3,538 matches
-
Să-ți lămuresc cine-i acest „vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul ce bătrân.” Acesta este Isac Balica, despre care vorbește Grigorie Ghica voievod la 1 mai 1738 (7246), când a pus mănăstirea Sfânta Vineri sub ascultarea mănăstirii Frumoasa: „Asemine dar și domnie me, luând aminte și prevind între ochii noștri răsipire și pustiire a o mică bisericuce ce s-au numit mai nainte Galata de Gios,...care di-nceput au fost zidită de Isac Balica hatmanul.” Vezi, dragule
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sat „ anume Borcești, pe apa Ciorna, cu loc de moară și cu case în ținutul Sorocăi...Acel sat au dat și au miluit Gheorghe Moghila mitropolit și Melentie Balica hatman...” - Dacă luăm seama bine la întinderea hotarului locului din jurul mănăstirii Frumoasa, apoi călugării aveau ce păzi. „De gios până la fântână pe capătul grădinilor a lui Necoară, și de acolo în sus la Drumul Mare al Scântei în dreptul pârâului Gălății și în dreptul morii călugărițelor de la Socola, iar de la pădure până la Cetățuie și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să aleagă și, să stâlpească hotarul mănăstirii.” - La o asemenea moșie nu se putea să nu apară sămânță de gâlceavă cu vecinii, mărite Spirit. - La ce te gândești spunând asta?Mă gândesc chiar la pâra făcută de călugării de la mănăstirea Frumoasa făcută împotriva călugărilor de le Galata și Sfânta Vineri, pentru niște mori făcute „în gârla ce-au fost pioă de Silitră, care gârlă iasă din iazul morilor mănăstirii Balicăi.” - Parcă am mai vorbit noi de niște neînțelegeri de pe la 1678. - Este
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
făcut jalobă...pentru locul... Balicăi... zicând igumenu precum le-au împresurat locul Ioanichie de Cetățuie,...c-au intrat în locul mănăstirii Balicăi pre șes de au luat în tărie lui de a zece.” Zeciuiala au luat-o de la grădinarii din jurul lacului Frumoasei. Si zice vodă în hotărârea de judecată de la 12 iulie 1713 (7221): „Iar niște petre ce s-au aflat pre șes, între Balica și între Cetățuie, s-au aflat cu vicleșug puse fără poronca gospod.” - Din această judecată se mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
niște petre ce s-au aflat pre șes, între Balica și între Cetățuie, s-au aflat cu vicleșug puse fără poronca gospod.” - Din această judecată se mai vede și nestatornicia celor de la mănăstirea Sfânta Vineri, care era sub ascultarea mănăstirii Frumoasa.Stiu la ce te gândești, mărite Spirit. La faptul că cei de le Sfânta Vineri, în juecata cu morile despre care am vorbit, erau împotriva celor de la Frumoasa, iar acum sunt de partea lor și împotriva călugărilor de la Cetățuia. Felul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și nestatornicia celor de la mănăstirea Sfânta Vineri, care era sub ascultarea mănăstirii Frumoasa.Stiu la ce te gândești, mărite Spirit. La faptul că cei de le Sfânta Vineri, în juecata cu morile despre care am vorbit, erau împotriva celor de la Frumoasa, iar acum sunt de partea lor și împotriva călugărilor de la Cetățuia. Felul de a se purta al cuvioșiilor lor este mai mult decât lumesc. - Iți dau deptate, mai ales că vodă spune că „niște petre ce s-au aflat pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ba! - Da’ ce crezi, că nu s-a mai găsit sămânță de gâlceavă? S-a găsit destulă, pentru că la 17 oct. 1731 (7240) în fața lui Grigorie Ghica vodă s-a prezentat la judecată „Leontie, egumenul de la mănăstirea noastră Sfetii Arhangheli (Frumoasa), cu Iezechiil de Trei Sfetitele și cu Ion Zosânu postelnic.” Fiecare pretindea că satul Coiceni de pe Prut, ținutul Iași, îi aparține. De fapt, toată încurcătura pornea de la greșeala voievodului Vasile Lupu, care a dat acest sat mănăstirii Trei Sfetite. Acest
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
clopotniță, și curți de piatră. Si au îndzăstrat-o, cu toate, cu veșminte, cu odoară și cu bucate, și cu robi și moșii și vii, ca pe o mănăstire deplin. Așijdere au mai făcut curți scumpe și hălășteu cu iaz la Frumoasa, să fie de primblare domnilor.” Despre cele făcute la Frumoasa de Ghica Vodă vorbește și Enache Cogălniceanu, care spune: „Iar când a fost de primăvară (1740) s-au apucat iar de casele domnești de la Frumoasa și le-au isprăvit până în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu veșminte, cu odoară și cu bucate, și cu robi și moșii și vii, ca pe o mănăstire deplin. Așijdere au mai făcut curți scumpe și hălășteu cu iaz la Frumoasa, să fie de primblare domnilor.” Despre cele făcute la Frumoasa de Ghica Vodă vorbește și Enache Cogălniceanu, care spune: „Iar când a fost de primăvară (1740) s-au apucat iar de casele domnești de la Frumoasa și le-au isprăvit până în toamnă după cum se văd și astăzi.” Mai spune cronicarul că
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și hălășteu cu iaz la Frumoasa, să fie de primblare domnilor.” Despre cele făcute la Frumoasa de Ghica Vodă vorbește și Enache Cogălniceanu, care spune: „Iar când a fost de primăvară (1740) s-au apucat iar de casele domnești de la Frumoasa și le-au isprăvit până în toamnă după cum se văd și astăzi.” Mai spune cronicarul că în 1741 s-au clădit „în grădină case domnești pe formă de Tarigrad.” De fapt aceste case reprezentau „Palatul domnițelor”, așezat la miază-zi, lângă zid
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
isprăvit până în toamnă după cum se văd și astăzi.” Mai spune cronicarul că în 1741 s-au clădit „în grădină case domnești pe formă de Tarigrad.” De fapt aceste case reprezentau „Palatul domnițelor”, așezat la miază-zi, lângă zid, pe malul lacului Frumoasa. Erau meșteri mari pe atunci. Păcat că nu s-au păstrat până astăzi. - Vodă Ghica a mai „discălicatu Târgușoru ce iaste subtu Galata (Târgușorul Nicolina)...Insă locul acestui Târgușoru fiindu între hotarele...Gălății din sus și a Svete Arhangheli din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
iaste subtu Galata (Târgușorul Nicolina)...Insă locul acestui Târgușoru fiindu între hotarele...Gălății din sus și a Svete Arhangheli din gios, care locu...călcându-se de gloata strânsurii iarmaroacelor” (trei iarmaroace pe an) le-a acordat un fel de despăgubire. Frumoasei i-a dat o sută de lei pe an din venitul pârcălăbiei, iar Galatei „toată mortasipie Târgușorului.” (taxă plătită de căsăpii). - Despre acest „Târgușor”, Ghica vodă vorbește în zapisul din 20 martie 1740 (7248), unde spune: „Si am poroncitu domniia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
logofătu, ca să lege și a noastră domnească pecete...și s-au scris în târgu în Iași, în domniia noastră a doa, în al cincilea anu.” - De multă vreme, mărite Spirit, mă urmărește întrebarea: De când mănăstirea Galata de Gios se cheamă Frumoasa? - Apoi nu ți-oi putea spune taman ziua când i s-a spus așa, dragule, dar un călugăr a zis că-i bine să însemneze numele de Frumoasa pe o Evanghelie a bisericii și sub însemnare să pună și anul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mărite Spirit, mă urmărește întrebarea: De când mănăstirea Galata de Gios se cheamă Frumoasa? - Apoi nu ți-oi putea spune taman ziua când i s-a spus așa, dragule, dar un călugăr a zis că-i bine să însemneze numele de Frumoasa pe o Evanghelie a bisericii și sub însemnare să pună și anul: 1723. - Acel călugăr a făcut această însemnare auzind în jur - probabil - spunându-se mereu că totul este foarte frumos. - Cam așa gândesc și eu iscoditorule și mult iubitorule
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
că totul este foarte frumos. - Cam așa gândesc și eu iscoditorule și mult iubitorule de istorie... - Cum s-a întâmplat de obicei cu mănăstirile ctitorite de voievozi, acestea nu au dus lipsă de danii și miluiri. Așa a „pățit” și Frumoasa. La 13 mai 1733 (7241), Constantin Nicolae Mavrocordat voievod îi face poslușnici ai mănăstirii pe sătenii din Coiceni și îi scutește de unele dări. Apoi Constantin Costin, fost mare paharnic în Tara Românească, a dăruit Frumoasei, la 20 aprilie 1740
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Așa a „pățit” și Frumoasa. La 13 mai 1733 (7241), Constantin Nicolae Mavrocordat voievod îi face poslușnici ai mănăstirii pe sătenii din Coiceni și îi scutește de unele dări. Apoi Constantin Costin, fost mare paharnic în Tara Românească, a dăruit Frumoasei, la 20 aprilie 1740 (7248), satul Zastinca, din ținutul Sorocii. Vine pe urmă călugărița Natalia, care, prin zapisul din 18 feb.1741 (7249), dăruiește mănăstirilor Sf. Vineri și Frumoasa o parte din moșia Tatomirești, din ținutul Vasluiului. - Parcă am mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Apoi Constantin Costin, fost mare paharnic în Tara Românească, a dăruit Frumoasei, la 20 aprilie 1740 (7248), satul Zastinca, din ținutul Sorocii. Vine pe urmă călugărița Natalia, care, prin zapisul din 18 feb.1741 (7249), dăruiește mănăstirilor Sf. Vineri și Frumoasa o parte din moșia Tatomirești, din ținutul Vasluiului. - Parcă am mai vorbit noi că după bine vine și răul. De această dată, răul n-a fost nici focul, nici puhoiul de ape ori trăsnetul. Ci mănăstirea Frumoasa a fost „prădată
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Sf. Vineri și Frumoasa o parte din moșia Tatomirești, din ținutul Vasluiului. - Parcă am mai vorbit noi că după bine vine și răul. De această dată, răul n-a fost nici focul, nici puhoiul de ape ori trăsnetul. Ci mănăstirea Frumoasa a fost „prădată și jăfuită de toate bucatele ei de nepriiatinii puternicii împărății moscalie, ce-au vinit cu sabiia asupra acestui pământu și rămâindu sfântă mănăstire la slabă stari...” după cum spune Grigorie Ghica voievod în zapisul de întărire din 5
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
toate bucatele ei de nepriiatinii puternicii împărății moscalie, ce-au vinit cu sabiia asupra acestui pământu și rămâindu sfântă mănăstire la slabă stari...” după cum spune Grigorie Ghica voievod în zapisul de întărire din 5 iunie 1741 (7249) privind stăpânirea de către Frumoasa a satului Borăuții care înainte fusese dăruit domnului de către Gheorghie Ursachi. - Mărite Spirit. După cum bine știi, această invazie - a doua în ordine - nu a fost ultima: ci după ea au urmat încă nouă invazii, cu ocuparea țării între unul și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ea au urmat încă nouă invazii, cu ocuparea țării între unul și 20 de ani. Si acum, rogu-te, mărite Spirit, să-mi spui când a fost făcută biserica Frumoasa, așa cum arată astăzi.Apoi, înaintea înfățișării de astăzi vechea biserică Frumoasa a mai fost refăcută de Matei Ghica vodă la 1753. A venit apoi după multă vreme fostul ei egumen, arhimandritul Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelii așa cum se vede. Lângă portretul ctitorului se găsește inscripția: „Nu nouă Doamne
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Domnului. S-a început zidirea bisericii la anul 1836 și s-a sfârșit la anul 1841, Octombrie 30.” Pe frontornul turnului clopotniță scrie: „La anul 1819 s-a început zidirea acestei clopotnițe de mine, smeritul Arhimandritul Ioasaf Moldovan, proistosul Mănăstirii Frumoasa, și din rele întâmplări s-a sfârșit de tencuit și zugrăvit la anul 1833.” - Mărite Spirit. Eu cred că acele „rele întâmplări” au fost de fapt cea de a șasea ocupație rusească, adică cea dintre anii 1828-1834. - Despre biserica Frumoasa
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Frumoasa, și din rele întâmplări s-a sfârșit de tencuit și zugrăvit la anul 1833.” - Mărite Spirit. Eu cred că acele „rele întâmplări” au fost de fapt cea de a șasea ocupație rusească, adică cea dintre anii 1828-1834. - Despre biserica Frumoasa și palatele de acolo vorbește și R.G.Boscovich, matematician și astronom, născut la Raguza la 1711și mort la Milano la 1787. Acesta spune: „In dimineața zilei de 3 iulie 1761 am plecat spre Iași în carete trase de boi...Ni
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Boscovich, matematician și astronom, născut la Raguza la 1711și mort la Milano la 1787. Acesta spune: „In dimineața zilei de 3 iulie 1761 am plecat spre Iași în carete trase de boi...Ni s-a pregătit o plăcută vilă numită Frumoasa, pe care Prințul o posedă în vale, la picioarele colinelor de pe care ne coborâsem, și care era departe de o milă de Iași...Când am ajuns la Frumoasa am găsit un palat aproape deșert unde nu mai venea Prințul, dar
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
carete trase de boi...Ni s-a pregătit o plăcută vilă numită Frumoasa, pe care Prințul o posedă în vale, la picioarele colinelor de pe care ne coborâsem, și care era departe de o milă de Iași...Când am ajuns la Frumoasa am găsit un palat aproape deșert unde nu mai venea Prințul, dar era mare și comod, și mobilat cu sofale în diferite culori; era împejurat de un zid mare, care înconjura grajduri, șuri, palatul Prințului și un alt palat pentru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și o alta de fructe...în palat se intra prin o sală mare care era despărțită printr-o balustradă, fiind ferestre mari cari ocupau toată fațada cu privire într-un lac ce se termină pe la poalele colinelor.” - Astăzi, în curtea Frumoasei se mai văd doar ruinele fostei egumenii aflate în dreapta după intrarea pe sub turnul clopotniță și „Palatul de pe ziduri” realizat de arhitectul Kubelca în 1812. După secularizarea averilor mănăstirești (1863), curțile domnești au fost prefăcute în cazarmă pentru armată, iar mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]