7,015 matches
-
rușinat: „Dacă ați putea să-mi dați ștergarele Înapoi...”. Pomană În nici un caz nu făcea, ba le mai și păcălea pe toante: le vindea cu cinci lei oul de țară pe care el dăduse doar un leu În Hală, fiindcă găinile care le ouaseră fuseseră hrănite cu scârnă de om amestecată cu paie tocate, făină de oase și ceva grăunțe refuzate la export. Culmea e că se găsea câte una care pica În extaz și lăuda În gura mare marfa mincinoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cuminți, Înșiruiți la intrare, cu busturile goale și cu prosoapele atârnate pe mâna stângă, cum fuseseră Învățați de sergentul de la cazarmă că era regulamentar să intre dimineața În spălător. „Primii doi!” auziră din dormitor și li se făcu pielea de găină. În curând auziră paturile scârțâind fier pe fier și icnetele fericiților. Câtorva li se Înlăcrimară ochii și se scăpară pe ei. Aveau priviri pierdute, descurajate și pline de rușine. Camarazii, de la care se așteptau la batjocuri, Îi bătură pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nevoite să oprească În stația cea nouă. Oamenii i-au Înjurat la Început pe șoferi. A doua zi, s-au strâns tot În curbă. În stația Înălțată cu atâta dăruire au Început să apară murdăriile. Cineva a azvârlit Înăuntru o găină moartă, apoi din ce În ce mai mulți și-au făcut acolo nevoile. Cine trecea pe drum trebuia să se țină de nas. Oameni foarte ai dracului, ăștia de pe la noi: nu-i putuseră ierta veneticului de la primărie că nu rămăsese În satul lui. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
era Întreg ori dacă nu cumva, Doamne ferește, murise În timp ce zbura. Căci ne spusese nouă cineva (după ce văzuserăm Într-unul dintre filmele lui Ghiță cum căzuse cineva de la etaj și se făcuse zob, ne tot Întrebam, Înfiorați și cu pielea de găină, cum o fi clipita aia când ți se zobesc toate oasele, măruntaiele, creierii) să stăm liniștiți, că nimeni care cade de la Înălțime nu ajunge viu jos: În aer, de frică, Îi crapă inima și nu mai știe ce se Întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pat cu un alt bărbat de către soțul legitim, i s-a aplicat tratamentul tradițional: a fost dezbrăcată la piele, unsă cu păcură, tăvălită prin fulgi, urcată În căruță dimpreună cu zestrea ei - două preșuri Împletite din cârpe, un rățoi, trei găini și o cratiță smălțuită -, plimbată prin tot satul și depusă, În cele din urmă, În bătătura rușinaților ei părinți, care i-au aplicat, la rându-le, o corecție corporală binemeritată și soră cu moartea; un nepot al omului de film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să moară ceasurile; un nefericit conducător auto a negociat greșit curba În unghi drept din mijlocul satului, proptindu-se În fundul autobuzului În care se Îmbarcau pașnic călătorii - aceștia, furioși, i-au aplicat o corecție corporală imprudentului șofer din pricina celor cinci găini făcute una cu pământul sub roțile vehiculului scăpat de sub control, În timp ce așteptau, legate de picioare, să fie introduse În cala de bagaje, În vederea transportării și comercializării lor la oraș; În timp ce căra apă de băut Într-un bidon de plastic, Tatapopii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
existența tânărului. Părea aproape că s-ar fi uitat la stăpânul său pentru ultima oară. Dacă spiritul său ar fi avut puterea conștiinței de sine, poate ar fi înțeles mai bine strania sa intuiție din acea clipă și pielea de găină de pe brațe. Era cam momentul când Akechi Mitsuhide sosea la Oinosaka. Fumul sobelor din uriașa bucătărie începea să învăluiască interiorul templului. Lemnele ardeau nu numai în vetre, ci și în băi. Și nu numai la Templul Honno: în ora dinaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
distinge ale cui glasuri le auzeau, deși nu întâmpinau nici o rezistență din față. Totuși, porii începură să li se dilate pe tot trupul și nici măcar nu simțeau ceața rece care le mângâia fețele și mâinile cu pielea făcută ca de găină. Trepidau atât de tare de emoție, încât nu mai puteau decât să urle. Și astfel, scoaseră strigătul de luptă încă înainte de a vedea zidurile cu acoperișuri ale Templului Myokaku. Pe neașteptate, dinspre frontul unității se ridică un strigăt, iar gongurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vândă pe nimic. Mai mult încă, o serie de hiene omenești speculante profită de nenorocire și cumpără pe nimic, astfel că o vacă se vinde la 200 lei noi, în timp ce un porc de 15 kg se vinde pe prețul unei găini. Nenorocirea unora - ca un paradox - îngrașă pe alții. Un adevărat dezastru! În tihna mea, continui să citesc din proza lui Alexandru Vlahuță. Pentru vineri, 29 iunie 2007, autoritățile au organizat la „Grădina publică” a orașului o adunare în cinstea veteranilor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
păsărelele, care în satul meu cântau atât de frumos, încât simțeai cum îți crapă plombele din gură, despre cățelușii care prin acea parte aveau chiar patru lăbuțe, cu care alergau talap, talap prin curtea plină de praf, după rațele și găinile speriate, despre data de 25 decembrie, care în copilăria mea, cădea fix de Crăciun în fiecare an, dar ca urmare a citirii presei, mă trezesc imediat cu nervii zburliți ca țepii ariciului, și-mi vin idei din cele mai vindicative
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
paharul cu whiskey a directorului maternității și l-a fluturat la o distanță sigură, de circa 15-20 de cm. În nici măcar un minut, micuțul era deja afară, urlând ca de mama focului, după o dușcă. Se zice, că atunci trei găini băștinașe din Basarabi, (Murfatlar) au cântat cocoșește, în cinstea marelui eveniment. Se năștea Traian Băsescu, viitor președinte al României." În copilărie a fost jucător de orice, precum orice copil, ca la maturitate să rămână numai jucător. Totuși cronica spune că
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
eu alături de copiii satului după ea: -Duuuraaa!...Duraaaaa!... Uneori părea că nici nu ne aude, alteori ne alunga, făcându-se după noi, amenințându-ne cu pumnul. De câte ori am văzut-o, ocrotea în mâinile slăbite și tremurânde, un pui gingaș de găină. Chiar de era primăvară, chiar de era toamnă, în palmele ei se odihnea puiul golaș, neajutorat. Dura îi vorbea părintește, dezmierdându-l ca pe un copil regăsit în negura timpului, după ani și ani de așteptări. Atunci, trăsăturile ei se
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mamă își ucide, practic, nounăscutul, căzând într-o demență incurabilă. Într-o manieră extrem de tulburătoare, autoarea relevă fărâma de umanitate rămasă intactă în această epavă umană - „De câte ori am văzut-o, ocrotea în mâinile slăbite și tremurânde, un pui gingaș de găină. Chiar de era primăvară, chiar de era toamnă, în palmele ei se odihnea puiul golaș.” Ostiță e și el o victimă. Am putea spune că victimele ocupă un loc privilegiat în proza Dorinei Neculce. Copil inteligent, cu un viitor strălucit
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
privirea. ― Ești atât de afurisit! ― Ce-mi iese? repetă el. ― Ok, ok! Ce-ar fi să-ți fac curat În cameră o săptămână? Alex se strâmbă și dădu dezaprobator din cap. ― O lună! ceru el. Mi-am simțit pielea de găină. Nu, În niciun caz. În absolut niciun caz. ― O lună, ești nebun? El zâmbi, apoi ridică din umeri și Îmi făcu cu ochiul. Îmi dădeam seama cu groază că În mod sigur, dacă nu-i făceam pe plac, le-ar
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
fălci de vie și cu crame, ce sânt în Dealul Iepurelui, în viile Iașilor, care... sânt danie... de la Manole Murat și de la femeia sa, Mărica, și de la copiii lor”. Să nu-mi spui că nu ți se face pielea de găină când auzi - pentru a câta oară - de robii țigani. Nu pot spune că nu ai dreptate, părinte. Vrei nu vrei, am să-ți amintesc de o danie de țigani făcută de Gașpar Grațiani voievod; acel croat din Dalmația și nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să respire din ce în ce mai greu, să scoată niște sunete răgușite și să geamă, cotropit de plăcerea orgasmului. Ah, Rachel! gâfâia el cu mâinile înfipte în pletele mele. O, Rachel! Apoi, liniște! Luke zăcea prăvălit peste mine. Pielea i se făcuse de găină, iar capul și-l așezase în scobitura umărului meu. în cele din urmă, s-a ridicat într-un cot și m-a privit multă vreme fără să clipească. După care a zâmbit: un zâmbet larg, superb, aproape îngeresc. —Rachel, păpușico
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ai o viață atât de lipsită de griji? a zis Celine. Nu reușeam deloc s-o fac să priceapă dimensiunile catastrofice ale situației mele. De fiecare dată când mă gândeam la citirea chestionarului în fața grupului, mi se făcea pielea de găină. Aș fi dat orice să știu ce-a scris Luke. Sau nu? Voiam oare cu-adevărat să-l aud pe Luke condamnându-mă? Nu aveam nici o șansă să câștig. Să nu știu era destul de chinuitor, dar să știu era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care-și exprimau aprobarea față de Snorter. —E un tip minunat, a spus Mike. —Țeapăn tipul, a fost de acord Stalin. Are un păr tare fain, a zis Clarence. —Pantalonii erau îngrozitor de strâmți! Se vedea când i se făcea pielea de găină, a spus John Joe. —îngrozitor de strâmți. Dacă n-are grijă, o să rămână fără urmași, a bubuit Peter scuturându-se de râs. Cu toate astea, dacă era să dai crezare tabloidelor, Snorter nu avea nici o problemă la capitolul ăsta. Fusese deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
rochia, după care a aruncat-o pe masa din spate. Ochii ni s-au întâlnit, iar lumina care-i inundase chipul m-a făcut să mă-nfior din cap până-n picioare. Cu toate că era o noapte caldă, mi se făcuse pielea de găină. — Ce mă fac eu acum cu tine? Luke m-a privit evaluativ. Parc-aș fi fost o vacă scoasă la mezat. îmi venea să sar de pe-un picior pe altul și eventual să fug și să m-ascund, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
foarte..., a făcut o pauză lungă,... trist. Cuvântul ăla a răsunat în aer. Mi se părea că gura și gâtul mi se umpluseră de fiere. Simțeam o arsură ciudată sub coșul pieptului, dar la suprafață pielea mi se făcuse de găină și era foarte rece. Josephine a anunțat sfârșitul ședinței. Brigit s-a întors și a plecat fără să se uite la mine. Dar Luke, înainte să plece, mi-a susținut privirea mult timp. Am încercat să citesc ceva în ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ușii ca să mă întâmpine. și el arăta ca și cum abia s-ar fi trezit din somn. O parte a părului îi stătea lipită de cap, iar cealaltă era ridicată vâlvoi - arăta ca o combinație între Johnny Rotten și un pui de găină plouat. Da, eu sunt, i-am răspuns zâmbind și întinzându-i mâna. Puștiul mi-a strâns-o moale. — Eu sunt Milton. Sunt asistentul lui Vivian, a mormăit el. Vino după mine. — Mă bucur să te cunosc, Milton, i-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
perceptibil. — Despre ce vorbiți voi, doamnelor? a intervenit, în sfârșit, Randall. Mamă? — Ei, vorbim și noi, ca fetele, a chicotit Lucille. Ascultați, dragii mei, nu credeți că v-am putea convinge să rămâneți la cină? Bucătăreasca a pregătit faimoasele ei găini Cornish, iar nouă ne-ar face o mare plăcere să mai stăm cu voi! Ce părere ai, Claire? m-a întrebat Randall. Crezi că Bea și Harry s-ar supăra dacă am lua cu ei un brunch mâine și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și m-a tras în afara trotuarului, împingându-mă în intrândul liniștit al unei mercerii. Eu am lăsat jos punga și mi-am frecat puțin brațele. Era o după-amiază caldă, de mai, dar, dintr-o dată, mie mi se făcuse pielea de găină pe tot trupul. Ce să văd? și de ce arăta Luke mai serios decât îl văzusem vreodată? — Pe de-o parte, mi-ar face mare plăcere să particip la sărbătorirea oricărui eveniment fericit din viața ta. Sunt sincer, Claire. Dar, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Uite c-o luăm iar de la capăt, zise Wilt. Parcă știam că vreți s-o luăm iarăși de la capăt. Voi, ăștia, aveți mintea fixată pe cauzele elementare. Cauză și efect, cauză și efect. Cine-a fost mai întâi, oul sau găina, protoplasma sau demiurgul? Presupun că de data asta o să începeți cu ce-a spus Eva când ne îmbrăcam pentru petrecere. — De data asta, zise inspectorul, vreau să-mi spui cu exactitate de ce-ai îndesat blestemata ta de păpușă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
dereglare și, iată, în loc de joi, apare vineri. Joi rebotezat vineri. Azi e vineri și mâine tot așa, vineri, dublând asul, dublând ghinionul, dublând incertitudinea. Îl apucase naiba, așteptând autobuzul. Așteptând, cercetând încălțările concetățenilor. Ridicase privirea: Gostat. Gospodăria de stat. Zarzavaturi, găini, ouă, astea ar trebui să fie în hala Gostat, nu sunt decât borcane de murături. Mai trecuse un timp, mai trecuseră gânduri prin scăfârlia spectatorului, mai studiase niște perechi de pantofi din preajmă. Ridicase privirea spre lumea de peste drum, aliniată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]