4,942 matches
-
de calitate. Pentru învățarea preluării, la nivelul începătorilor, sunt 4 (patru) concepte cheie pe care trebuie să le învețe în următoarea ordine: - să unească corect încheieturile și mâinile; - să lovească mingea pe antebrațe; - să țină coatele drepte; - să execute lovirea frontală a mingii, prin pendularea brațelor. Multe procedee (tehnici) de execuție în jocul de volei pot să fie „prinse” cu 4 (patru) sau cu mai puține concepte cheie. Este necesar să se continue munca cu fiecare concept cheie, chiar dacă sportivii nu
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
redus pe teren redus. 10. Joc 6x6 pe teren normal, de pregătire sau oficial. 8.5. Metodica predării jocului de volei în lecția de educație fizică. Aspecte generale În școală în lecția de educație fizică, concepția metodică indicată este abordarea frontală a tuturor componentelor jocului pe baza metodei globale. Metoda globală va urmări ca odată cu învățarea și practicarea autonomă a jocului de volei în lecție, să se însușească: cunoștințele, priceperile și deprinderile de organizator, arbitru. Aceasta presupune ca exercițiile ce vor
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
este vorba, deci, de un text ambreiat, care nu introduce o ruptură față de situația de enunțare. Fapt perfect normal pentru un articol dintr-un cotidian regional care vizează să înscrie evenimentele în actualitatea cititorilor săi. Doi răniți într-o coliziune frontală la Clessé CLESSÉ. Marți dimineața către 7.30 s-a produs un accident între două vehicule în locul numit "Les Fréaux" din comuna Clessé. Jean-Jacques Bodin, 25 ani, mergînd pe drumul de la Loge la Chapelle-Saint-Laurent, circula la bordul unei mașini Citroën
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
s-a demonstrat că atitudinea pasivă a profesorului determină pasivitatea elevilor cu performanțe scăzute (Good apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6109). Pasivitatea profesorului se manifestă prin a oferi puține șanse elevilor „slabi" de a participa la discuțiile frontale, a aștepta mai puțin timp răspunsuri din partea lor și a le oferi recompense nesemnificative în cazul răspunsurilor corecte. Pasivitatea elevilor, care este determinată de cea a profesorului, se concretizează prin refuzul de a participa voluntar la activitățile clasei sau refuzul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
asociații stă pe existența și funcționarea căilor și centrilor nervoși care intră în joc într-un mod coordonat în momentul actului fonator” (60 a; p.76). Activitatea recurențială ritmică este născută din centrii encefalici fonogeni situați în regiunea perisilviană (circonvoluțiunile frontală și parietală ascendentă, girus supramarginalis, circonvoluțiunile temporale) în ariile 6 Alfa și Beta. Această activitate comandă la fiecare perioadă faza vibratoare de îndepărtare a corzilor vocale prin acțiunea fibrelor transversale ale mușchiului tiro-aritenoidian intern, realizând astfel comanda fără întreruperi a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
componenta cea mai conservatoare și reacționară a coaliției autoritare. Acțiunea opoziției, puterea, capacitatea ei de mobilizare impulsionează transformarea, elita conducătoare încercând s-o controleze și să obțină sprijinul opoziției moderate, izolând-o pe cea extremistă și evitând pericolele unei coliziuni frontale. 3. Instaurarea democrației: dimensiunile schimbării Pentru a înțelege mai bine procesul în cauză este necesar să se înceapă cu distincția dintre liberalizare și instaurare democratică. Prin liberalizare se înțelege procesul care are loc în timpul tranziției, și, pe care (de obicei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și profunde. La Rhinolophus hipposideros pe fiecare parte a feței se găsește c câte o perniță - glande faciale. La Nyctalus noctula sunt mai multe pernițe pe fiecare parte a feței, ia ia iar la unii rinolofi sunt prezente glande fr frontale. La Pipistrellus pipistrellus sunt prezente glande circumanale. La liliecii exotici putem întâlni și al al alte glande: gulare, pectorale, scapulare, gl glandele cotului etc. Glandele mamare: Sunt de tipul tubulo-alveolar, grupate și alcătuiesc o pereche de mamele cu mameloane mari
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Pipistrellus pipistrellus - Dancu, Iași - am d determinat: Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus - Grădina Publică, Bârlad - am d determinat: Myotis daubentoni, Nyctalus noctula, Eptesicus serotinus și Pipistrellus pipistrellus. 3.7. Mijloace de lucru: - echipament necesar în tehnica speologică: cască de protecție, lanternă frontal frontal frontal frontală, lanterne portabile, salopetă, cizme de cauciuc, mănuși de piele, echipament TSA (pentru coborârea în Peștera Liliecilor, furnizat de A. Done); - termohigrometru (pentru măsurarea temperaturii și umidității atmosferice); - detector (furnizat de APLR); detector (furnizat de APLR); - plase chi
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pipistrellus - Dancu, Iași - am d determinat: Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus - Grădina Publică, Bârlad - am d determinat: Myotis daubentoni, Nyctalus noctula, Eptesicus serotinus și Pipistrellus pipistrellus. 3.7. Mijloace de lucru: - echipament necesar în tehnica speologică: cască de protecție, lanternă frontal frontal frontal frontală, lanterne portabile, salopetă, cizme de cauciuc, mănuși de piele, echipament TSA (pentru coborârea în Peștera Liliecilor, furnizat de A. Done); - termohigrometru (pentru măsurarea temperaturii și umidității atmosferice); - detector (furnizat de APLR); detector (furnizat de APLR); - plase chi chiropterologice
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Dancu, Iași - am d determinat: Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus - Grădina Publică, Bârlad - am d determinat: Myotis daubentoni, Nyctalus noctula, Eptesicus serotinus și Pipistrellus pipistrellus. 3.7. Mijloace de lucru: - echipament necesar în tehnica speologică: cască de protecție, lanternă frontal frontal frontal frontală, lanterne portabile, salopetă, cizme de cauciuc, mănuși de piele, echipament TSA (pentru coborârea în Peștera Liliecilor, furnizat de A. Done); - termohigrometru (pentru măsurarea temperaturii și umidității atmosferice); - detector (furnizat de APLR); detector (furnizat de APLR); - plase chi chiropterologice (p
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Iași - am d determinat: Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus - Grădina Publică, Bârlad - am d determinat: Myotis daubentoni, Nyctalus noctula, Eptesicus serotinus și Pipistrellus pipistrellus. 3.7. Mijloace de lucru: - echipament necesar în tehnica speologică: cască de protecție, lanternă frontal frontal frontal frontală, lanterne portabile, salopetă, cizme de cauciuc, mănuși de piele, echipament TSA (pentru coborârea în Peștera Liliecilor, furnizat de A. Done); - termohigrometru (pentru măsurarea temperaturii și umidității atmosferice); - detector (furnizat de APLR); detector (furnizat de APLR); - plase chi chiropterologice (p (pentru
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
regiunea Vene?iei, măi degrab? dec�ț �n comer?ul internă?ional. �ncep�nd de atunci, cl?dirile agricole cu portice (barchesse, �n dialect vene? ian) se unesc cu locuin?a st?p�nului, centru al unei compozi?îi arhitecturale frontale ?i teatrale, c?reia �i r?spunde o decoră?ie interioar? iluzionist? de factur? manierist?. Vilele Badoer (�ncep�nd din 1556), la Frata Polesine ?i Barbaro (1567-1569), la Maser, demonstreaz?, �ntre altele, capacitatea arhitectului de a traduce modelul s?u
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
celor două antimere se referă numai la părțile somatice ale corpului, nu și la viscere. La suprafața corpului, planul median unește linia mediană anterioară cu linia mediană posterioară. Planurile paralele cu planul median se numesc planuri paramediane sau parasagitale. Planul frontal (planul coronal) trece prin axul longitudinal și cel transversal și divide corpul într-o parte anterioară, ventrală și alta posterioară, dorsală. Este perpendicular pe planul sagital și paralel cu fruntea și sutura coronală. Planul transversal (orizontal, planul metameriei corpului) se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și alta posterioară, dorsală. Este perpendicular pe planul sagital și paralel cu fruntea și sutura coronală. Planul transversal (orizontal, planul metameriei corpului) se raportează la poziția orizontală și trece prin axul sagital și transversal, fiind perpendicular pe planurile sagital și frontal. Secțiunile corpului prin acest plan îl taie în felii suprapuse, paralele între ele; unele sunt superioare, iar altele sunt inferioare. în raport cu cele trei axe și planuri se mai pot utiliza în descrierea elementelor anatomice termeni ca: - medial - apropiat de planul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
median; - median - poziționat în plan median; - medius - la mijloc din trei elemente; - lateral - mai departe de planul median; - dorsal - în spate, posterior; - ventral - în față, anterior; - proximal - în apropierea trunchiului; - distal - la distanță față de trunchi; - sagital - perpendicular pe suprafața corpului; - frontal - în plan frontal; - central - în centrul corpului; - cranial - spre extremitatea cefalică; - caudal - spre coccis; - radial - orientat spre radius; - ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; - rostral (nazal) - poziționat spre nas; - occipital
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în plan median; - medius - la mijloc din trei elemente; - lateral - mai departe de planul median; - dorsal - în spate, posterior; - ventral - în față, anterior; - proximal - în apropierea trunchiului; - distal - la distanță față de trunchi; - sagital - perpendicular pe suprafața corpului; - frontal - în plan frontal; - central - în centrul corpului; - cranial - spre extremitatea cefalică; - caudal - spre coccis; - radial - orientat spre radius; - ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; - rostral (nazal) - poziționat spre nas; - occipital - orientare spre posterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
omoaenă de la centru la periferie, păstrând la început spațiile interosoase (fontanelele sau liniile suturale) necesare pentru dezvoltarea și modelarea craniului la naștere. La unele dintre oasele feței și craniului apar, prin procesul de resobție modelată, o serie de cavități: sinusuri (frontal, maxilar superior, sfenoidal, etmoidal). CONFORMAȚIA EXTERIOARĂ A OASELOR Din punct de vedere al aspectului exterior oasele pot prezinta forme aeometrice (osul piramidal, cuboid) sau asemănări cu diferite obiecte (ciocan, nicovală, scafoid, cuneiform). După predominanța dimensiunilor oasele se împart în: -oasele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
situarea lor în oraanism (sesamoide, suturale). Oasele pneumatice (Fiaura 8) sunt oase care în interiorul lor au incluse cavități pline cu aer. Acestea sunt tapetate cu membrane mucoasei și se pot descrie la nivelul cutiei cranieni, de exemplu la osul etmoid, frontal, maxilar superior. Rolul acestor cavități este cel de rezonanță. Oasele sesamiode sunt oase supranumerare, mici, incluse fie în tendonul unui mușchi (ex. rotula) fie într-o capsulă articulară. Când există, se pot localiza la nivelul mâinii, piciorului; nu îndeplinesc rol
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
proeminență liniară cel mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în structura osului și se descriu ca fiind: - articulare; - nearticulare: - cavități de inserție: cavitatea diaitală a marelui trohanter femural; - cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități de mărire: sinusurile frontale, maxilare. 3. Găurile și canalele osoase se deschid la suprafața oaselor și pot fi: - aăuri și canale de transmisie: - mai mari: aaura occipitală pentru bulbul rahidian, canalul carotidian pentru artera carotidă internă; - foarte mici: aaura rotundă pentru artera meninaee mijlocie
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
11 cm, la baza sacrumului. Diametrul saaital maxim, de 7 cm, este la nivelul ultimelor vertebre lombare apoi descrește atât în sus cât și în jos. Coloana vertebrală nu este rectilinie. Prezintă curburi în plan saaital cât și în plan frontal. 1. Curburile în plan saaital sunt orientate fie cu convexitatea înainte - lordoze, fie cu convexitatea înapoi - cifoze. La coloana vertebrală aceste curburi sunt în număr de 4: a) curbura cervicală cu convexitatea înainte; b) curbura toracală cu convexitatea înapoi; c
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cifoza cervicotoracală de cea sacro-cocciaiană. Lordoza cervicală apare în lunile 35 și este rezultatul ridicării capului de către suaar. Lordoza lombară apare în jurul vârstei de 2 ani și este datorată stațiunii verticale și locomoției (3, 4, 17). 2. Curburile în plan frontal sunt mai puțin pronunțate ca cele în plan saaital: a) curbura cervicală cu convexitatea la stânaa; b) curbura toracală cu convexitatea la dreapta; c) curbura lombară cu convexitatea la stânaa. Curbura toracală este primară și este determinată de tracțiunea mușchilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu convexitatea la dreapta; c) curbura lombară cu convexitatea la stânaa. Curbura toracală este primară și este determinată de tracțiunea mușchilor mai dezvoltați la membrul superior drept. Celelalte două curburi sunt compensatorii în stabilirea echilibrului corpului. în cazul stânaacilor curburile frontale sunt îndreptate în sens invers. Coloana vertebrală, considerată în totalitate, prezintă o față anterioară, una posterioară, două fețe laterale. Fața anterioară are forma cilindrică și rezultă prin suprapunerea corpurilor vertebrale. Fața posterioară prezintă pe linia mediană procesele spinoase care în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
un unahi de înclinație de 125? -130? (3, 10, 20). Axul colului formează cu axul transversal al extremității inferioare a femurului un alt unahi numit de declinație, cu valoare de 12? . Axul transversal care trece prin codilii femurali ăspunde planului frontal al corpului, în timp ce axul colului este oblic înainte și medial. Modificările unahiului de înclinație și declinație se reflectă în atitudinea membrelor inferioare. Mărirea unahiului de înclinație determină poziția de coxa valaa - ducerea membrului inferior în abducție, în timp ce micșorarea unahiului imprimă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulatio sternoclavicularis) Este o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase care participă la realizarea articulației sunt: -din partea sternului: marginea laterală a manubriului sternal, concavă în sens frontal și convexă sagital; -din partea claviculei: extremitatea proximală a osului prin două fețe articulare, una verticală și alta orizontală care formează între ele un unghi diedru ce pătrunde în deschiderea realizată între fața articulară sternală și primul cartilaj costal. Suprafețele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
face posibilă acțiune diferită: - fasciculele posterioare produc extensia și rotația în afară a coapsei, - fasciculele mijlocii acționează ca abductoare ale coapsei, - fasciculele anterioare au efect de rotație internă și de flexie a coapsei față de trunchi, - împiedică balansarea bazinului în plan frontal în timpul mersului, alergării, - împiedică căderea bazinului de partea membrului oscilant datorită deplasării greutății trunchiului deasupra membrului de sprijin. Inervația provine din nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA (m. tensor fasciae latae) Originea este pe spina
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]