintre existența umană sau animală și mașină, ci și dintre existența fizică
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
criticabilă, legându-l de practicile activiste, social-politice ale femininului și de o încercare de schimbare a percepției asupra feminismului însuși. Imaginea ontologică a cyborgului începe să se constituie din acest moment deopotrivă ca o epistemologie militantistă și ca o ideologie feministă postmarxistă și postfuturistă. Această ideologie este cuplată cu o viziune postgender asupra ființei și a culturii. Noua ontologie uman-tehnologică a cyborgului este înscrisă într-o paradigmă a dominării și a decorporalizării (masculine, capitaliste etc.Ă, dar o paradigmă posibil de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]