3,085 matches
-
din cele trei categorii de discipline creează condiții pentru educarea elevilor în spiritul idealismului activ, adică al formării, după aprecierea sa, a unor oameni ce se călăuzesc în viață după idealuri pe care sînt capabili să le și înfăptuiască. Cultura formativă integrală se asigură prin: a) dobîndirea culturii generale (cu funcțiile sale formativă și informativă) și b) prin utilizarea metodelor capabile să stimuleze activitatea elevilor. Și în problema metodelor, G. G. Antonescu încearcă să depășească două poziții extreme: una care aprecia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
spiritul idealismului activ, adică al formării, după aprecierea sa, a unor oameni ce se călăuzesc în viață după idealuri pe care sînt capabili să le și înfăptuiască. Cultura formativă integrală se asigură prin: a) dobîndirea culturii generale (cu funcțiile sale formativă și informativă) și b) prin utilizarea metodelor capabile să stimuleze activitatea elevilor. Și în problema metodelor, G. G. Antonescu încearcă să depășească două poziții extreme: una care aprecia rolul profesorului ca fiind subordonat metodei, iar alta care avea în vedere
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
după care se călăuzește metoda didactică. Adaptarea acestor "legi" la firea individuală și la împrejurările în care se desfășoară procesul instructiv constituie opera personală a educatorului, creația sa. Metodele care după părerea sa ar contribui cu precădere la asigurarea cutlurii formative sînt cele care stimulează activitatea elevilor: metoda socratică (euristică), metoda intuitivă și metoda practică (a lucrărilor practice). Abordarea metodelor de învățămînt îi permite lui G. G. Antonescu să-și expună punctul de vedere asupra "școlii active", curent larg răspîndit, cum
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
naturii bune a omului, și sistemul educației autoritare, care considera răul ca fiind înnăscut ființei umane. Ca și în alte cazuri, principiul "școlii formativ-organiciste" devine criteriu în aprecierea celor două sisteme educative. Astfel, educația liberă este "organicistă", dar nu și "formativă"; după cum sistemul autoritar este "formativ", fără a fi "organicist". Se apreciază însă că, pentru realizarea scopului educației care în concepția sa era caracterul este necesar să se preia de la primul sistem ideea de libertate, iar de la al doilea, ideea de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sistemul educației autoritare, care considera răul ca fiind înnăscut ființei umane. Ca și în alte cazuri, principiul "școlii formativ-organiciste" devine criteriu în aprecierea celor două sisteme educative. Astfel, educația liberă este "organicistă", dar nu și "formativă"; după cum sistemul autoritar este "formativ", fără a fi "organicist". Se apreciază însă că, pentru realizarea scopului educației care în concepția sa era caracterul este necesar să se preia de la primul sistem ideea de libertate, iar de la al doilea, ideea de supunere, de disciplină. Fără disciplină
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din educație asupra reproducției culturale și sociale. Pe această linie, relevante sînt contribuțiile sociologului englez BASIL BERNSTEIN. În dezvoltarea teoriei sale, el se fundamentează pe unele rezultate ale cercetărilor sociologice cu privire la vorbire și limbaj: 1) mediul lingvistic exercită o influență formativă asupra ființei umane; 2) modelul vorbirii este diferențiat de la o cultură la alta; 3) prin vorbire, copilul capătă o identitate socială specifică. B. Bernstein face precizarea că, în cadrul aceleiași culturi, utilizarea limbajului este diferită, în funcție de clasa socială. În orice limbaj
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
asupra predării matematicii, fizicii, chimiei, geologiei și istoriei la nivelul claselor gimnaziale. Pornindu-se de la unele studii de psihologie, printre care și cele ale lui AL. ROȘCA asupra creativității (10), s-a urmărit relevarea unor metode adecvate realizării unui învățămînt "formativ", în care dezvoltarea capacităților de creație să se afle pe prim plan. S-au experimentat, cu acest prilej, unele modalități de problematizare și descoperire. Pe lîngă numeroase articole și studii, s-au publicat două lucrări, realizate pe baze experimentale, destinate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
al metodelor de învățămînt "clasice" și "moderne" toate privite prin prisma obiectivelor școlii contemporane, în așa fel încît nu face o discriminare între metodele tradiționale și metodele noi. Accentul se pune pe acele componente ale metodelor care, valorificînd funcția lor formativă, stimulează activitatea elevilor. Pe aceeași linie se înscrie și lucrarea Tehnologia instruirii, semnată de OLGA OPREA, deși aici se acordă un subcapitol separat "metodelor speciale de educare a creativității" (16). Dezvoltarea pe care a cunoscut-o învățămîntul liceal în deceniul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
procesului educațional, dobîndirea cunoștințelor prin efortul propriu al elevilor, ceea ce conduce spre îmbinarea "învățării individualizate" cu "socializarea învățării" (jocul de rol, dezbaterea etc.). Prin astfel de modalități înscrise în aria teoriei proiectării didactice se apreciază că se acordă întîietate componentelor formative ale procesului instructiv-educativ obiectiv prioritar al școlii contemporane, școală orientată spre înfăptuirea dezideratelor implicate în conceptul de educație permanentă. Teoria proiectării are în România, încă din anii '70, numeroși adepți care au abordat în studiile lor unele din problemele sale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se va realiza un anume echilibru între disciplinele științifice, tehnice, umanist-artistice și activitatea practică, precum și o mai riguroasă selectare și ordonare a cunoștințelor, adecvate în mai mare măsură unui învățămînt de masă, pe de o parte, și unuia cu caracter formativ, pe de altă parte. În acest sens, se tinde spre o relație mai elaborată între ceea ce trebuie știut și ceea ce trebuie făcut. Se apreciază că se va acorda mai mult timp învățării limbajelor operatorii (audiovizual, informațional, tehnic, economic și politic
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
că l-a moștenit în proporție de nouăzeci la sută, implicit i-a moștenit slăbiciunea pentru științele exacte și tot ceea ce ar consuma latura pragmatică a lucrurilor. La mine lucrurile au stat un pic diferit, în sensul că spectrul meu formativ era în fapt o mixtură între disciplinele socio-umane și cele exacte. Poate de aceea am și cochetat mult timp în liceu cu ideea de-a face medicină. Tata a fost cel care ne-a dus pentru prima dată într-o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
a sudat o prietenie absolut minunată, o relație durabilă care și astăzi îl îndreptățește pe Vlad, în virtutea promisiunii făcute tatălui nostru, să se intereseze de noi și să ne ofere sprijinul necondiționat. Văru-meu Vlad reprezintă doar „o filă” din analele formative ale unui tablou de familie, a unei familii discrete ce-a pus mare preț pe respectarea și cultivarea valorilor morale și civice. De foarte multe ori mi-am pus problema dacă voi avea puterea, eleganța, prezența de spirit și discernământul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
lumea cuminte și așezată, extrem de educată și permisivă a literelor și a ceea ce descopeream în spatele acestora. De multe ori am avut probleme sub acest aspect cu mama care nu întotdeauna înțelegea utilitatea repetitivă a lecturii și rolul său pe deplin formativ. Se întâmpla să-l cheme pe tata și să-i expună mica problemă în maniera sa personală: Toma, mâine fiică-ta pleacă la țară cu Adi, i-am verificat bagajul, uită-te și tu, pe mine mă dor creierii în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
unor elevi pășcăneni - Dincolo de acuratețea elementului geografic strecurat elegant în text, intervine sensibilitatea fiecărui copil în a reda informația prin cuvinte, prin arta cuvântului scris. Mulțumesc în acest sens, soțului meu, Ioan Răzvan C. Botezatu, care a urmărit îndeaproape latura formativă în plan compozistic-literar. Maramureș, plai de vis Maramureșul se bucură de un peisaj unic. Munți înalți, dealuri înverzite, râuri mai largi sau mai înguste, lacuri, păduri, pășuni, toate alcătuiesc una din cele mai frumoase regiuni ale României. Localizat în inima
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
a sistemului nervos central. Grant CNCSIS, 20042006, director conf. dr. ing. Poboroniuc M. 6. Actuatori magnetici miniaturizati pe baza de ferofluide. Grant CNCSIS, 2007 2008, director prof. Olaru R. 7. Partajarea resurselor de instruire si cercetare - PRIC (Virtual labs for formative assessment and research). Grant CEEX2005 2008, director conf. dr. Marian Poboroniuc. 8. Algoritmi evoluați de control în timp real pentru optimizarea vehiculelor hibride. Grant CEEX, (2006-2008), director prof. dr. ing. Livinț Gh. 9. Sisteme incorporate tip neuroproteza pentru recuperarea persoanelor
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
fost copii, adolescenți și tineri Înainte de a-și căpăta competențele prin care să ne conducă. Nu vreau, prin aceasta, să le pun În umbră firea excepțională, recurgînd la aspecte comune sau familiare ale vieții lor, dar cunoașterea acestor prime etape formative ne indică punctul de pornire al traiectoriilor lor ulterioare. Acest lucru este cu deosebire adevărat În cazul lui Che, a cărui relatare a primei călătorii pe care a Întreprins-o cu prietenul său Alberto Granado le oferă celor cu inima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
al iubirii altar pe oricare Femeie o jertfesc Când alta iubesc." (Rigoletto) Din nefericire pentru el, indivizii ăștia nu aveau nici un fel de educație muzicală; afoni și primitivi, nefiind capabili să înțeleagă, să accepte și să simtă efectele curative, magice, formative ale uneia dintre cele mai frumoase arte din cadrul celor șapte câte se consideră a fi pe pământ. Păcat! Iar unii dintre ei, niște mitocani, l-au invitat să pună capăt acestor răgete năprasnice, că doar nu se trezea în jungla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
viața luptei pentru înflorirea și propășirea țării.“ (Munca, 10 ianuarie 1958) BARBOSA Octavian „În expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative accentuându-se asupra caracterului educativ, formativ al artei, se subliniază cu precădere una din laturile esențiale ale funcționării ei sociale. Acea latură anume prin care arta nu este numai reflectare a realității obiective și subiective, ci, în egală măsură, un proces de transformare și construcție, de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
politică a poporului nostru: Partidul Comunist Român, știind că un scriitor, prin arta sa, nu poate fi politicește neutru, fiindcă nu există, nu a existat și nu va exista artă neutră, acordă o deosebită atenție literaturii care, prin funcția ei formativă, influențează, formează, educă spiritele și cu precădere tineretul.“ (România literară, 11 noiembrie 1971) „Dar educatorul nostru cel mai bun este Partidul, cel ce cunoaște, în ansamblu, în interdependență, suma problemelor pe care le ridică societatea românească, acela ce vede mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unii învățători este înțelegerea faptului că debutul școlarității nu înseamnă și nu trebuie să însemne sfârșitul copilăriei. Pentru școlarul începător jocul continuă să rămână o necesitate absolută și un izvor de satisfacții și de alte beneficii în plan afectiv și formativ. Copilul nu se joacă pentru că este copil, ci-i copil ca să se joace, spunea un ilustru literat și filozof francez. Unele practici ale învățătorilor atentează grav la acest drept și de folos atribut al copilăriei - jocul. Mânați de orgolii profesionale
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
părinte spiritual, în perioada școlarității adolescentine, deși foștii ucenici se află acum la vârsta tâmplelor argintii, a deplinei maturități fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un pinion cu important rol formativ educativ. El păstorește o clasă de elevi, o organizează ca microgrup social, îi orientează țelurile, îi modelează treptat sintalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei este opera dirigintelui, este rezultatul investițiilor intelectuale și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
asupra acestora erau mai blânde, dacă îmi spuneau ei ce și cum s-a întâmplat, și mai furtunoase în cazul că aflam de la alții. Profesorul-diriginte este agentul unificator, coagulant al influențelor educative exercitate de colectivul didactic (ca ansamblu de entități formative), de familie și societate. Tot el este acela care trebuie să lupte împotriva influențelor negative care pot proveni din interiorul grupului școlar sau din mediul social. Dirigintele poate deveni un factor educativ de maximă importanță numai dacă se bucură de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
din celelalte orașe ale județului, dar mai ales din comunele ieșene. Timizi și dezorientați, fiecare cu zestrea lui biologică, intelectuală, comportamentală și sufletească, alcătuiau un conglomerat de personalități ce urma să se constituie într-un microgrup școlar cu bineștiute rosturi formative și educative. Privindu-i acum, după atâția ani, lui Dumitru Dascălu îi vine greu să recunoască în femeile și bărbații pe care îi are în față pe adolescenții deșirați de acum aproape un sfert de veac, sau pe tinerii zvelți
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
evaluate în aur; politică; etică) și, respectiv, științele CREATOARE (adică poetica, sau estetică; muzică și astronomia, sau cosmologia). S-ar mai putea vorbi, astăzi, de inițiere în cultură generală într-un așezămînt ce-ar neglijă fie și unul dintre vectorii formativi menționați, adică într -un liceu care să fie doar „teoretic“ stricto sensu, ca for eminamente contemplativ ? 4. Ce-ar însemna că fostul „Gimnaziu clasic“ (înființat la Huși în anul 1889 și botezat „Anastasie Panu“ în 1894, pentru a se extinde
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
din parte părinților Supravegherea comportamentului copiilor (grupul de prieteni, activitățile școlare și extrașcolare, etc.) Perceperea de către copii a dezaprobării familiale în legătură cu consumul de droguri Sprijinul părinților cu privire la participarea copiilor la activități de socializare. Prevenirea în școala Școală este un mediu formativ prin excelență, educația formală fiind baza de transmitere a valorilor , atitudinilor, modelelor de comportament dezirabile la nivel societal. De asemenea , școala este un sistem social deschis, influențând și primind influențe de la celelalte sisteme sociale și societate. Din acest motiv, educația
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]