3,537 matches
-
nu s-ar fi întâmplat nimic, a pornit din nou sania încărcată, cu aceeași viteză. Străbătuse deja jumătate din drum. La locul unde trebuia să se odihnească puțin, a ajuns la timp. Atât el cât și câinii erau osteniți și flămânzi. Era absolut necesar un scurt popas într-un loc special amenajat pentru asemenea ocazii; să se spele cu zăpadă, să își hrănească câinii epuizați de puteri după atâta drum, să mănânce din bucatele aduse în sanie, să se odihnească puțin
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lăsase familia fără sprijin, mânios pe faptul că nici nu știa unde se află, îi venea să urle din toți rărunchii, cu gândul că poate îl va auzi cineva și îl va trimite înapoi la câinii săi înhămați la sanie, flămânzi și lăsați de izbeliște. Fără ajutorul lui, vor murii sărmanii, sfâșiați de sălbăticiunile ce cutrieră flămânde întinderile de zăpadă în căutare de hrană. S-ar putea ca toate aceste nenorociri, să nu fie reale. Poate că l-au năpădit, numai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să urle din toți rărunchii, cu gândul că poate îl va auzi cineva și îl va trimite înapoi la câinii săi înhămați la sanie, flămânzi și lăsați de izbeliște. Fără ajutorul lui, vor murii sărmanii, sfâșiați de sălbăticiunile ce cutrieră flămânde întinderile de zăpadă în căutare de hrană. S-ar putea ca toate aceste nenorociri, să nu fie reale. Poate că l-au năpădit, numai și numai din cauza oboselii. Precis că adormise pe schiuri și acum visa. Ca să se trezească de-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
elementul declanșator al unei bătălii care a durat aproape jumătate de oră, bătălie în care fiecare arunca în fiecare, transformând nunta într-o joacă în aer liber a unor copii năbădăioși. Sosiți cu întârziere la restaurant, veseli, bine dispuși și flămânzi, nuntașii s-au pus pe treabă, consumau tot ce li se punea pe masă, fără a comenta. Da, parcă a fost ieri, își aminti Bidaru. Am fost în total patru persoane singure, adică fără pereche de sex opus, care am
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
neamurile barbare. A săvârșit acestea fără să Se folosească de arme, fără să cheltuiască bani, fără să pornească oștiri, fără să dezlănțuie războaie, ci numai cu unsprezece oameni la început, oameni fără vază, de jos, neînvățați, de rând, săraci, goi, flămânzi, neîncălțați, cu o singură haină. Dar pentru ce spun eu: a săvârșit? A putut să convingă atâtea seminții de oameni să cugete nu numai la cele din lumea aceasta, ci și la cele viitoare, să rupă legile strămoșești, să smulgă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cei din închisoare, la cei din ocne, la cei ce dorm pe băligar, la cei îndrăciți, la cei nebuni, la cei ce se luptă cu boli de nevindecat, la cei ce se zbat necontenit în sărăcie, la cei ce trăiesc flămânzi, la cei zdrobiți de dureri fără margini, la cei robiți. N-ar suferi aceștia acestea acum, de nu i-ar aștepta osândă și chin și pe ei și pe toți ceilalți care ar săvârși aceleași păcate. Iar dacă unii n-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și cu lucrul. Însăși firea oamenilor tot asta îi învață. 78 Uită-te la ei! Nu sunt lipsiți de o faptă bună sau două, ci de toate faptele bune. Nu numai că nu L-au hrănit pe Hristos, pe când era flămând, nici nu L-au îmbrăcat când era gol, dar n-au făcut nici ce era mai ușor: nu L-au cercetat când era bolnav. Și uită-te ce ușoare porunci a dat! N-a spus: În temniță eram și nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
spus: În temniță eram și nu M-ați eliberat! Bolnav eram și nu M-ați vindecat! Nu! Ci a spus: Nu M-ați cercetat și: N-ați venit la Mine. Nici când le-a poruncit sa-L hrănească pe când era flămând, porunca Lui n-a fost împovărătoare. Nu le cerea masă bogată și scumpă, ci atât cât era de trebuință, hrana cea de nevoie; și le-o cerea în haină de cerșetor. Deci toate sunt în stare să-i pedepsească. Era
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Bineînțeles, a și publicat cărți pentru copii: Povești de când Păsărel era mic și Alte povești de când Păsărel era mic... Efuziunile, exteriorizările nu exclud spectrul dispariției; însă privind în sine elegiacul contrapune aprehensiunilor inerente un surplus de elan vital: O beznă flămândă mă caută, sire, și mările toate-s de ceață. Și-am să mor de prea multă iubire Și-am să mor de prea multă iubire Și-am să mor de prea multă iubire de viață... Într-o Baladă cu Toma
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
economia ființei. Pentru a regîndi economia e necesară reluarea legăturilor cu tradiția sa profund filosofică și profund umană. Greșit înțeleasă, economia ne rănește, devine un fiu risipitor, căruia îi tot sacrificăm vițelul cel gras, dar care se întoarce mereu mai flămînd, fără a dobîndi pîinea cea întru ființă. Economia trebuie să se bazeze pe o ființă care își înțelege rostul și are conștiința adevăratei valori a demersului sau. Dincolo de avere, putere și plăcere, dincolo de schematismul vieții cotidiene, pentru a se împlini
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
râvnesc la pârși care țopăie pe crengi. Din scorburi, bufnițe ochesc cu agerimea lor spre hârciogi speriați. Ferocitatea răzbate în natură din întunecimea adâncurilor. Din păduri se aude zgomotul surd și prelungit de oase zdrobite între caninii ascuțiți ai fiarelor flămânde. Ajunși în desișuri, găsim colți de mistreți, oglindiți în luciul știuleților și ghindelor. Păzesc scroafe care alăptează și speră, stând ascunse, de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lui. Ticăloșii visau să ascundă în peșteri, neștiute de nimeni, avuții închipuite. Tânjeau să fure trăsuri cu domnițe frumoase și fandosite chiar..., dar rătăcite în promenade prin poienițe. Străinul era nevoit să înainteze pe la umbra codrilor, în urlete de lupi flămânzi. Înspăimântați de haitele care îi adulmecau, armăsarii tresăreau și nechezau de spaimă. În ascunzișuri, bidivii purtau pe șeaua lor haiduci care așteptau, răbdători, caleștile de boieri, pentru a le jefui. Cântați în balade, doinite din fluier, ortomanii erau jurați să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
trenul se afunda în pământul mut. Încovoia calea ferată, iar șinele se înălțau spre cerul surd. Scrâșnetul roților acoperea strigătul disperat al nevinovaților. În fumul gros, locomotivele cu aburi înaintau gâfâind spre destinația finală. Gulagurile se căscau ca niște guri flămânde, înghițind trenurile suferinței. În lagăre, identitatea se reducea la un simplu număr. Românii deveneau niște cifre introduse într-o contabilitate a morții. În măsele stricate de sârmă ghimpată, comunismul sfărâma și mesteca inocența. Dar candela românismului a continuat să pâlpâie
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Nu se poate continua astfel; miroase tare de tot. Banul a devenit rege. El comandă totul. Imoralitatea a ajuns o virtute, credința o fățărnicie, obediența o rampă de lansare. Instituți-ile noastre gem de corupție și birocrație, în timp ce o armată de flămînzi se uită prostiți în gol, neînțelegînd ce se întîmplă cu ei, de unde răsar atîtea palate și mașini de lux? Nu producem mai nimic, dar consumăm rapace. Nu exportăm mai nimic, dar importăm feroce. Economia neagră și gri ocupă tot aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cu bani, dispuși să se facă de rîs și să facă de rîs și partidul din care fac parte. Vă dați seama cîți bani se vor cheltui în cam-panie? Vă dați seama cîte voturi vor fi cumpărate, că prostimea e flămîndă și măcar o dată la patru ani se mai alege cu cîte ceva. Merge vorba despre una sută de mii de euro locul de parlamentar. O întreagă industrie. Aceasta nu mai e democrație, ci curat plutocrație, coane Fănică. Iar printre "baștani
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai 186225. De acolo, el a reușit să fugă la Ipotești, nu fiindcă era "haimana" cum le-a plăcut unora să-l creadă că fiindcă nu i se da de mîncare!... Te miră cum a putut merge pe jos, așa flămînd, cale de o sută de km! Simțind că tatăl său era acasă, el a încercat să fugă spre Dealul Crucii. Eminovici a poruncit la trei oameni călări, Costache Crețu, Vasile Adăscăliței și Toadere Rusu, să se ia după dînsul. L-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
singur. Semnele desperării se arătau în față, în umblet, în vorbă, în ordinea veștmintelor de pe dînsu (...) Flămînzia mereu. Nu era de mirare că era așa desperat. Mi se rupea inima de milă, unde-l vedeam cum umblă de destrămat și flămînd, în periodul ultim, că mai înainte nu știm pe unde a stat și cum a trăit. Nu ți-a mai rămas ceva?" îmi zicea sărmanul, cu o față palidă, demnă de compătimit... Venea seara, cina și se suia în podul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la 1 dec. 1876. Despre ce este vorba, în această poezie? Arald, regele avarilor, de trei zile stă, în genunchi, lîngă sicriul logodnicei sale, Maria, regina dunăreană. Stînd în genunchi, el își amintește că era "un copilandru", care, cu ochi flămînzi, mistuia pămîntul. Cucerind popor după popor, a ajuns în părțile acestea, unde a fost cucerit de frumusețea Mariei, regina dunăreană. Dar ea (ca și Casandra) a murit repede și acum preoți bătrîni o îngroapă după credința ei creștină. Gonind călare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
este modul în care terapeutul folosește creativ imaginile și cuvintele care se potrivesc cu interesele, experiențele și aspirațiile pacientului, precum și cu simptomatologia de prezentare. Adesea este posibil să luăm povești bine cunoscute din literaturăde exemplu Rățușca Cea urâtă, Omida foarte flămândă (Carle, 1974Ă, Pescărușul Johnathan Livingstone (Bach, 1970Ă; Vrăjitorul din Oz (Baum, 1990Ăcare sunt legate de transformările pozitive și astfel transmit sentimnte de speranță și optimism. Intervenția 20Viața unui stejar În timp ce pacientul este în transă i se spune următoarea poveste. Ea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
grilajul care-l separă de hrana pe care o dorește); la om aceată frustrare constituie o trăire difuză, neconturată, a „stării de frustrației” și se realizează, adesea, prin absența mijlocului necesar satisfacerii „trebuinței”; b) frustrări exterioare-activ: de exemplu, când șoarecele flămând, pentru a obține hrana, trebuie să parcurgă o suprafață metalică electrificată sau, în cazul omului, când vindecarea bolnavului nu se poate obține decât prin suportarea unei operații, sau a unui tratament dureros; c) frustrări interioare-active, sau conflictul „subiectiv” intrapsihic: cele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
amărît; ambulanța; amețit; analize; aproape bărbat; boala; bolnav; bolnăvior; bunelul; bunic; bunica; bunicul; de cancer; carne; catastrofă; chinuit; cîrje; compasiune; copii; coșmar; convalescență; creangă; credință; cronic; cuminte; curabil; demult; depresie; destin; diabet; diagnostic; distrus; de dragoste; elev; epidemie; epilepsie; farmacie; flămînd; găunos; handicap; hepatită; hernie; ignoranță; imunitate; incapacitate; incertitudine; indispus; infectat; de inimă; inimă frîntă; injecție; injecții; invalid; de iubire; înfricoșare; îngrijire; îngropat; întotdeauna; leșin; malefic; măr; microbi; micuț; miros urît; mîhnire; moare; pe moarte; muritor; nașpa; neatenție; necaz; negru; neîngrijit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apărător; apropiat; bani; Bim; biscuiți; blănos; Bobi; botniță; Bruno; buldog; bunătate; cal; canibal; căruței; cea mai mare fericire; cinste; codiță; copil; creierul; culcat; curte; de rasă; dependență; dinte; domestic; drag; drăgălășenii; dresaj; durere; dușman; efect; energie; enervant; fericire; ferm; ființă; flămînd; fotbal; best friend; funie; gălăgie; gălăgios; ghem de blană; haios; Hatchi; hoinar; Husky; impunător; inamic; inteligență; inuman; iubit; iubitor; înțelept; jabă; jug; labe; Labrador; lasă; lăsat; lătra; Leskie; liniște; mascul; meu; miros urît; mîncare; mîngîiere; motan; neajutorați; nefolositor; negru; obstacol
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cotlete; ceapă; ceva; cheltuire; ciocolate; cîine; cîștiga; comercialitate; comerț; corespunzător; coș; costuri; cu dragoste; cuie; culege; cumpărare; curiozitate; da; a da; dar; dă bani; dădea; dăruiește; decizie; delicios; deține; a deține; distracție; educație; egoist; entuziasm; Euro; face schimb; fasole; femeie; flămînd; fular; fură; gest; din greu; haină; harnic; ieftin; investire; invidie; împrumut; a împrumuta; încercare; a îndeplini dorințe; îndestula; îngrijorat; înnoi; a te înnoi; a însuși ceva; lalele; lasă; lemn; LIDL; livra; lucruri noi; lumea; marfa; marfă; materiale; al meu; minciună
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ureche; urît; urîtă; verdeață; vie; vieții; voioșie; zambile; zglobie; zi de naștere (1); 777/179/83/96/0 foame: mîncare (263); sete (31); mare (30); sărăcie (24); stomac (23); pîine (22); durere (16); hrană (16); nevoie (16); de lup (12); flămînd (11); moarte (10); secetă (9); sărac (7); sătul (7); grea (6); shaorma (6); stare (6); Africa (5); lipsă (5); poftă (5); rău (5); senzație (5); tristețe (5); bani (4); criză (4); de bani (4); necaz (4); nemîncat (4); slab (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
așteptare; ață; ban; bănuțul; băutură; berea; bilă; biscuiți; bîlbîi; bomboane; bucată; bucături; cafea; capsulă; a căsca; ceai; ceva; pe cineva; cola; comestibil; cuie; dacă; dai înapoi; decență; déjà-vu; delicios; dificil; digeri; digestie; disfagie; dispărut; dulciuri; dureros; dușmanii; elegant; fiară; fiare; flămînd; frică; fructe; în gît; glotă; glucide; guma; gust; hali; hrana; a hrăni; hrănire; iute; îmbuca; înăuntru; încerca; încet; înecă; înghiți gluma; a înghite; înghiți; îngurgita; te-ai înecat?; întuneric; jignirea; la; lacom; lapte; lihnit; lua; lume; lup; mănînc; mărul; medicamente
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]