9,041 matches
-
de față, despre felul în care Rădulescu-Motru a rezolvat acea problemă; discutarea punctelor de vedere, opțiunilor, rezultatelor semnificative corespunzătoare din filosofia universală; construirea punctului propriu de vedere și așezarea acelei probleme în cadrul interpretativ dat de relația dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate. Orice text, în măsura în care este socotit "filosofic" și este integrat într-o serie a reconstrucțiilor filosofice, nu poate fi blocat într-un provincialism valoric, ci trebuie ridicat la universalitate. Gadamer, pornind de la ideea "cercului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a rezolvat acea problemă; discutarea punctelor de vedere, opțiunilor, rezultatelor semnificative corespunzătoare din filosofia universală; construirea punctului propriu de vedere și așezarea acelei probleme în cadrul interpretativ dat de relația dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate. Orice text, în măsura în care este socotit "filosofic" și este integrat într-o serie a reconstrucțiilor filosofice, nu poate fi blocat într-un provincialism valoric, ci trebuie ridicat la universalitate. Gadamer, pornind de la ideea "cercului hermeneutic" și a "fuziunii orizonturilor", socotind că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determina sensurile universale ale obiectului său, dacă acesta mai vorbește încă dincolo de orizontul istoric propriu. Am încercat să fac o regulă a metodei din această idee. Vizat în sistemul de referință al analogiei dintre structura formală a conceptului kantian al finalității și conceptul determinismului prin finalitate, personalismul energetic se dezvăluie ca realizare a unui model de ontologie a umanului și ca o filosofie semnificativă în spațiul personalismului contemporan. Aceasta este concluzia finală a lucrării. Abstract The intention of this paper's
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
său, dacă acesta mai vorbește încă dincolo de orizontul istoric propriu. Am încercat să fac o regulă a metodei din această idee. Vizat în sistemul de referință al analogiei dintre structura formală a conceptului kantian al finalității și conceptul determinismului prin finalitate, personalismul energetic se dezvăluie ca realizare a unui model de ontologie a umanului și ca o filosofie semnificativă în spațiul personalismului contemporan. Aceasta este concluzia finală a lucrării. Abstract The intention of this paper's author is the interpretation of
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de-a patra Critici, dacă ar fi să socotim că ultima, Critica facultății de judecare, are două părți oarecum autonome, anume Critica facultății de judecare estetice și Critica facultății de judecare teleologice; aceasta din urmă propune o reconstrucție a conceptului finalității. A se vedea, în legătură cu speciile Criticii kantiene, Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Immanuel Kant, Logica generală. 58 Heidegger, Kant et le probl(me de la m(tafizique, p. 262. 59 Cf. Kant, Logica generală, p. 78; primele trei întrebări apar după cum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Mărturisiri făcute la Asociația creștină a tinerilor în 4 decembrie 1943, în vol. Mărturisiri, București, Editura Minerva, 1990, p. 84. 78 M. Souriau, Le jugement réfléchissant dans la philosophie critique de Kant, Paris, Felix Alcan, 1926, p. 132. 79 Problema finalității kantiene a fost doar deschisă în acest subcapitol din prima ediție. După publicarea lucrării, cercetarea problemei a continut, iar rezultatele ei, legate strict de planul de intenții de interpretare și de lucru inițial, au fost publicate într-un articol din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Relativ la ideea locului omului în ordinea universală, se cuvine o observație: în filosofia contemporană există și realizări sistematice ale identității omului cu natura (energetismul) și ale identificării omului cu Absolutul (personalismul), și, de asemenea, încercări ce experimentează structura formală a finalității kantiene și care ajung la rezultate asemănătoare celor obținute de C. Rădulescu-Motru (de exemplu, filosofia lui Nietzsche). 130 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., p. 689. 131 Idem, Timp și destin, București, Editura Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", 1940, p.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la alte dimensiuni: - educația axiologică; - educația antreprenorială; - educația pentru creativitate; - educația pentru toleranță; - educația pentru sănătate; - educația pentru adaptare la situații de urgență, calamitate; - educația civică. Toate tipurile de educații enumerate mai sus reflectă problematica lumii contemporane; conținuturile, obiectivele și finalitățile acestora propun un demers prin care educația încearcă să răspundă exigențelor lumii contemporane și să producă o schimbare a actului educativ în favoarea educației bazată pe învățarea inovativă, adaptabilă. 1.2. Educația ecologică- clarificări conceptuale Originile educației pentru mediu sunt legate
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
afectiv și acțional al personalității, al capacitaților și deprinderilor de autoeducație; formarea de personalități independente și creative. Educația permanentă este nemijlocit legată de diagnoza și prognoza educației (învățământului), de programare și inovare pe termen lung a educației. Având în vedere finalitățile acțiunii educaționale de dezvoltare a creativității umane, se impune în mod necesar un conținut informațional care urmează să fie selecționat, structurat și transmis în procesul de învățământ. Toate aceste operații urmează să fie astfel concepute încât să contribuie la înfăptuirea
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
a evoluat prin asimilarea mai multor direcții de concentrare pentru a produce o combinație încă și mai bogată de experiențe... MRU nu este deloc o revoluție, ci doar o nouă dimensiune a unui rol polivalent. (Armstrong, M., 2003) În prezent, finalitatea funcțiunii de personal este dublă: (Emilian, R., 2003) trebuie să realizeze integrarea obiectivelor sociale în obiectivele economice, adică să concilieze constrângerile economice cu nevoile de dezvoltare umană și socială; trebuie să integreze, să coordoneze, diversele aspecte ale gestiunii resurselor umane
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
cunoașterii. Principiul pare a fi acceptabil, numai că el poate conduce la o Închidere utilitaristă, școala fiind socotită a fi o „antecameră” a vieții (economice, sociale etc.) și mai puțin un laborator de modelare a spiritului uman În perspectiva unor finalități mai Înalte, atemporale. Cu ochii Îndreptați către concret, imediat, circumstanțial, riscăm să formăm o persoană limitată, blocată În prezent, interesată de câștiguri palpabile și rapide. Considerăm că spațiul formării trebuie să fie dilatant, de la acceptarea metaforei „turnului de fildeș” și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la problemele reale, așa cum și societatea o poate ignora, dezvoltându-se În jurul altor valori, altele decât cele promovate de ea. Cheia rezolvării multor probleme o găsim În modul În care articulăm și reconciliem școala cu viața, realizând o compatibilizare de finalități, un acord Între valorile promovate de modernitatea actuală, un mod unitar de concepere și acceptare a excelenței. Nu calitatea celor două orizonturi luate izolat ne interesează (școala și viața), ci felul În care se susțin și se deservesc reciproc. La
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cât trebuie să facă. Exterioritatea alimentează și prescrie sarcini, scopuri și obiective. Din exterior, acestea se pot vedea mai clar. Din interior Însă, lucrurile se pot Înfăptui mai bine și În cunoștință de cauză. Interioritatea pune În acord realitatea cu finalitatea, lucrând și funcționând. A lăsa numai cadrele didactice să decidă În legătură cu propriul câmp de probleme este tot atât de nociv cu a-i lăsa pe alții din afara sistemului de Învățământ să hotărască asupra mersului lucrurilor. Și În această situație, ar fi necesară
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
viitorilor profesori. În universitățile românești, formarea profesorilor și a specialiștilor În diferite domenii academice se realizează simultan, În chip uniform, fără despărțirea (măcar la un moment dat) a traseelor de formare: unul cu o orientare didactică, iar altul cu o finalitate științifică sau vocațională. Așa se face că În cadrul Învățământului nostru superior nu se formează nici profesori și nici specialiști buni ( În afară de situația În care se sacrifică o componentă În beneficiul celeilalte!). Ar fi bine ca studentul să opteze și să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În beneficiul semenilor nu are nici o valoare. Adevărul devine adevăr atunci când vine În Întâmpinarea armoniei lumii și a fericirii celor care o locuiesc. Prin ea Însăși, cunoașterea nu are sens și consistență. Va primi valoare numai atunci când este direcționată de finalitatea iubirii (pentru semeni, pentru umanitate sau pentru divinitate). Dar nu numai anterioritatea iubirii față de cunoaștere trebuie luată În calcul, ci și derularea lor simultană. Considerăm că e bine să mizăm și pe o complementaritate a celor două facultăți, pe o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
activ și reactiv. Dacă așa stau lucrurile, atunci școala trebuie să pregătească subiecții, Încă de pe băncile ei, să fie În stare să gestioneze efemeritatea, să posede structuri psihocognitive capabile să anticipeze, să relativizeze, să deconstruiască, să creeze formațiuni explicative alternative. Finalitatea educației din orice epocă revendică temporalitatea ca un gaj, un garant al autenticității. Cu cât un lucru este cunoscut mai demult, cu atât devine mai valoros. Școala este chemată să instruiască pe cei prezenți În concordanță cu cei care au
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
rezolvate decât În mod diferențiat. A pretinde o formulă unică de realizare a educației religioase presupune din start ca și sistemele de Învățământ să fie identice (sub aspect structural, procesual, curricular), ceea ce ar fi o aberație. Principiile, regulile de funcționare, finalitățile și valorile sub auspiciile cărora se face educația pot fi unice, negociate și statornicite de comun acord. În schimb strategiile, modurile de organizare și formulele acționale trebuie să fie diferite, zămislite de contexte și probleme. Evident, unele secvențe de Învățământ
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și să te călăuzești de unul singur. Asta nu Înseamnă că nu trebuie să ai un far, o țintă, un orizont. Numai că acestea ți le găsești (sau le stabilești), la un moment dat, de unul singur. Dacă În privința acestei finalități, mai toți suntem de acord, În ceea ce privește mijloacele și conținuturile de a ajunge la autonomie, se propun soluții dintre cele mai contradictorii. Unii merg pe ideea directivității, constrângerii și impunerii unor linii de evoluție din exterior, pe baza unor conținuturi educaționale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
educaționale existente. De altfel, sesizăm o slabă reprezentare a valorilor morale (care aproape lipsesc), eventualele trimiteri realizându-se În cadrul educației pentru societate. Este Îngrijorător faptul că activitățile de la grădiniță sunt centrate pe obiective instructive și practice, și mai puțin pe finalități moral-comportamentale. Țintele instructive tind să le oculteze pe cele formative. Cum poate grădinița să completeze cei „șapte ani de acasă”? Concret, propunem redimensionarea numărului de ore alocate activităților alese și extinderilor, astfel Încât să rezulte un număr rezonabil de ore pentru
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
școală, decidenții au neglijat această treaptă de Învățământ, determinând ca elevii de mai târziu să piardă o serie de preachiziții fundamentale, absolut necesare, asigurând o continuitate necesară și o corectă edificare culturală a persoanelor, cu atât mai mult cu cât finalitățile importante ale vârstei preșcolare clamate În documentele menționate sunt constituite de socializarea și culturalizarea copiilor. Ne-ntrebăm cum a fost posibil acest lucru. Neglijând palierul spiritual-valoric ce imprimă unitate și consistență identitară, lăsând la voia Întâmplării virtuțile formative ale valorilor
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Se convenise o prelungire a Tratatului de la Varșovia, cu primul-ministru sovietic, pe o perioada mai lungă (15 ani), în schimbul unor concesii economice, din partea acesteia, livrări de țiței, înțelegere care fusese consemnată într-un Acord Secret, care nu a mai avut finalitate, datorită evenimentelor din 1989 din România și din URSS (1991) dezmembrarea. Acest eveniment important, chiar epocal, a fost anticipat încă din anul 1984 cu prilejul unei conferințe, prezentate la Uniunea Ziariștilor din România; atunci am răspuns la o întrebare adresată
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ulterior și Olanda). S-a format așa-numitul "Grup al celor nouă", grup de inițiativă, care a avut un rol important de jucat în procesul destinderii în Europa, pentru punerea bazelor viitoarei Conferințe pentru Securitate și Cooperare în Europa (C.S.C.E.). Finalitatea inițiativei României a fost excepțională. Secretarul general al ONU a salutat-o, văzând în ea "un semn încurajator al progresului realizat, pentru a se pune capăt la ceea ce s-a obișnuit să se numească "Războiul Rece". Iar peste ani, când
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
unora, se intensifică activismul altora. La fel s-a întâmplat și cu dezarmarea. De la cele mai reprezentative foruri internaționale, guverne și alte personalități până la ultimul om, toți vorbeam despre dezarmare. Până la urmă, totul se reducea însă la o "agitație" fără finalitate palpabilă. Fenomenul era grav și merita o maximă determinare. Nu se reușea însă (sau nu se dorea să se reușească) să se identifice calea de a îl aborda. Acesta era sentimentul meu în 1971, când am fost numit reprezentant permanent
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
opoziția tranșantă a României față de această tentativă a fost exprimată în modul cel mai clar și mai categoric. O nouă viziune asupra neproliferării armelor nucleare Modificarea atitudinii României în legătură cu problema neproliferării armelor nucleare, mai exact cu substanța acestei măsuri, cu finalitatea ei și cu modul de realizare a acesteia, s-a produs într-un interval de aproximativ doi ani (1963-1965). Un complex de factori a generat-o. Este important însă de subliniat că poziția de principiu a României favorabilă ideii de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
atare evoluție, cele două superputeri nucleare realizaseră un acord vizând folosirea intervalului de timp disponibil până la reluarea lucrărilor sesiunii Adunării generale (24 aprilie 1968) pentru desfășurarea unei ample acțiuni de contacte și demersuri diplomatice pe lângă guvernele țărilor nenucleare având ca finalitate atenuarea obiecților și eliminarea obstacolelor de natură să blocheze finalizarea tratatului. Marea Britanie li s-a alăturat în derularea acestei campanii perfect coordonate între cele trei puteri. * Hotărârea Statelor Unite și Uniunii Sovietice de a nu accepta modificări de esență ale proiectului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]