8,186 matches
-
astfel de polisemie externă va fi de sens36. c. În sfârșit, autorul vede încă un tip de polisemie, pe care o numește selecțională, în care sememul nu se modifică; variază numai orientarea predicatului verbal. O ilustrează cu verbele „simetrice” din franceză de tipul apprendre (apprendre qqc. à qqn., apprendre qqc.), couler (Le navire coule; couler le navire), pentru care postulează o schemă semantico-logică a structurii de adâncime de forma Agent - Relație - Obiect - Destinatar, schemă asupra căreia operează două selecții funcționale distincte
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
regulă sau standard contabil, dacă acest lucru este necesar pentru ca situațiile financiare să respecte cerința true and fair view. Prin urmare, valoarea justă este traducerea termenului englezesc fair value. Însă termenul are alte semnificații în diverse limbi: just (juste) în franceză, real (reële) în olandeză, rezonabil (razonable) în spaniolă, valoare actuală atribuibilă (beizulegender zeitwert) în germană, fair value fără nicio traducere în italiană (Colasse, 2007). În limba română, traducerea termenului fair view a urmărit filiera franceză, fiind utilizat termenul de „valoare
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
în SUA și 15 ani de la începerea activității în România. Modelul de studiu de caz pentru care s-a optat este cel obișnuit în școlile de tip MBA, apropiindu-se mai mult de schema de structurare americană decât de cea franceză, prin dimensiune, mod de structurare și utilizare a instrumentarului strategic de tipul celui discutat în prima parte a cărții. Din punct de vedere structural, cercetarea reprezentată de studiul de caz este axată pe elementele funcționale ale organizației. Studiul începe într-
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Plato’s Republic, Oxford, 1948. Murphy, N.R., Interpretation of Plato’s Republic, Oxford, 1951. Levinson, R. In Defense of Plato, Cambridge, Mass., 1953. Rosen, Stanley, Plato’s Statesman. The Web of Politics, St. Augustine’s Press, Inc., 2003 (traducere în franceză: Paris, J. Vrin, 2004). Joly, Henri, Le renversment platonicien. Logos, episteme, polis, a III-a ediție, Paris, J. Vrin, 1994 (1974). Annas, Julia, Introduction à la République de Platon, PUF, 1994 (Oxford, 1981). Annas, Julia, Platonic Ethics, Old and New
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
principială, chiar dacă planul analitic se prezintă diferit. Astfel, în literatura psihopedagogică românească sunt discutați ca factori ai ontogenezei ereditatea, mediul și educația, în timp ce literatura occidentală se ocupă de raportul „nature Ă nurture” (cea anglo-saxonă) sau „hérédité Ă milieu/environement” (cea franceză). Semnalarea acestor nuanțări prilejuiește observația că, în fond, delimitările categorice nu au decât rațiuni didactice, deoarece ereditatea, ca proprietate generală a lumii vii, este o caracteristică a naturii, la fel cum educația presupune cu necesitate un mediu social uman, în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ereditare asupra dezvoltării copilului În primii ani de viață și asupra relației dintre mamă și copil. Înclinațiile sale profesionale păreau să fie francofile, pentru că a publicat o parte din cercetările sale În Paris și a scris de multe ori În franceză. Sursele sale de inspirație indică, de asemenea, afinități cu mișcarea eugenistă franceză, datorită accentului tematic pe puericultură și referințelor dese la autori eugeniști de limbă franceză, cum ar fi belgianul René Sand71. Totuși, lucrările sale trimit de multe ori și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
poate dobândi și ulterior, prin învățare. Se întâmplă ca o elită să se distingă prin folosirea unei limbi, alta decât cea a poporului din care face parte. Așa s-a întâmplat în Rusia și în Flandra, când prestigiul internațional al francezei a incitat clasele conducătoare să se exprime în această limbă. La Anvers, la Bruges și la Gand, ca și la Sankt-Petersburg, puteai auzi odinioară aceleași expresii de dispreț pentru graiul popular, exprimate în termeni voit depreciativi: „Vorbesc franceza cu prietenii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
internațional al francezei a incitat clasele conducătoare să se exprime în această limbă. La Anvers, la Bruges și la Gand, ca și la Sankt-Petersburg, puteai auzi odinioară aceleași expresii de dispreț pentru graiul popular, exprimate în termeni voit depreciativi: „Vorbesc franceza cu prietenii și flamanda (sau rusa) cu servitoarea”. Consecințele unor astfel de situații pot fi foarte diferite. Putem asista la strategii individuale de învățare a limbii elitei, strategii rezultând dintr-o pierdere a identității culturale. De asemenea, putem fi martorii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
provin cei mai înalți funcționari de stat, responsabilii politici cei mai reputați și conducătorii de întreprinderi cei mai importanți trebuie căutate în promoțiile Politehnicii și ale É.N.A. [...]. Doi dintre cei patru președinți ai celei de-a V-a Republici Franceze, majoritatea primilor-miniștri din ultimele două decenii, majoritatea covârșitoare a celor mai înalți funcționari ai țării și mai mult de o treime dintre conducătorii a două sute dintre cele mai mari întreprinderi ale noastre (jumătate dintre conducătorii celor mai mari bănci, peste
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
timp renascentist și, în plus, pe tărâm gascon... Montagne are ca limbă maternă o limbă... paternă și fantasmată! în locul unor cuvinte calde, vii, el moștenește niște cuvinte reci ca niște cadavre. Cum să te adaptezi acestui destin funest? Montaigne vorbește franceza pentru a se detașa de latină. Dar el nu încetează a trăi ca un roman, având în minte faptele și gesturile acestui popor care-l fascinează. Castelul lui Montaigne constituie oare o Romă miniaturală edificată prin voința tatălui său? El
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Montaigne nu inventează, nu asta e grija lui. Să creeze un neologism? La ce bun? Aceasta este ocupația unui gânditor care stă în fotoliu! El preferă să vorbească limba țăranilor, cea a halelor - zice el - și a oamenilor simpli: în franceză, în dialect gascon, dacă trebuie. Să creeze un personaj conceptual? Și mai ce? Filosofia nu constă în inventarea unor barbarisme, a unor perdele de fum ori a unor limbaje absconse, ea își are casa în cuvântul care vindecă, salvează și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
numele lui Dumnezeu ci acela ale zeilor literaturii și ai gândirii antice. Montaigne creează cu mâna lui o lume populată cu personalități ale Antichității - contemporanii săi. Acolo cel puțin, el vorbește latina, gândește ca un roman, apoi își formulează în franceză remarcile sale referitoare la o lume pe care n-o îndrăgește: decadentă, rea, coruptă, perversă, mincinoasă, barbară, crudă, sângeroasă - n-are destule cuvinte grele pentru a-și blama epoca. De unde și refugiul său în geografia unui cabinet de filosof și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
angină violentă care-l obligă pe bolnav să scoată limba, ca un câine care gâfâie de căldură. Pentru un filosof despre care eu unul am zis că are îîncă din copilărie, și din cauza educației fanteziste, tatăl impunând învățarea latinei înaintea francezei) o limbă moartă în gură, o limbă maternă care-i mai întâi paternă, și mai apoi un idiom pe care nici o persoană în viață nu-l mai vorbește, doar marii morți care bântuie viața lui Montaigne, moartea e congruentă; în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a unui eu care, pentru că gândește și reflectă deci asupra sieși, nu poate să îndoiască, cel puțin, de faptul că există. în Turn și lângă Sobă, se edifică două subiectivități preocupate doar de simpla lor prezență materială în lume. în franceză, la persoana întâi, cei doi gânditori abordează în mod identic filosofia întorcând spatele scolasticii, categoriilor aristoteliciene, tradiției și deci teologiei ca matrice a oricărui adevăr, puțin preocupați să obțină favorurile profesioniștilor disciplinei sau dreptul de tipar din partea oficialilor gândirii, ei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
verigă esențială în evoluția curentului libertin și chiar în exploatarea în sens libertin a Eseurilor Magistrului ei. Ca pentru a anticipa această judecată, ea scria în prefața ediției din 1635 că în contrast cu obișnuința ei de a traduce citatele vechi în franceză, cu scopul de a face textul mai accesibil pentru maximum de cititori, ea a lăsat în forma aleasă de Montaigne pasajele...libertine. Și atunci, cum să mărturisești mai ales că Eseurile cuprindeau și așa ceva? Și să lași cititorilor de greacă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Renașterea italiană, trad. Anne Denis, Droz, 1975. Capitolul II este consacrat în întregime lui Lorenzo Valla, pp. 27-42. Evident Marsilio Ficino, epicurian și el, nu este tratat mai bine... Lucrarea lui De voluptate n-a tradusă niciodată nici ea în franceză. Am avut acces la ea grație aceleiași Laure Chauvel, deja traducătoare a lui Lorenzo Valla. în schimb, și nimic surprinzător în asta în asta, Teologia platoniciană a nemuriri sufletelor, trei volume traduse de P. Laurens, și Comentariul Banchetului lui Platon
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o ceață barocă - și chiar manieristă. Și gramatica și sintaxa pun probleme. De ce să mărim dificultatea păstrând ortografia din epocă? Care anume rațiuni ar justifica un espic de bled în locul lui Ăpi de blă îspic de grâu). Prin traducerea în franceză contemporană, sensul nu este alterat, înțelegerea este mult simplificată și cititorul se poate concentra asupra sensului, rămânându-i doar efortul de a se familiariza cu sintaxa, adesea problematică. Să ne amintim că Eseurile au fost dictate și încă în franceză
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sentințele pictate sau gravate pe grinzile, plafonului Turnului. De citit într-un fotoliu „club”, cu un pahar ce armagnac în față savurând și o țigară de foi, lângă focul care trosnește în șemineu... Aceleași texte pot fi găsite și în franceză modernizată în Integrala de la Seuil, sub titlul de Opere complete. Ediția este îngrijită de Robert Barral în colaborare cu Pierre Michel. Inconvenient : totul este într-un singur volum, așadar un număr incredibil de mare de semne pe pagină - textul este
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui Claude Piganaud: Michel de Montaigne, Les Essais. Arlăa. Să-i amintim totuși editorului că titlul nu este Les Essais îEseurile), ci Essais îEseuri)...Nu spunem L’Ulysse de Joyce, ci Ulysse... Avantaj: totul într-un volum ușor maniabil, în franceză modernizată, cu citatele latinești traduse și cu referințe în josul paginii, cuvintele a căror înțelegere ridică o problemă fiind traduse alăturat între paranteze drepte, De exemplu «regrăger son deuil»? «raviver sa douleur» îîntreținându-i durerea)... Excelentă ediție. De luat cu sine oriunde
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
răsuflare, cu creionul în mână... Versiunea legată în piele justifică faimosul locșor lângă vatră, havana etc. Munca de referință a lui Pierre Villey a fost reluată în trei volume la PUF. Ediție savantă și accesibilă financiar, într-o casetă. în franceză veche, dar termenii problematici sunt traduși în josul paginii îîn număr mai mare decât la Arlăa). Un lucru deosebit de prețios: viața și opera lui Montaigne, secvență urmată de o sinteză cronologică amănunțită și foarte bogată; câteva pagini prezintă catalogul cărților care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
slujba filosofului și care a redactat partea I, despre motivația misterioasă a plăcerii, Montaigne consumând apoi el însuși desfășurările, uimitoarea justețe și potrivire a celor două pene - aflăm tot ce se poate ști în legătură cu toate acestea. Textul este într-o franceză modernizată. *** Montaigne evreu, Montaigne călare etc. Pentru partea biografică, o carte de referință este cea a Madeleinei Lazard, Michel de Montaigne, Fayard: foarte bine scrisă, documentată, fără păreri preconcepute, trecând succint în revistă tot ce s-a spus și s-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
inteligentă și strălucită a procedeului elegiac: femeia ca pretext al textului... Foarte puține lucruri despre Philodemos din Gadara! Nimic despre Metrodoros... Nicio traducere franceză din unul sau din celălalt... Textele primului sunt editate în germană, italiană, dar nu și în franceză... A se vedea Marcello Gigante, La Bibliothèque de Philodème et l'Ăpicurisme romain, Etudes anciennes, 56, Les Belles Lettres, 1987, rămasă multă vreme singura lucrare. De asemenea, Cicăron et Philodème. La polămique en philosophie, texte editate de Clara Auvray-Assayas și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
littărature ancienne, 12”, 2201, asupra problemei esteticii lui Philodemos. Câteva extrase traduse, dar mai mult despre zei, muzică, retorică decât despre etică... Bibliografie exhaustivă a articolelor, adeseori în limbi străine, la paginile 393-407 - nici măcar zece articole despre Philodemos scrise în franceză! Cele câteva epigrame pot fi găsite, împrăștiate, în volumele lucrării Anthologie grecque, Belles Lettres. Despre săpăturile arheologice de la Herculanum, o lucrare veche, dar care se citește ca un roman polițist: Vie, mort et răsurrection d'Herculanum et de Pompăi, de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
timp Îți dă șansa de a folosi metoda Încercărilor și a greșelilor. Phil pune, astfel, ochii pe o tânără seducătoare pe care o Întreabă cum o cheamă, numele liceului unde și-a făcut studiile și date despre profesorul lor de franceză. Astfel Încât, atunci când se Întâlnește cu ea „a doua zi”, poate să se dea drept un vechi coleg de clasă și să-și deruleze Împreună cu ea amintirile comune din adolescență, crescându-și În acest fel șansele de a o cuceri. Îndrăgostindu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
după ce se urcară În trăsura care-i ducea spre Palais-Royal. - Ei, o să-i dau rasol. Pentru Călătorie În Egipt am deschis cartea și am citit câte ceva pe ici, pe colo, fără s-o tai, și am descoperit unsprezece greșeli de franceză. O să scriu o coloană spunând că, dacă autorul a Învățat limba gogoșilor săpate pe pietroaiele egiptene ce se cheamă obeliscuri, În schimb nu ăși cunoaște limba lui, și o să i-o dovedesc. O să mai spun că, În loc să ne vorbească de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]