3,170 matches
-
deși parcă ieri mi s-a întâmplat însă, în vreme ce namila aceea mare și cenușie se apropiase la vreo douăzeci-treizeci de pași de tulpina cacadârului, din partea opusă, dinspre sat, din direcția casei, a ajuns la cinci pași de tulpina copacului, un flăcău de pe ulița noastră, vecin cu părinții, Jănel Munteanu, cu o furcă în mână, care, însă, zâmbind, și-abia reușind să-și oprească un râs sănătos și zgomotos, pe care i-l cunoșteam, îmi zice, compătimindu-mă: Măi, Nicușor!... Coboară! Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vânt ne-aduce pe la Sirețel, dac-am făcut sau nu serviciul militar apoi, aflând chiar de la fata lui că în luna următoare urmează să fim încorporați la oaste, a prins a sporovăi și-a ne dojeni: D-apoi, voi, măi flăcăilor, după cât pricep eu, n-aveți încă nici caș la gură cum se zice pe la noi și vă cam zburdă prea de timpuriu gândul după fuste... Se vede treaba că nici părinții voștri nu v-au ținut în hățuri și că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe la noi și vă cam zburdă prea de timpuriu gândul după fuste... Se vede treaba că nici părinții voștri nu v-au ținut în hățuri și că, lăsându-vă slobozi, ați pornit-o buiestrași pe imaș; însă, măi dragii moșului, flăcăul care n-are încă armata făcută, nu-i nici de zeama ouălor; și până atunci n-are să vă aștepte, în nici o casă, ușa deschisă și cu felurite bunătățuri pe masă... Cam asta-i pe la noi. Și nu-i de ieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
știe muncind la ora asta și io te țin de vorbă... Nu fi bou, Relule. Dacă ți-e foame să-mi spui. Io am mâncat adineauri. — O să mâncăm mai târziu, zic, da’ spune-mi și mie cine... Da’ cine-i flăcăul ăla fercheș care se ridică dintre fiare? El spune că cel mai cuminte ar fi să mâncăm acuma, fiindcă până diseară nu se știe ce manevre s-or mai ivi. Nu numai că nu mi-ar fi trecut prin cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cumpărat jucării sau bomboane? Oricum scăpase de el și ne scutise și pe noi de balamuc. Îi dăduse de lucru, lăsându-l să scotocească prin hainele din geantă. — E fii-tu? face văru' Laur. Să-ți trăiască părințele. Ai un flăcău ca o floare, de-ți vine să-l mănânci de frumos ce ie. Ca mâine-l bagi pe felie la tuburi și la grilaje și te-ai văzut scuipat de-o grijă... Iiiiaaaa... Ia uite-l vere cum Îi cășunează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
loc și aștepta pe uncheș. O neliniște însă îl frământa.. cu un tremur în inimă.. Un tufar de la marginea pădurii se clătină și, în locul bătrânului apăru Nică, feciorul fratelui său mai mare, Alexandru, căzut la „Cotul Donului”. Nică era un flăcău de vreo 14-15 ani, curajos, cu o inimă de om trăit la munte Când îl văzu, Baltă tresări simțind furnicături sub piele, dar nu-l întrebă nimic pe băiat, înțelegând totul. Bătrânul bănuit de „legături” cu „bandiții” din munți, fusese
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
i se clinti pe chip. Inima începu să-i bată în piept ca o pasăre speriată; se îngălbeni.. degetele de la mâini începură să-i tremure și i se încleștară pe arma de la piept atât de tare încât i se învinețiră. Flăcăul mai vru să spuie ceva de țața Mădălina.. dar, de frică renunță văzându-l atât de încordat. „ - Ioti, bade Gheorghiță..!”, rupse băiatul tăcerea aceea cumplită care se lăsase între ei, înțelegând ce se petrece în sufletul unchiului său.” .. Ioti,.. tușa
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de ispravă; a rămas văduvă de tânără cu o pensioară de la bărbat, și n-a mai vrut să se mărite, ca să-și poată Îngriji de copil, un băiat. A muncit, l-a crescut și, după atâta necaz, l-a văzut flăcău mare cu... cariera lui.”, Îi cere personajului narator (din Greu, de azi pe mâine... sau Unchiul și nepotul) să intervină pe lângă „văru-său, bărbatul cel sus-pus”: feciorul ei, cu diplomă de doctor În drept, are nevoie de o slujbă. Altfel spus
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
prezenți le țin luminate pentru a transmite departe ceva din „inefabilul” ceremoniei. Nu mai am suficientă lumină pentru a lua note de teren în micul meu carnet de buzunar tocmai când încercam să descriu impozanta „gardă năsăudeană” de la icoană, doi flăcăi voinici îmbrăcați în costume naționale, afișând cu mândrie cunoscuta pălărie rotundă cu pene de păun a grănicerilor imperiali, cei care s-au bătut pe vremuri de la egal la egal cu armatele napoleoniene. Cu mâna stângă, încerc să fac lumină cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cel de apă/ Cel de apă stinge pe cel de foc...( Se anulează reciproc!) De-o fi pocit Geoană de femeie curată, necurată, Să-i crape țâțele, să meargă pârâu, Să vadă lumea că e pocitoare, deochetoare. De-o fi flăcău curat, necurat, Plesnească-i boașele, să curgă pârâu, Să vadă lumea că e pocitor, deocheator. De-o fi de codru, pice-i frunza. De-o fi de vânt, crape-i calul, sece-i aripile, Să vadă lumea că-i pocitor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe cap și un război diplomatic cu Rusia care, într-un fel, continuă războiul vinului dintre Republica Moldova și Rusia. Că, uite, cum devine cazul, este ca într-o poezie a lui Arghezi în care se spune că o ceată de flăcăi s-a încăierat, s-a pălmuit și dupăcit, s-a înnodat și desfăcut, a sângerat, ca să se constate că „Toată pricina/ Fusese Gherghina”. Între România și Rusia relațiile s-au tot răcit, îndeosebi după intrarea României în NATO și UE
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
împlinea 16 ani. Am tresărit; lângă ei, tatăl lui Marin. Părinții noștri se sprijineau unul de altul. Plângeau. În spatele lor era Zaharia, un văr al doilea din partea mamei, care ținea mult la mine. La poartă era de pază Mitică Boloaga, flăcău din satul mamei, Sălciile, proaspăt recrut, care mi-a făcut semn din sprâncene. Nu-ți fie frică, măi frate. Trece și asta. I-am mulțumit cu un zâmbet. De la vânzătorii olteni (nu țigani) de lângă poartă ne-a cumpărat covrigi calzi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se prăvăleau pietre am ajuns într-o poieniță unde câteva case din bârne, acoperite cu șindrilă, adăposteau 4 familii: o bătrână, văduvă din primul război mondial, și cei trei copii ai ei, căsătoriți, fiecare cu familia lui. Un al patrulea flăcău căzuse pe frontul de răsărit, jertfa familiei, pentru apărarea aceluiași crez. Lângă casă erau mormintele celorlalți membri ai familiei: bunici, străbunici, decedați de-a lungul anilor, străjuiți de cruci și stâlpi, mai vechi sau mai noi, mai mari sau mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a destăinuit lui Aurel Obreja că nu mai poate rezista. Minte-i, măi frate, scrie tot ce-ți trece prin cap, că ei n-au posibilitatea să verifice, și până ce află că i-ai mințit, mai scapi de chinuri. * Un flăcău frumos și inteligent din Bucovina era greu chinuit. Avea o bundiță frumoasă. Își pusese în gând să evadeze. Mai întâi încercase să se sinucidă, înghițind niște ace ce le avusese ascunse în cutele bundiței. A fost surprins în momentul când
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
că n-ai semne pe corp! Maică-ta era îngrijorată! Liniștiți-vă, tată! Sunt întreg și la minte și la trup. N-a zis nimic. Am intrat în casă și mama s-a uitat țintă în ochii tatii. E întreg flăcăul! Ca mâine-l însurăm!, zâmbi tata. Am râs împreună. După ce am luat masa, toată noaptea până spre ziuă am stat de vorbă. Mi-au povestit cum, nevrând să facă parte din comisia de colectivizare ca agronom, la pensionare l-au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care constituiau fundalul scenei. Cei trei ciobani se întâlneau în poieniță; unul îngrijind de foc lângă troiță, ceilalți doi, în umbra unui tufiș, complotând împotriva lui. În surdină, în spatele copacilor, corul fredona balada în sunetul ușor ritmat al tălăngilor. Un flăcău, Gică Mareș, recita cadențat balada, realizând simultaneități expresive cu corul, cu un efect de vrajă. Succesiv, corul tăcea, când momentele erau favorabile descrierilor, sau recitatorul tăcea, dacă favoriza starea mistică lirică. Melodia era luată din manualele de muzică de a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în saltea, cum îs ăstea militare, avea niște dungi ’colea, și le țineam colea într-o parte și nu le găsea. Așa. Și-n fiecare zi de la nouă și nu mai știu la ce oră iară, ne ținea predică. Măi flăcăule, am șapteșpatru de ani, mie nu îmi e frică de nimica, și n-am nevoie să spun lucruri care nu au fost... Da’ așa atmosferă ca la noi acolo nu exista... Bună... Ce dracu’ o fi avut popa acela, eu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
verbe, expresii și locuțiuni verbale impersonale, se dezvoltă valoarea semantică de dativ subiectiv; substantivul denumește „obiectul” care este caracterizat prin predicat din perspectiva unei stări, a unui sentiment sau a unei reacții în fața realității: „De multe ori i-a venit flăcăului în cap să se însoare...” (I. Creangă, p. 167), „Copilului i-a fost tot timpul frig.” În sintagmă cu adjectivele superior sau inferior, substantivul dezvoltă dativul comparației: Sub aspect intelectual Mihnea este superior lui Petrache. Mai rar, dativul intră în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu s-ar mai fi sculat din pat.” (E.Barbu, 151) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantive: „Am crezut că am să leșin așa, de exasperare.” (C. Petrescu, Procust, 303) • adjective: „Și cum s-a văzut flăcăul cu casă și avere bunicică nu mai sta locului... Și mai nu-l prindea somnul de harnic ce era.” (I. Creangă, 167) • forme verbal-nominale: „Necunoscând că jertfa i-a fost în cer primită, Își socotește truda, mâhnit, neizbutită.” (T. Arghezi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Blaga, 426). „Aflăm cu deosebită plăcere că tânărul Coriolan Drăgănescu, eminentul student al Universității noastre, și-a susținut cu succes teza de licență în drept...” (I.L. Caragiale, II, 164), „Boieroaica, doamna Guma, îl boteză ea însăși, iar Moromete, pe atunci flăcău tăcut, deschise gura și îl porecli Parizianul.” (M. Preda, Delirul, 7) Apoziția interpretativătc "Apozi]ia interpretativ\" Apoziția interpretativă sintetizează planul semantic global al termenului-bază, cu dezvoltare propozițională sau frastică, prin pronumele relativ compus ceea ce sau pronumele demonstrativ asta (aceasta) (ambele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la vie. Majoritatea oamenilor erau specializa ți în această muncă. Era un prilej de câștig dar și de distracție. Toamna mai ales, cu ocazia culesului, era o adevărată serbare câmpenească. Oameni de toate vârstele, bătrâni, copii dar mai ales tineret, flăcăi și fete mari se strângeau aici și cât ținea culesul o duceau într-o veselie plină de zgomot. Veneau aici oameni de la mari depărtări cu carele cu butoaie în vederea aprovizionării cu vin pentru iarnă. Veneau hangii, cârciumari, călugări de la mânăstiri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
își petreceau cea mai mare parte din timpul iernii. Este un fapt în plus care a contribuit la intensificarea vieții Cotnarului. Și mi se pare că următorul fapt nu i lipsit de legătură cu cele ce am afirmat mai sus. Flăcăii din satele vecine Buhalnița, Vârâți, Lupăria, Cepelnița etc., care organizau diferite obiceiuri cu ocazia Crăciunului și Anului Nou (capra, căluț, cerb, plug mare și altele) își începeau itinerariul lor cu Cotna rii. E u n obicei pe care l-am
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
E u n obicei pe care l-am apucat și eu și care arată poziția Cotnariului față de celelalte sate. Dar nu numai toamna aveau loc aici petreceri. În ziua de Paști se strângeau pe Cătălina femei, bătrâni , copii, fete și flăcăi aducând pască, cozonac, ouă roșii și vin. Stă teau cât eva ore aici. Flăcăii și fetele din satele vecine Buhalnița , Horodi ște, Cârjoaia, Valea Racului, Zbiereni, Vârâți, Lupăria, Zlodica, Cepelnița Scobinți veneau cu lăutari și aici începeau hora. Când codrul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
poziția Cotnariului față de celelalte sate. Dar nu numai toamna aveau loc aici petreceri. În ziua de Paști se strângeau pe Cătălina femei, bătrâni , copii, fete și flăcăi aducând pască, cozonac, ouă roșii și vin. Stă teau cât eva ore aici. Flăcăii și fetele din satele vecine Buhalnița , Horodi ște, Cârjoaia, Valea Racului, Zbiereni, Vârâți, Lupăria, Zlodica, Cepelnița Scobinți veneau cu lăutari și aici începeau hora. Când codrul era bine împănat și începea vremea frumoasă se strângeau mii de oameni pe Cătălina
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
explicat când am ajuns în dreptul cramei. Prin ușa cât zece din zilele noastre, adevărată poartă de cetate, cu două caturi masive de stejar ferecate și deschise larg în lături, am văzut un sat întreg la muncă. Copile râzâtoare treceau coșurile flăcăilor. Aceștia, la rândul lor, urcați pe scări im provizate, le deșărtau în trei călcătoare, de doi stânjeni lungime fiecare și așezate de-a curmezișul cramei. Panerele golite zburau pri n aer, însoțite de strigări și glume pipărate. Fetele le prindeau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]