2,538 matches
-
ea a fost totuși după un lung asediu, deoarece apărătorii nu puteau primi ajutor. Pe de altă parte otomanii nu au reușit să cucerească , în bună parte datorită fortificațiilor. Cavalerii Ospitalieri au construit în 1552 pe insula Malta două forturi, Fortul Sfântul Elmo și Fortul Sfântul Michael. Fortul Sfântul Elmo a jucat un rol esențial în , când a fost supus unui bombardament timp mai mult de o lună. Deși a căzut, a cauzat mari pierderi otomanilor și a dat răgaz forțelor
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
după un lung asediu, deoarece apărătorii nu puteau primi ajutor. Pe de altă parte otomanii nu au reușit să cucerească , în bună parte datorită fortificațiilor. Cavalerii Ospitalieri au construit în 1552 pe insula Malta două forturi, Fortul Sfântul Elmo și Fortul Sfântul Michael. Fortul Sfântul Elmo a jucat un rol esențial în , când a fost supus unui bombardament timp mai mult de o lună. Deși a căzut, a cauzat mari pierderi otomanilor și a dat răgaz forțelor din Sicilia să vină
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
asediu, deoarece apărătorii nu puteau primi ajutor. Pe de altă parte otomanii nu au reușit să cucerească , în bună parte datorită fortificațiilor. Cavalerii Ospitalieri au construit în 1552 pe insula Malta două forturi, Fortul Sfântul Elmo și Fortul Sfântul Michael. Fortul Sfântul Elmo a jucat un rol esențial în , când a fost supus unui bombardament timp mai mult de o lună. Deși a căzut, a cauzat mari pierderi otomanilor și a dat răgaz forțelor din Sicilia să vină în ajutor. După
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
Gordhandas Sukhadwala a oferit sprijin financiar pentru un institut, care a fost inaugurat de lordul Willingdon. El a fost găzduit inițial în clădirea Sukhadwala de pe strada Hornby. Începând din 1936 a avut un sediu propriu pe strada Apollo nr. 136, Fort, Bombay. El editează cărți și un ziar. Bibliotecă institutului a fost formată inițial din cărțile aflate în colecția personală a lui Cama, devenind ulterior o bibliotecă de cercetare pentru orientaliști. Cama a fost căsătorit de două ori. Fiul său, Rustamji
Kharshedji Rustomji Cama () [Corola-website/Science/337069_a_338398]
-
Societatea Asiatică a fost fondată de Sir William Jones pe 15 ianuarie 1784 într-o ședință prezidată de Sir Robert Chambers, președintele Curții Supreme de Justiție, la Fortul William din Calcutta, capitala de atunci a Indiei Britanice, pentru a susține cercetările orientale. La momentul înființării sale, această societate a fost denumită „Asiatick Society”. În 1825 a fost eliminată litera k fără vreo rezoluție formală, iar societatea a fost
Societatea Asiatică din Bengal () [Corola-website/Science/337080_a_338409]
-
a trimis o scrisoare-circulară câtorva locuitori britanici din Calcutta, cu scopul de a înființa o societate pentru studii asiatice. La invitația sa, treizeci de locuitori britanici s-au întâlnit în Sala Mare a Juriului de la Curtea Supremă de Justiție (în Fortul William din Calcutta) pe 15 ianuarie 1784. Reuniunea a fost prezidată de Sir Robert Chambers. La această întâlnire, Jones a explicat obiectivele societății ce urma a fi fondată. "Memorandumul" Societății Asiatice, pregătit de Jones, prevedea: Notabile au fost primii membri
Societatea Asiatică din Bengal () [Corola-website/Science/337080_a_338409]
-
era o sumă destul de mare la acel moment, astfel încât studenții și cercetătorii săraci au avut acces gratuit la bibliotecă pentru o anumită perioadă de timp. Lordul Metcalfe, Guvernatorul General de la acea vreme, a transferat 4.675 volume din biblioteca de la Fort William College către Biblioteca Publică din Calcutta. Această donație, precum și alte similare realizate de persoanele fizice, a constituit nucleul bibliotecii. Au fost achiziționate atât cărți indiene, cât și străine, mai ales britanice. Donații au făcute în mod regulat de către persoane
Biblioteca Națională a Indiei () [Corola-website/Science/337081_a_338410]
-
a fost format în anul 1891, prin unirea mai multor biblioteci din Calcutta. Dintre acestea, cea mai importantă și mai interesantă a fost biblioteca Ministerului de Interne, care conținea mai multe cărți ce aparținuseră anterior bibliotecii East India College din Fort William și bibliotecii East India Board din Londra. Utilizarea bibliotecii a fost limitată însă la funcționarii superiori ai guvernului. În 1903, Lordul Curzon de Kedleston, vicerege al Indiei, a avut ideea de a deschide o bibliotecă pentru uz public. El
Biblioteca Națională a Indiei () [Corola-website/Science/337081_a_338410]
-
cu centrul orașului Antwerpen prin intermediul tramvaielor liniilor , și , precum și al autobuzelor 1, 13, 33, 140, 141, 290, 291 și 295. În secolul trecut existau în Hoboken trei gări în funcțiune. În anul 1915 a fost închisă prima din ele, Gara Fort 8. Celelalte două, Hoboken și Hoboken-Polder, situate pe linia 52, au fost închise în 1984. Cea din urmă a fost totuși redeschisă în 1988 și este încă în exploatare. În afară de bulevardul "Sint-Bernardsesteenweg", nu există căi rutiere majore din Hoboken către
Hoboken (district în Antwerpen) () [Corola-website/Science/337117_a_338446]
-
și a soției acestuia, Maria Theresa de Austria-Este. Inițial, Franz a fost comandant al regimentului de infanterie König, însă cu puțin timp înaintea izbucnirii Primului Război Mondial a primit comanda unei brigăzi de infanterie. Prințul Franz a condus brigada spre victorii la Fort Douaumont, Bătălia de la Passchendaele și Kemmelberg. La 12 iulie 1912 Prințul Franz s-a căsătorit cu Prințesa Isabela Antonie de Croÿ, fiica Ducelui Karl Alfred de Croÿ și a Prințesei Ludmila de Arenberg. Nunta a avut loc la palatul Weilburg
Franz de Bavaria () [Corola-website/Science/337144_a_338473]
-
la Calafat, la Corabia, și apoi la Plevna, unde se remarcă prin fapte de vitejie. Transferat în Compania 1 din Batalionul de geniu, a executat lucrări genistice la Rahova, Lom-Palanca, Vidin și Pitești. Mai târziu, a fost detașat la construirea forturilor „Cetății București” și a liniei ferate de centură a Bucureștiului, unde a condus lucrările la fortul Afumați (1885-1888). Constantin Z. Boerescu a fost avansat în anul 1993 în eșaloanele superioare ale armatei, în arma Infanteriei, funcțiile sale cele mai importante
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
în Compania 1 din Batalionul de geniu, a executat lucrări genistice la Rahova, Lom-Palanca, Vidin și Pitești. Mai târziu, a fost detașat la construirea forturilor „Cetății București” și a liniei ferate de centură a Bucureștiului, unde a condus lucrările la fortul Afumați (1885-1888). Constantin Z. Boerescu a fost avansat în anul 1993 în eșaloanele superioare ale armatei, în arma Infanteriei, funcțiile sale cele mai importante fiind cele de director-comandant al „Școalei Fiilor de Militari” din Craiova (1895-1896), de comandant al Regimentului
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
grădinile lui Shalimar din Lahore, unde este situat și Mormântul lui Jahangir, fără dom. Alt exemplu este Bibi Ka Maqbara în Aurangabad, care a fost comandat de către cel de al șaselea împărat mogul Aurangzeb, în memoria soției sale. În fine, Fortul Roșu din Delhi și Fortul Agra sunt imense palate fortificate; la fel, orașul abandonat Fatehpur Sikri, la la vest de Agra, a fost construit pentru Akbar la sfârșitul secolului XVI. Prima moschee din China a fost înființată în secolul VII
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
unde este situat și Mormântul lui Jahangir, fără dom. Alt exemplu este Bibi Ka Maqbara în Aurangabad, care a fost comandat de către cel de al șaselea împărat mogul Aurangzeb, în memoria soției sale. În fine, Fortul Roșu din Delhi și Fortul Agra sunt imense palate fortificate; la fel, orașul abandonat Fatehpur Sikri, la la vest de Agra, a fost construit pentru Akbar la sfârșitul secolului XVI. Prima moschee din China a fost înființată în secolul VII, în timpul dinastiei Tang, în Xi
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
a fost introdus în serviciu normal pe 2 septembrie 1902. Inițial, tramvaiele cu cai au coexistat cu cele electrice, dar au fost apoi retrase unul câte unul. În aceeași perioadă a început și extinderea rețelei de tramvai dincolo de centura de forturi Brialmont (actualul Ring). În 1913, cele mai multe din actualele linii de tramvai erau deja în exploatare, chiar dacă unele aveau un traseu ușor diferit. O hartă din acel an menționează următoarele linii (în contrast cu practica ulterioară, numerele evidențiate cu aldine marchează traseele mai
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
Ciudad de Panamá (Panama City), Noriega a fost un soldat de carieră format la Școala Militară din Chorrillos din Lima, Peru. El a urmat, de asemenea, o formație specială pentru agenți de informații și contrainformații la în cadrul U.S. Army's Fort Gulick in Zona Canalului Panama în 1967, precum și un curs de operații psihologice ("") la , Carolina de Nord. El a intrat în Garda Națională a Panama în 1967 și promovat locotenent în 1968. În lupta pentru putere care a urmat, inclusiv
Manuel Noriega () [Corola-website/Science/337258_a_338587]
-
de la vărsarea râului Somme pe 21 mai, izolând trupele aliate din nordul Franței și Belgiei de grosul forțelor de la sud de râu. Apărarea orașului și portului Boulogne cădea în responsabilitatea Marine nationale, care a asigurat efectivele pentru ocuparea a unor forturi de secol XIX. Aceste efective au fost puse sub comanda lui Dutfoy de Mont de Benque. Apărarea antiaeriană era asigurată de opt baterii de tunuri QF 3.7-inch din cadrul Regimentului al 2-lea artilerie grea antiaeriană, opt mitraliere ale Regimentului
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
unor forțe germane foarte numeroase, (dezinformarea a fost datortă se pare generalului Jean Pelissier de Féligonde, a cărui unitate fusese atacată de tancurile germane la Hesdin, la cam 45 km de port), Dutfoy a ordonat ca bateriile de coastă din forturi să fie demontate și să fie transportate în port în vederea evacuării. După aceea, Dutfoy a plecat spre Dunkirk, iar indisciplina s-a instalat în rândul trupelor. Au fost semnalate jafuri, iar civilii care doreau să se evacueze pe mare au
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
Ungaria, unde a marcat o victorie răsunătoare împotriva turcilor la Slankamen în 1691. Ludwig a văzut Osijek ca o locație de importanță strategică excepțională în războiul împotriva turcilor. El a cerut repararea zidurilor orașului și a propus construirea unui nou fort numit Tvrđa, în conformitate cu principiile ingineriei militare ale lui Vauban. La scurt timp după aceea, el a fost trimis în fruntea armatei în Războiul Marii Alianțe. În 1701, el a construit Linia Bühl-Stollhofen, o linie de apărare concepută pentru a proteja
Ludwig Wilhelm, Margraf de Baden-Baden () [Corola-website/Science/337349_a_338678]
-
a garnizoanei romane din Ierusalim. Romanii au depozitat acolo veșmintele marelui preot. În timpul apărării Templului lui Irod, se presupune că războinicii evrei au demolat Turnul Antonia. Iosephus precizează că evreii nu au avut nici o șansă de a distruge un imens fort roman cu ziduri groase de 60 de picioare, apărate de mii de militari romani. Soldații romani s-au grăbit apoi să construiască bănci de asediu împotriva zidului de nord al Templului. Bătălia a durat până când a fost capturat sanctuarul. În
Cetatea Antonia () [Corola-website/Science/335892_a_337221]
-
plecat din Lisabona în data de 25 martie 1505. Armada era formată din 1500 de soldați. Nava amiral era "Săo Rafael", condusă de Fernăo Soares. Principalele scopuri ale acestei misiuni erau trecerea comerțului cu mirodenii sub control portughez, construirea de forturi de-a lungul țărmului de est al Africii și pe țărmurile Indiei, consolidarea comerțului portughez cu mirodenii prin alianțe cu căpeteniile locale, pe lângă construirea de avanposturi comerciale. Almeida a înconjurat Capul Bunei Speranțe și a intrat în apele costale africane
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
vase să atace și să cucerească orașul-port cu o populație de circa 4000 locuitori. Datorită condițiilor bune pentru amenajări portuare pe care le oferea, putând să ancoreze acolo vase de până la 500 de tone, portughezii au hotărât să construiască un fort. Pentru acest scop au fost lăsați acolo căpitanul Pêro Ferreira și un echipaj format din 80 de soldați. În august 1505 portughezii au sosit la Mombasa,un oraș de coastă situat mai spre nord. Așezarea, cu o populație de circa
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
sultanul din Melinde. În aceeași lună, o caravelă din flota lui Almeida, condusă de Joăo Homere, a cucerit insula Zanzibar în numele Portugaliei. În 25 martie 1505, Francisco de Almeida a fost numit Vicerege al Indiei, cu condiția înălțării a patru forturi pe țărmul de sud-vest al Indiei: pe insula Anjediva, la Cannanore, Cochin și Quilon.Francisco de Almeida a părăsit Portugalia cu o flotă formată din 22 de corăbii și 1500 oameni. În 13 septembrie, Francisco de Almeida a ajuns în
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
Anjediva, la Cannanore, Cochin și Quilon.Francisco de Almeida a părăsit Portugalia cu o flotă formată din 22 de corăbii și 1500 oameni. În 13 septembrie, Francisco de Almeida a ajuns în insula Anjadip, unde a trecut imediat la construirea Fortului Anjediva. În 23 octombrie, a început, cu permisiunea conducătorului prieten, Kōlattiri, construirea fortului St. Angelo din Cannanore, lăsat în grija căpitanului Lourenço de Brito, cu 150 de oameni și două corăbii. Francisco de Almeida a ajuns apoi în Cochin, în
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
o flotă formată din 22 de corăbii și 1500 oameni. În 13 septembrie, Francisco de Almeida a ajuns în insula Anjadip, unde a trecut imediat la construirea Fortului Anjediva. În 23 octombrie, a început, cu permisiunea conducătorului prieten, Kōlattiri, construirea fortului St. Angelo din Cannanore, lăsat în grija căpitanului Lourenço de Brito, cu 150 de oameni și două corăbii. Francisco de Almeida a ajuns apoi în Cochin, în data de 31 octombrie 1505, cu doar 8 vase rămase.[2] Acolo a
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]