2,691 matches
-
unei varietăți bogate de plante și animale. Deși țara are aproximativ 0.1% din suprafața mondială de teren, ea conține 5% din biodiversitatea mondială. Costă Rîca neavând armata, ci o abundență de viețuitoare sălbatice, se spune că soldații țării șunt furnicile tăietoare de frunze, piloții șunt papagalii macaw iar navele șunt balenele. Mai mult de 25% din suprafața Costă Ricăi este formată din păduri protejate și rezervații. Există un parc național care este faimos printre ecologiștii internaționali pentru biodiveristatea să (incluzand
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
și-a primit astfel numele în acel an (de la cel al Mănăstirii Sinaia, al cărei nume provine la rândul sau de la cel al Muntelui Sinai). La 9 mai 1880 Sinaia a dobândit statutul de comună urbană și cuprindea cătunele Izvor, Furnică și Poiana Țapului. Intravilanul orașului Sinaia a fost astfel desprins din domeniul comunei Podul Neagului, care și-a mutat reședința înapoi la Comarnic. În 1884, cătunele Predeal, Azuga, Bușteni și Poiana Țapului s-au separat de Sinaia, formând comună Predeal
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
desprins din domeniul comunei Podul Neagului, care și-a mutat reședința înapoi la Comarnic. În 1884, cătunele Predeal, Azuga, Bușteni și Poiana Țapului s-au separat de Sinaia, formând comună Predeal, în vreme ce comună Sinaia a rămas cu cătunele Izvoru și Furnică. În aceeași perioadă, familia regală a României și-a stabilit la Sinaia reședința de vară, construind complexul castelului Peleș. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea o populație de 2210 locuitori, o școală mixtă frecventata în 1899 de 103
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
plantele bogate în celuloză. Dropiile se hrănesc cu hrană de natură vegetală și animală care diferă după specie anotimp și mediul de trai. Hrana constă din bulbi de plnte, fructe, frunze mlădițe tinere, sau animale mici nevertebrate, gândaci, lăcuste, termite, furnici, viermi, păianjeni, scorpioni și melci. Speciile mici consumă și șerpi mici, șopârle, ouă, pui de păsări și rozătoare mici.
Otididae () [Corola-website/Science/317080_a_318409]
-
Veneția ca un poem. Contrafort, Nr. 1-2, ianuarie-februarie 2009. IACHIM, ION. Mărturisire ca o înflorire // Făclia. - 2002. - 13 apr. - P. 2. JOSANU, TUDOR. La Putna mi-e drumul // Călărașii. - 1994. - 9 apr. LANGA, ANDREI. Strigătul și ecoul conștiinței de artist // Furnica. - 2001. - oct. - P. 4. LĂPUȘNEANU, ION. O simfonie a dorului: [Pref. la cartea “ De dor de voi”]. - Năsăud, 2002. - P. 3-8. LOZINSCHI, XENIA. „Veneția...” Eugeniei Bulat a fost lansată la Casa Romana din Veneția”. Literatura și Arta, Nr.18, 7
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
de patru ori până astăzi. Prima dată a fost pentru a se realiza viața umană din cea animală ; a două reînnoire a produs un popor din lut care s-a transformat în cele din urmă în insecte (cum ar fi furnicile și albinele); a treia reînnoire ar fi dat naștere la maimuțe, iar a patra oară ar fi apărut adevărată ființă umană. Fiecare încercare prealabilă pentru crearea omului a fost încheiată de diferite catastrofe care au regenerat universul. Aceste povești variază
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
de particule fine de sol, frunze uscate având rol de camuflaj, alții se prefac morți. Multe specii pot despica un picior, fenomen descris anterior. Substanțele elaborate de glande odorifere au un miros cu efect respingător, care pot fi eficiente împotriva furnicilor. <br> Multe specii de opilioni pot tolera unii pe alții, acumulându-se în colonii protejate în apropierea apei. Numărul indivizilor în aceste colonii poate varia până la 200 în Liniatores, și 70.000 în Eupnoi. Acest comportament este probabil o strategie
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
(n. 18 septembrie 1961, Toulouse) este un scriitor francez care a scris lucrări științifico-fantastice începând cu anii 1990. Este cunoscut mai ales pentru "trilogia Furnicilor". Opera să, tradusă în peste treizeci de limbi, reunește teme de filozofie, spiritualitate, science-fiction, român polițist, biologie, mitologie, etc. Autorul însuși califica românele sale că "ficțiune filozofica". Werber s-a nascut pe 18 septembrie 1961 în Toulouse (Haute-Garonne) într-o
Bernard Werber () [Corola-website/Science/318105_a_319434]
-
Événement", "Le Point", "VSD", etc.), apoi jurnalist științific la "Nouvel Observateur" (1983-1990). De asemenea, se ocupă de rubrică umoristica a revistei "Eurêka". Din perioada aceasta datează aplecarea sa către știință, pe care o va combină cu temele sale favorite, de la furnici și moarte până la originea omenirii. a publicat primul român, "Furnicile", în 1991. Opera să a fost tradusă în treizeci și cinci de limbi. Cu cele 20 de milioane de exemplare vândute la nivel mondial, Bernard Werber este, alături de Marc Levy, unul dintre
Bernard Werber () [Corola-website/Science/318105_a_319434]
-
Observateur" (1983-1990). De asemenea, se ocupă de rubrică umoristica a revistei "Eurêka". Din perioada aceasta datează aplecarea sa către știință, pe care o va combină cu temele sale favorite, de la furnici și moarte până la originea omenirii. a publicat primul român, "Furnicile", în 1991. Opera să a fost tradusă în treizeci și cinci de limbi. Cu cele 20 de milioane de exemplare vândute la nivel mondial, Bernard Werber este, alături de Marc Levy, unul dintre cei mai citiți autori francezi contemporani din lume. În Corea
Bernard Werber () [Corola-website/Science/318105_a_319434]
-
folosește aceeași formă de construcție, alternând articolele informative enciclopedice cu două-trei fire narative. Articolele lămuresc sau extind intrigile, acestea din urmă întâlnindu-se episodic. În plus, toate producțiile sale se întrepătrund. Regăsim atât personaje comune - că Edmond Wells în trilogia "Furnicilor" și, ulterior, în "Imperiul îngerilor" - cât și teme recurente - "Arborele psobilităților" al lui Isidore Katzenberg, sau elementele nuvelei "L’École des jeunes dieux", reluate în românul "Nous leș dieux". În două române, Bernard Werber descrie autori de literatură. Sunt prezentați
Bernard Werber () [Corola-website/Science/318105_a_319434]
-
săpatului, iar capul este conic, cu bot alungit și ochi foarte mici; pavilionul urechilor lipsește, iar mirosul și auzul sunt foarte fine. Se hrănește mai ales cu râme, dar și cu insecte adulte și larvele lor, moluște terestre, miriapode și furnici. Se împerechează o dată pe an în aprilie-mai, gestația durează circa 4 săptămâni. Femela fată 3-7 pui golași. Cârtița este folositoare prin distrugerea multor larve din sol, afânarea și îmbunătățirea drenajului intern al apei. Cârtițele sunt animale complet carnivore (vermivore, insectivore
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
găsește săpând în pământ sau mai rar pe suprafața solului. Hrana predominantă a cârtiței o constituie râmele, care reprezintă peste 90% din componența hranei. Se hrănește și cu insecte adulte și larvele lor, moluște terestre (melci etc), crustacee terestre, miriapode, furnici și ouăle lor, care toate la un loc nu depășesc 5-10% din hrana cârtițelor. Dintre insecte predomină în hrană coleopterele (cărăbuși etc., mai ales larvele lor, care trăiesc în pământ), dipterele (larve subterane de muște, mai ales din familiile "Bibionidae
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
Swarm Intelligence"), numită și inteligență colectivă sau de grup, reprezintă o abordare a inteligenței artificiale asemenea rețelelor neuronale. În acest caz programatorii studiază și modelează comportarea inteligentă la sisteme naturale ca de exemplu la roiurile de albine sau coloniile de furnici, chiar dacă, la nivel individual, fiecare insectă în parte nu e neapărat "inteligentă", ci doar urmează reguli simple. Se urmăresc și se analizează relații din mediul natural, cum ar fi relația pradă-prădător. În acest fel se poate deduce modul cum funcționează
Inteligență „roi” () [Corola-website/Science/319714_a_321043]
-
un mare folos oamenilor, deoarece se hrănește cu diverse insecte dăunătoare din case. Ea nu poate aduce stricăciuni mobilierului sau produselor alimentare. Chiar dacă sunt veninoase, membrele sunt foarte subțiri ca să penetreze pielea umană."Scutigera coleoptrata" vânează păianjeni, păduchi, termite, gândaci, furnici și alte artropode întâlnite în case. Preventiv, scutigera injectează venin în prada cu ajutorul unor membre specializate. Acestea nu fac parte din aparatul bucal, așa că strict vorbind această este o înțepătură și nu mușcătură. El este vânător nocturn, lucifug. În ciuda prezenții
Scutigera coleoptrata () [Corola-website/Science/319723_a_321052]
-
este un gen de păianjeni săritori din familia Salticidae. Acești sunt cunoscuți datorită imatației furnicilor. De obicei, membrii acestui gen sunt numiți păianjeni furnici, deși există mulți alte păianjeni care imită foarte bine furnicile. Numele genului provine de la cuvintele grecești "myrmex" - furnica și "arachne" - păianjen. Prosoma este alungită, la fel și chelicerele sunt alungite și
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
este un gen de păianjeni săritori din familia Salticidae. Acești sunt cunoscuți datorită imatației furnicilor. De obicei, membrii acestui gen sunt numiți păianjeni furnici, deși există mulți alte păianjeni care imită foarte bine furnicile. Numele genului provine de la cuvintele grecești "myrmex" - furnica și "arachne" - păianjen. Prosoma este alungită, la fel și chelicerele sunt alungite și îngroșate. Partea posterioară a prosomei este îngustată, având aspect
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
este un gen de păianjeni săritori din familia Salticidae. Acești sunt cunoscuți datorită imatației furnicilor. De obicei, membrii acestui gen sunt numiți păianjeni furnici, deși există mulți alte păianjeni care imită foarte bine furnicile. Numele genului provine de la cuvintele grecești "myrmex" - furnica și "arachne" - păianjen. Prosoma este alungită, la fel și chelicerele sunt alungite și îngroșate. Partea posterioară a prosomei este îngustată, având aspect de talie. Uneori îngustarea poate fi pe partea anterioară a
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
un gen de păianjeni săritori din familia Salticidae. Acești sunt cunoscuți datorită imatației furnicilor. De obicei, membrii acestui gen sunt numiți păianjeni furnici, deși există mulți alte păianjeni care imită foarte bine furnicile. Numele genului provine de la cuvintele grecești "myrmex" - furnica și "arachne" - păianjen. Prosoma este alungită, la fel și chelicerele sunt alungite și îngroșate. Partea posterioară a prosomei este îngustată, având aspect de talie. Uneori îngustarea poate fi pe partea anterioară a opistosomii. Culoarea corpului variază de la negru la galben
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
aspect de talie. Uneori îngustarea poate fi pe partea anterioară a opistosomii. Culoarea corpului variază de la negru la galben, în funcție de ce fel de specie imită păianjenul. La o specie din Africa s-a observat că juveniilii imit o specie de furnici, iar adulții alta. Acești păianjeni se aseamănă la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele sale. Imitarea furnicilor oferă protecție păianjenilor, păsările, viespele, principalii dușmani, nu-i recunosc. Așa ceva prezintă
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
opistosomii. Culoarea corpului variază de la negru la galben, în funcție de ce fel de specie imită păianjenul. La o specie din Africa s-a observat că juveniilii imit o specie de furnici, iar adulții alta. Acești păianjeni se aseamănă la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele sale. Imitarea furnicilor oferă protecție păianjenilor, păsările, viespele, principalii dușmani, nu-i recunosc. Așa ceva prezintă și păianjenii din familia Zodariidae și Corinnidae. Păianjenii "" sunt răspândiți în
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
de specie imită păianjenul. La o specie din Africa s-a observat că juveniilii imit o specie de furnici, iar adulții alta. Acești păianjeni se aseamănă la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele sale. Imitarea furnicilor oferă protecție păianjenilor, păsările, viespele, principalii dușmani, nu-i recunosc. Așa ceva prezintă și păianjenii din familia Zodariidae și Corinnidae. Păianjenii "" sunt răspândiți în principal în regiunile tropicale din Africa, cele două Americi, Australia și
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
specie din Africa s-a observat că juveniilii imit o specie de furnici, iar adulții alta. Acești păianjeni se aseamănă la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele sale. Imitarea furnicilor oferă protecție păianjenilor, păsările, viespele, principalii dușmani, nu-i recunosc. Așa ceva prezintă și păianjenii din familia Zodariidae și Corinnidae. Păianjenii "" sunt răspândiți în principal în regiunile tropicale din Africa, cele două Americi, Australia și Oceania. O specie, "Myrmarachne formicaria", se
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
datorită presiunii hemolimfei create în picioare. Viteza medie este în timpul săriturii s-a estimat a fi între 64 și 79 cm / s. Păianjenul zebră se hrănește cu diferite insecte mai mari sau asemenea lui în dimensiuni (de ex. țânțarii), evită furnicile. O alta caracteristica demna de luat in seama a acestui paianjen este structura sa, un micuț terminator putem sa il numim deoarece nu poate fi ucis cu usurinta cu mana sau cu pumnul . Acuplarea este anticipată de un dans nupțial
Salticus scenicus () [Corola-website/Science/319243_a_320572]
-
pe fată (fuga nocturnă a fetei, transformată în pasăre, proba ghicitului și proba impusă de fată). Trecerea acestor încercări va fi realizată cu ajutorul unor personaje cu puteri supranaturale care îl vor ajuta pe Harap-Alb: Gerilă, Setilă, Flămânzilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă, calul, furnicile, Sfânta Duminică și Crăiasa albinelor. Punctul culminant este atins o dată cu sfârșitul ultimei probe, când Harap-Alb se întoarce la curtea Împăratului Verde cu fata Împăratului Roș, care dezvăluind adevărata lui identitate demaschează răufăcătorul, recunoscând adevăratul erou. Urmează tentativa Spânului de a
Povestea lui Harap-Alb () [Corola-website/Science/316595_a_317924]