5,879 matches
-
etimologii. P. a tradus din latină Descriptio Moldaviae de Dimitrie Cantemir (1923) și a alcătuit două ediții din opera lui Ion Creangă, una din Povești și alta din Amintiri din copilărie, apărute în 1939. SCRIERI: Despre cimilituri. Studiu filologic și folcloric, I, Iași, 1909, II-III, București, 1911; Beiträge zur Geschichte der rumänischen Philologie, Leipzig, 1920; Gligorie Ureache. Izvoarele lui Ureache. Interpolările lui Simion Dascălul și textul lui Ureache, Iași, 1920; Istoria literaturii și a limbii române din secolul XVI, București, 1921
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
doar primele trei au fost reproduse integral de Elisabeta Nanu, în „Anuarul Arhivei de Folclor” (1942). Mironosițele (manuscris datat 1852) reprezintă un mister versificat, frecvent în Europa de Vest. Inițiativa de a pune în scenă o astfel de piesă într-o zonă folclorică cu puternice rădăcini tradiționale îl dezvăluie pe autor ca pe un creator conștient de interesul consătenilor pentru spectacolul dramatic. Deși e vorba de texte manuscrise, drama s-a răspândit în ținutul Săliștei, până la Blaj și chiar la Brașov. Devenind cvasifolclorică
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
tradiției strămoșești, P. prezintă vieți și evenimente pilduitoare și adaugă adesea și un vers independent, intitulat Învățătura praznicului. Imnurile sale conțin, mai toate, invocații ale divinității pentru folosul pământului și al poporului român. În afara literaturii proprii, P. a transcris versuri folclorice sau din operele înaintașilor, a copiat un număr impresionant de cărți tipărite pe care nu și le-a putut cumpăra: Biblia, Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea de Dimitrie Cantemir, Isaak Lakedem de Al. Dumas-tatăl, în traducerea lui G. Baronzi
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
dintâi volum, Rod (1968; Marele Premiu al Festivalului Național de Poezie de la Iași), deschide un ciclu în care vor intra Rod III (1975) și Rod IV (1977). Poet senzual și fantast, în opera căruia rafinamentele moderniste se îmbină cu inspirația folclorică și lirica trubadurescă, I. are personalitatea originală și stranie a unui aed din vechime rătăcit printre contemporani. De la semnul exclamării cu care își începe fiecare strofă la tonalitatea arhaizantă, incantatorie a expresiei și la tendința reluării versurilor în refrene, poezia
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
Mai frumos să facem Trupul Morții/ Și ușor ca-n prima zi.” În Doina (1983; Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române și Premiul special al revistei „Luceafărul”) cuprinzând poezia cea mai rafinată din punct de vedere formal a autorului, matca stilistică folclorică este supusă unor prelucrări și distilări de mare subtilitate, la capătul cărora versurile se ordonează într-un palimpsest muzical ce rezumă, în spirit postmodern, o întreagă evoluție literară, de la exuberanța bahică a stihurilor antonpannești („! Nu mă-mbăt de beutură/ De
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
ocupat și de tălmăcirea poemelor lui Nicolae Labiș, oferind, în anii ’60, cititorului german două culegeri reprezentative. Alte traduceri au în vedere fie literatură mai nouă (Gellu Naum, Așa-i Sanda, 1956) sau mai veche, fie pe cea de inspirație folclorică (Petre Ispirescu, Tinerețe fără bătrânețe, 1962, Anton Pann, Povestea vorbii, 1973). Multe versiuni la poezii românești și maghiare i-au apărut în publicații periodice ca „Rumänische Rundschau” și în antologii. Traduceri: Marcel Breslașu, Doncas Wiegenlied, București, 1955, Gedichte, București, 1958
KORNIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
în ideea că „trecutul obligă”, publicația își face o datorie de onoare din a reînnoda tradiția, popularizând realitățile și valorile locale. Ca atare, articolele și studiile publicate descriu ținutul sub varii aspecte: istoric, geografic, economic, social, militar, dar și literar, folcloric, etnografic, toponimic etc. Câteva titluri semnificative: Al. P. Arbore, Toponimie putneană, Călători străini despre Focșani, Teodor Rădulescu, Focșanii. Date asupra orașului în legătură cu planul de amenajare, Ion Diaconu, Aspecte din folclorul vrâncean. O variantă a „Mioriței”, N.Al. Rădulescu, Clima Moldovei
MILCOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288136_a_289465]
-
Alecsandri, A.I. Odobescu, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, O. Goga, I.A. Bassarabescu, V. Voiculescu, Al. Mateevici, D. Iov, Ion Minulescu, G. Topîrceanu, St. O. Iosif, Emil Gârleanu, I. Pillat ș.a. Încursiunile în arta populară tind să creioneze imaginea frumuseților tezaurului folcloric strămoșesc, iar evocările aduc în prim-plan figuri reprezentative ale istoriei și culturii naționale. Mai puțin prezentă în primele numere, literatura originală a diasporei ocupă cu timpul un loc din ce în ce mai însemnat. Alături de versurile și proza Elisabetei Păunescu, se întâlnesc colaborări
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
la Editura Literatura Artistică. M. debutează editorial în 1958 cu placheta de versuri pentru copii Doi poznași pe imaș, urmată de alte volume de poezii, în care abordează teme ale școlii și învățământului, căzând adesea în didacticism sec. Valorificând modelele folclorice, a scris două culegeri de basme în versuri pentru copii: Bostănel cu capul chel (1960) și Cosașii (1986). A publicat și culegerile de proză Fântâna comisarului (1975), Unul dintre noi (1979), Ultima rugăminte a lui Ștefan Gligor (1981), Clipa (1987
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
română, București, 1966, 376-389; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București, 1967, 192-197; Dumitru Pop, Ion Șeulean, Contribuții la studiul baladei populare românești. Balada voinicească, SUB, Philologia, t. XII, 1967, fasc. 1; D. Caracostea, Ovidiu Bârlea, Problemele tipologiei folclorice, București, 1971, 283; I.C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 94-95; Dicț. lit. 1900, 582-583. L.Bd.
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
Repere bibliografice: Lovinescu, Critice, VI, 91-95; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 376-389; Grigore Botezatu, Folclorul haiducesc în Moldova, Chișinău, 1967, 39-50; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București, 1967, 143-148; D. Caracostea, Ovidiu Bârlea, Problemele tipologiei folclorice, București, 1971, 283; Dicț. lit. 1900, 583. L.Bd.
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
Culegeri: Fântâna Dorului. Poezii populare din Țara Loviștei, București, 1975; Fata munților. Basmele și poveștile Loviștei, București, 2003. Repere bibliografice: Ilie Dan, Jean Bart, „Scrieri”, CRC, 1975, 22; Petru Ursache, „Fântâna dorului”, CRC, 1975, 52; D. Macrea, Limba și poezia folclorică, RL, 1976, 2; Iordan Datcu, „Fântâna dorului”, O, 1976, 2; Virgiliu Florea, „Fântâna dorului”, ST, 1976, 7; Gh. Bulgăr, Ioan Slavici, „Opere”, CNT, 1977, 16; Gh. Bulgăr, Slavici, „Opere”, IX. „Memorialistică”, LL, 1978; Al. Piru, „Ioan Slavici interpretat de...”, LCF
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
solarității care alternează cu melancolia nopții. Preocupat de valorile folclorului bănățean, M.-L. alcătuiește lucrarea Considerații asupra artei țărănești din Banat (1936), o micromonografie în care prezintă portul, obiceiuri, mentalități. Cu placheta Colinde (1940) revine la o poezie cu tonalitate folclorică, textele fiind însoțite de muzica lui Filaret Barbu și de desenele lui A. Demian. În 1942 publică Omul, un oratoriu pe muzica lui Filaret Barbu, partea a doua cuprinzând tot ciclul de poezii profane din Biblice. În 1971 apare cartea
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
lumea bănățeană. Unde concentrice (1976) se configurează în jurul unui univers citadin, la fel de agresat ca și cel rural. E un volum retrospectiv, care include versuri de la debut, adică vers liber și ritmuri inegale, cerute de o anumită mișcare a gândului. Influențele folclorice sunt multiple, abundă lexicul bănățean, deși nu e vorba de poezii scrise în limbaj regional, ci de o încercare de a echilibra folclorul cu lirica modernă. Pajura cu două capete (1978) e o altă carte legată de sat, tradiție, legende
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
la ipoteza că prima versiune s-a născut în zona de nord-est a Ardealului, respectiv în regiunea dintre Munții Rodnei și Munții Căliman. Colinda transilvăneană, considerată ca fiind prima etapă în geneza Mioriței, cuprinde numai acest motiv. Ulterior, în mediul folcloric moldovenesc, firul epic s-ar fi îmbogățit cu episodul „oii năzdrăvane”. Se pare că într-o fază următoare în versiunea moldo-munteană este introdus episodul „maicii bătrâne”. Ultima etapă în procesul de închegare a temei ar constitui-o includerea motivului „moarte-însurătoare
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
mult spre dialog, în timp ce în variantele transilvănene există tendința către monolog. În funcție de deosebirile de nivel artistic, se poate face o sistematizare a variantelor mai importante. Până în 1979 se cunoșteau peste nouă sute de variante și fragmente de variante. Nici una din creațiile folclorice românești nu are o circulație atât de largă. Spre deosebire de celelalte balade, Miorița este cântată atât de bărbați, cât și de femei. S-au descoperit peste cinci sute de localități în care se cântă balada. Variante ale baladei au fost semnalate
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
cinci timocene și două bănățene, toate influențate de balada moldovenească. De asemenea, s-a descoperit o variantă și în Ungaria. Odată cu răspândirea culturii, penetrația baladei (în special a variantei culese de Alecsandri) este din ce în ce mai mare. Fenomenul indică viabilitatea acestei creații folclorice. Comparat cu majoritatea variantelor, textul publicat de Alecsandri este cel mai valoros din punct de vedere estetic, are cea mai largă răspândire teritorială, a dat naștere celor mai numeroase interpretări și se dovedește a fi cel mai rezistent în timp
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Gheorghe Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 217-282; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, pref. Em. Condurachi, București, 1980, 223-250; Gh. Ivănescu, „Miorița”. Tipologia variantelor, geneza, Craiova, 1970; D. Caracostea, Ovidiu Bârlea, Problemele tipologiei folclorice, București, 1971, 105-160; Al. I. Amzulescu, Observații istorico-filologice despre „Miorița” lui Alecsandri, REF, 1975, 2; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 320-329; Dicț. lit. 1900, 578-580; Gheorghe Vrabie, Poetica „Mioriței”, București, 1984; Radu Niculescu, Folclorul. Sens, valoare
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
literare”, „Revista germaniștilor români”, „Făt-Frumos”, „Junimea literară”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, textele sale fiind „lucrări cuviincioase de difuzare a literaturii despre romantism și despre nuvela germană” (Marin Bucur). Un mai mare interes prezintă studiile sale comparatiste asupra unor texte literare și folclorice autohtone, precum și schițele de istorie a literaturii române din Bucovina. SCRIERI: Novalis - teoretician al romantismului, Suceava, 1924; Amintiri despre Ion Grămadă. Crâmpeie din sufletul lui, Cernăuți, 1926; Începuturile nuvelei germane. Premisele istorice - Teoria Goethe-Tieck, Cernăuți, 1928; „Povestea vulpei” de Anton
MORARIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288242_a_289571]
-
1978, în colaborare cu Efim Junghietu), Ghicitori (1980), cu ample studii introductive, note și comentarii. A cercetat geneza, tipologia, poetica cântecului liric și a ghicitorilor, publicând articole în mai multe culegeri colective și în reviste, a îngrijit culegeri de texte folclorice. SCRIERI: Poetica liricii populare moldovenești, Chișinău, 1978; Lumea ghicitorilor, Chișinău, 1981; Preliminarii. Speciile folclorice și realitatea istorică (în colaborare cu Grigore Botezatu), Chișinău, 1985; La izvoarele gândirii. Motive filosofice în creația poetică populară (în colaborare cu Gheorghe Bobână), Chișinău, 1988
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
comentarii. A cercetat geneza, tipologia, poetica cântecului liric și a ghicitorilor, publicând articole în mai multe culegeri colective și în reviste, a îngrijit culegeri de texte folclorice. SCRIERI: Poetica liricii populare moldovenești, Chișinău, 1978; Lumea ghicitorilor, Chișinău, 1981; Preliminarii. Speciile folclorice și realitatea istorică (în colaborare cu Grigore Botezatu), Chișinău, 1985; La izvoarele gândirii. Motive filosofice în creația poetică populară (în colaborare cu Gheorghe Bobână), Chișinău, 1988. Ediții: Artur Gorovei, Folclor și folcloristică, Chișinău, 1990. Culegeri: Ciugur, mugur, mugurele, introd. edit
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978 (în colaborare cu Efim Junghietu); Ghicitori, introd. edit., Chișinău, 1980; Folclor din Bugeac, Chișinău, 1982; Frumos e la șezătoare, Chișinău, 1983; Folclor din Nordul Moldovei, Chișinău, 1983; Căutătorii de perle folclorice, Chișinău, 1984 (în colaborare cu Efim Junghietu); Folclor din Stepa Bălților, Chișinău, 1984; Beția strică omenia, Chișinău, 1987 (în colaborare cu Victor Cirimpei și Efim Junghietu); Pom înaurit, pref. edit., Chișinău, 1989; De urat v-am mai ura, Chișinău, 1991
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
forme de asociere: Asociația Pro Zerind care organizează activități de ajutor reciproc între săteni, distribuie îmbrăcăminte și alimente familiilor nevoiașe; Ifjúsági Keresztény Egyesület/Asociația Tinerilor Creștini organizată de Biserica Reformată din Zerind; Liga Pensionarilor din Zerind; o trupă de dans folcloric, trupele de dans ale școlii: Rozmarin și Ibolya și o echipă de fotbal: „Echipe de fotbal au fost două. Dar acum nu mai sunt sponsori. Terenul e foarte bun și acuma. Dar ne sponsorizăm noi. La sfârșit de săptămână jucăm
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Zerind Două asociații, extreme de active (Pro Zerind și Liga Pensionarilor), dezvoltă multe activități, implicând o bună parte dintre săteni. Ajutor reciproc între săteni, distribuirea de îmbrăcăminte și alimente familiilor nevoiașe, o trupă școlară de dans, o formație de dans folcloric, o echipă de fotbal se numără printre activitățile curente. Mai multe sărbători, cu participarea întregului sat, marchează simbolic viața comunitară. Membrii marcanți ai comunității, indiferent de orientarea și apartenența politică, participă la ședințele organizațiilor locale ale partidelor reprezentate în consiliul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de mâine. Conservatorismul trebuie să asimileze profund sensul eșecurilor istorice din secolul XX: ruina mesianismelor secularizate, vidul colectivismelor ideologice și dezastrele oricărui Führerprinzip (de la „duce”, „mareșal” sau „căpitan” până la „cârmaciul poporului”). Iadul urbanistic comunist n-a ezitat să folosească „tezaurul folcloric” în scop propagandistic. În același fel, alternativa la alienarea subiectului din marile orașe ale capitalului nu este poza idilică a unui sat de munte. Direcția care trebuie căutată este punctată de complementarități. Urbanitatea credinței rămâne un proiect deschis. Cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]