8,147 matches
-
mi-au spus din senin. ,,Păcat mare! . . . Da' de ce să fie aici?!" zic eu ... <2e aflu? Că nerușinatul de Rim a corcolit-o și pe aia pe-acolo. "Mătură, am zis . . parol c-am zis! Ori fierbe oalele la vrăjitorie?" Fierbea, zău, vă spun, măruntaie de om în niște castroane, și în alte drăcii de sticle adunau zeamă de oase de mort. Supa lui Belzebuth pentru prânzul lui Rim . Da!" mi-au zâmbit sluții la un loc. "Da! ne dă concurs
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ex-logodna lui Maxențiu și veria lui \i Marcian. Rezulta însă o nuanță foarte cuviincioasă de raporturi. Elena primise chiar o misiune de caritate, pe care o împlinea cu zel în amintirea Gramatulei, căreia, de altfel, nu-i lipsea nici grâul fiert de pe moșie, nici azima morilor, nici un fel de datini. După rugămintea Adei, Elena își luase asupră-și să decidă pe -J Maxențiu pentru plecarea la Leysins. Prințul însă refuza ca îndărătnicie blândă. Marcian era și el mișcat de starea lui
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Spania. Simțul patriotic accentuându-se, dragostea de glie cucerind cotele acoperite de lecțiile istoriei, îl fac să ajungă la Liceul Militar “Ferdinand I”, din Chișinău, pe care îl absolvă în 1939. Un an care fremăta de evenimente. Europa și planeta fierbeau de tensiuni. Lumea, de îngrijorări. România, de fapte însângerate și refugiați din toate punctele ei cardinale. Țara sângera, înotând în lacrimi. Un rege trădător încă din Primul război mondial și mai apoi, corupt până în măduva oaselor, distrugător de familie regală
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
impropriu, la un moment dat, muncitoresc, și care, la scurt timp și-a dat adevăratul nume pe față, de partid comunist, venetic, de sorginte antiromânească, antiumană, așa cum s-a dovedit și răsdovedit. Iată de ce oamenii nu mor de râs, ci fierb de indignare, dând ba într-o parte ba în alta, tot de aceeași foști mari și tari, cu aceleași mentalități strâmbe de vulpoi și varani, plini de infatuare. Este un imperativ social deci, ca dincolo de orice culoare politică, dar în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
la pămînt. Și și-a luat fiul, și a ieșit afară. 38. Elisei s-a întors la Ghilgal, și în țară bîntuia o foamete. Pe cînd fiii proorocilor ședeau înaintea lui, a zis slujitorului său: Pune oala cea mare, și fierbe o ciorbă pentru fiii proorocilor!" 39. Unul din ei a ieșit pe cîmp să culeagă verdețuri; a găsit viță sălbatică și a cules din ea curcubete sălbatice, pînă și-a umplut haina. Cînd s-a întors, le-a tăiat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
venitul ariei sau al teascului?" 28. Și împăratul i-a zis: "Ce ai?" Ea a răspuns: "Femeia aceea mi-a zis: "Dă-mi pe fiul tău să-l mîncăm astăzi, și mîine vom mînca pe fiul meu." 29. Noi am fiert pe fiul meu, și l-am mîncat. Și în ziua următoare i-am zis: "Dă pe fiul tău să-l mîncăm. Dar ea a ascuns pe fiul ei." 30. Cum a auzit împăratul cuvintele acestei femei, și-a rupt hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
merg la tine. Cum vrei. Am stabilit să mergem la mine. Întâi s-a dus acasă, și, după ce și-a luat odraslele, de mânuțe, odată cu înserarea, mi-a trecut pragul casei. Puii mei cu puii ei au făcut cunoștință. Am fiert un ceaun mare cu cartofi. Am adus, de afară, două oale, mari,pline cu lapte prins. Ne-am ospătat, bine , cu toții, după care, ne-am culcat. Copiii -în una din camere; noi -în alta. Și-am început o viață nouă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
număram zilele rămase în frunze și stele. Lmina felinarelor despărțea starea unui aion sălbatec, depășit, zăpada îți scârțâia pe sub tălpi îmi strigai numele, viața alerga inutil dar subtil, clasat și interogat, selecționat însă secționat în mii de fragmențele. Chronos acum fierbe-n cazan aerul și-ți simt răceala.
Flash-uri by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83710_a_85035]
-
și alți cîțiva prieteni; sosesc și niște playboys, pe care chelnerii Îi Însoțesc pînă la mesele lor și se creează Încetul cu Încetul atmosfera necesară cu petreceri marinărești care se vor Încheia cu scandaluri și cu tineri peruvieni care tolerează, fierbînd de gelozie, autografele picante pe care Țiganul, Santillana și Lazarilio le scriu pentru logodnicele lor pe fotografii În care li se profilează organele genitale mai bine chiar decît lui Mazamorra Quintana, care uite-l că pică și el chiar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mii de sticle, văzuse deschizîndu-se zeci de mii, să lase deoparte tertipurile astea, să se grăbească, ce atîta spectacol și toate astea le spuse dintr-o privire. Șeful de sală se Îndepărtă patinînd, cu spatele, după ce mai Întîi făcu să fiarbă șampania În cupe. Juan Lucas se uită la ceasul de la mînă. — Ei, Julius, noroc! spuse, văzînd că Începea să se facă tîrziu. — Ușurel, darling, nu te grăbi, adăugă Susan, avem timp destul. — Noroc, repetă Juan Lucas, țintuindu-i pe rînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
duse zîmbind și furios să-i Întindă mîna lui Julius. Pe Julius nu-l mai durea nasul, Îl durea În schimb faptul că Juan Lucas Îi spusese că a luat-o pe coajă fiindcă s-a băgat unde nu-i fierbe oala și că fără Îndoială Cano ăsta era un gogoman. Îl durea sufletul cînd Își amintea scena și la un moment dat era atît de abătut Încît s-a ascuns În baie și s-a apucai să recitească ultimul număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
astea. Și Julius era martor. Îl birui curiozitatea cînd Îl auzi pe Cano că șoptea ceva ori de cîte ori atingea ceva, tic, cu crenguța. Julius murea de curiozitate. Poate că nu trebuia să-și bage nasul unde nu-i fierbe oala, dar Își aminti că astea erau cuvintele pe care i le spusese Juan Lucas și atunci Își băgă imediat nasul unde nu-i fierbea oala: ascuns după un copac, fără să-l vadă Cano. Uite-l că vine. Atinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Julius murea de curiozitate. Poate că nu trebuia să-și bage nasul unde nu-i fierbe oala, dar Își aminti că astea erau cuvintele pe care i le spusese Juan Lucas și atunci Își băgă imediat nasul unde nu-i fierbea oala: ascuns după un copac, fără să-l vadă Cano. Uite-l că vine. Atinse glastra aflată la trei metri de bancă și-i spuse cățeluș; Își continua drumul spre copac, dar mai Înainte ajunse la conducta cu o țeava
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
patru degete la mâini - și-apoi parcur geam, cam nedumerit, și un fel de Addenda de la sfârșit, pagini cu glume și ciudățenii din viața unor savanți, artiști sau scriitori. De obicei, savanții pre zentați acolo erau foarte distrați, unul își fierbea ceasul la micul dejun în loc de ou, altul ieșea pe stradă cu pantofi de culori diferite, altul bătea la propria lui ușă și-ntreba dacă el însuși e acasă... Cei mai mulți păreau, de fapt, nebuni de legat. Iar scriitorii erau și ei
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
se doresc mângâiate de suflul unui vânt aducător de puțină răcoare, asfaltul străzilor s-a încins peste măsură, până și labele unui câine, scos acum, ori aflat permanent la plimbare, ar putea lăsa urme, în timp ce oamenii arată ca niște caltaboși fierți în suc propriu. Chioșcurile cu răcoritoare sunt luate cu asalt, nimeni nu mai vrea să știe dacă mai au suc de zmeură, brifcor, limonadă sau altceva, tot ce se găsește, tot ce se dă e bun, fie că a fost
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
fel ca silviile, uitasem că la Fork poate fi și altceva decât dimineață. Aldo Leopold, A Sand County Almanac Găsesc drumul înapoi din zonele arctice. Cei trei membri ai familiei zboară acum cu ceilalți, în stoluri. La mijlocul dimineții, când soarele fierbe aerul în coloane largi, verticale, păsările se înalță la peste o milă deasupra pământului. Plutesc în stoluri din ce în ce mai mari, coborând spre sud, spre următorul curent cald, apoi înălțându-se din nou. Ating optzeci de kilometri la oră, parcurg opt sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Fort Riley la Riad. O să te duci în hajj1, frățioare. Un weekend pe lună pe dracu’. Dacă n-o fi acum, într-o zi tot o să fie, spune Rupp. Trebuie să facem ceva. Nu putem să stăm aici și să fierbem. Dar iarăși or să se bată rachetele de croazieră cu niște jochei pe cămile. Eu unul nu trebuie decât să am grijă ca roțile să fie unse. De Ziua Veteranilor sunt deja acasă. Îl înghiontește pe Duane în umăr: Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de vacă. Eu nu puteam să-i dau lui în biberon carne de pui sau de porc. Deci trebuia să iau carne de vacă macră, pe care s-o pasăm - n-aveam mixer pe-atunci, aveam doar o sită. O fierbeam și o pasam, umpleam biberoanele, puneam glucoză, morcovi pasați sau orez. Și tatăl meu ne ajuta foarte mult, mama la fel, cu scandaluri, bineînțeles. Alexandru, din cauza scandalurilor enorme, a început să vorbească direct bâlbâit. El e bâlbâit, adică are logonevroză
Plăcere și neplăcere întunecată – interviu cu Angela Marinescu –. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Alina Purcaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1773]
-
sunt goi, frunzele cad vara s aprinde-n livezi și ogoare, ard pădurile, ard în picioare puterile lumii scad. Văd niște vite cum se clatină, umblând după apă și iarbă; oala văzduhului cu lucii de platină începe-n amiază să fiarbă. Ochii mamelor sunt mai adânci, copiii palizi și vineții, se caută unii pe alții pe brânci, și plâng prin ogrăzile rămase pustii. Speranța se mișcă de-a îndăratele pe sub cerul adânc și ziua lungă, văpaia dă foc la orașe, cutreieră
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
viu, acuși e amiază, colegele scriu... Dacă înebunește scrie fiecare, cine mai gândește - n sala asta oare?!. Decât toate-aceste dictate de profă, beau mai bine-o cofă de licori celeste. Visul ca un cerb e la toate chemările inima când fierbe iau în brațe zările. Pe-acolo, pe sus văd mai nuanțat câte s-ar fi spus astăzi prin dictat... Largul infinit m-ajută oleacă; Doamne, în sfârșit! Dictatoarea pleacă... Am scăpat de-o-ntreagă vreme de plictis; fetele mă roagă
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
aduc aminte invențiile preluate de mine de la alte mame tinere din proximitate, cu privire la ceaiurile aromate puse în apa de baie din fiecare seară, și încântarea amețitoare a acestor băi. Îmi aduc aminte de corvoada transformată în plăcere rituală de a fierbe scutece într-un cazan de zinc, peste care turnam săpun de casă dat pe răzătoare, săpun adus de o prietenă a mamei de la țară : orice detergent îi irita Irinei pielea, așa că invenția cu străvechiul săpun de casă s-a extins
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
într-un ritm amețitor : mânca și dormea cu hotărârea de a șterge orice semn al nașterii sale premature. Irina și sfera sa de Rai au stat cu noi, ea ucenicind la profesiunea de mamă până a început școala. Continuam să fierbem scutece în cazanul de zinc, chiar dacă se vindeau pamperși la orice farmacie. Îi foloseam doar când plecam în vizite sau la doctor (că n-aveam bani de aruncat). Baia de seară se împărțea cu rândul, o zi eu, o zi
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
urmă iarăși grav mă uit la steaua fericirii colective și dăi cu pedesereul, și cu cedereul, și cu teteleul, și cu pepeleul, grav trebuie să fiu, în tranșee să mă mențin, cu un bocanc ac și cu altul pac îmi fierb degetele picioarelor, nu mă plictisesc nicidecum, bonetă am, chipiu am, pantalonii și ei au pe margine o dunguliță, la luptă mă prezint, în tranșee cu pieptul am stat printre șrapnele pereme, printre obuze de 30 mm fesene, din ambuscade pedesere
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
fost pe de altă parte adăpostul națiunii noastre în timpul vijelios al năvălirii barbare, cum au ocrotit-o și mântuit-o de pieire, ba au păstrat-o până la un punct ferită de multe amestecuri, și cum în acești munți s-au fiert și închegat marea și minunata unitate a neamului românesc. Pe munți se formează norii binefăcători, care aduc rodirea și îmbelșugarea, și tot pe dânșii iau naștere grindina și ploile prăpăstioase, ce respândesc pustiirea și sărăcia. Natura ascultă de propriile ei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pic de ingeniozitate ar ieși din impas. Se despuie și, cada fiind plină, închise robinetul lăsând să se scurgă doar un fir nici prea subțire nici prea rapid de apă. Se îndemnă să intre în apa care părea să-i fiarbă lui Ashargin corpul firav. Gâfâia, dar treptat se acomodă și se întinse, ciulind urechile la zgomotul regulat al robinetului. Plic... plic... pic... Își ținu ochii deschiși fără să clipească și fixă un punct strălucitor pe zid, mai sus decât el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]