7,117 matches
-
doctor, eu nu sunt un caz pentru dumneata! Dumneata și alții ca dumneata sunteți un caz pentru noi toți! Credeam că am eu o gaură în cap, dar dumneata m-ai ajutat să văd că de fapt n-am nici o gaură. Mă uit la gaura dumitale din cap și nu-mi vine să cred că poate fi așa de mare! Și culmea, de partea cealaltă a găurii văd cum ai luat bani mulți de la cel pe care l-ai operat alaltăieri
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
un caz pentru dumneata! Dumneata și alții ca dumneata sunteți un caz pentru noi toți! Credeam că am eu o gaură în cap, dar dumneata m-ai ajutat să văd că de fapt n-am nici o gaură. Mă uit la gaura dumitale din cap și nu-mi vine să cred că poate fi așa de mare! Și culmea, de partea cealaltă a găurii văd cum ai luat bani mulți de la cel pe care l-ai operat alaltăieri, cu toate că știai că o să
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
cap, dar dumneata m-ai ajutat să văd că de fapt n-am nici o gaură. Mă uit la gaura dumitale din cap și nu-mi vine să cred că poate fi așa de mare! Și culmea, de partea cealaltă a găurii văd cum ai luat bani mulți de la cel pe care l-ai operat alaltăieri, cu toate că știai că o să moară. După care te-ai dus cu asistenta ta blondă și v-ați distrat pe canapeaua din sala de tratamente. Și mai
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
câțiva oficiali care nu voiau să-mi rezolve problemele ... - Ajunge domnule Pandele, dumneata se vede că ești sănătos, așa că va veni imediat asistenta cu hainele și poți pleca. - Normal că o să plec, pentru că m-am lămurit deja ce-i cu gaura mea din cap! De fapt eu n-am nici o gaură, o aveam până nu demult când, vrând să par ca de-alde voi, frecam euroiul să-mi astup gaura din fund, da’ acu m-am lămurit că toți ățtia care
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
domnule Pandele, dumneata se vede că ești sănătos, așa că va veni imediat asistenta cu hainele și poți pleca. - Normal că o să plec, pentru că m-am lămurit deja ce-i cu gaura mea din cap! De fapt eu n-am nici o gaură, o aveam până nu demult când, vrând să par ca de-alde voi, frecam euroiul să-mi astup gaura din fund, da’ acu m-am lămurit că toți ățtia care nu vă mai săturați să v ă pricopsiți pe spinarea
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
că o să plec, pentru că m-am lămurit deja ce-i cu gaura mea din cap! De fapt eu n-am nici o gaură, o aveam până nu demult când, vrând să par ca de-alde voi, frecam euroiul să-mi astup gaura din fund, da’ acu m-am lămurit că toți ățtia care nu vă mai săturați să v ă pricopsiți pe spinarea altora, aveți nițte găuri mari în cap, care nu vă lasă să gândiți normal ți aveți pretenția că noi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
nu demult când, vrând să par ca de-alde voi, frecam euroiul să-mi astup gaura din fund, da’ acu m-am lămurit că toți ățtia care nu vă mai săturați să v ă pricopsiți pe spinarea altora, aveți nițte găuri mari în cap, care nu vă lasă să gândiți normal ți aveți pretenția că noi suntem nițte amărâți. Nenorociților, vai de capul vostru! BATCA Cum zilele toride ale lui iulie nu ne mai lăsau parcă nici să respirăm, m-am
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Can Can, că de azi, data cutare din calendarul creștin, mi-am pierdut orice încredere în clarviziunea guvernului român de a aduce bani la buget, prin neluarea în calcul a unei valoroase avuții naționale, ale căror venituri, se pierd în găurile negre ale economiei paralele, sau cum s-ar zice dom’ Mugur Isărescu, neimpozitate. Și se șoptește pe la colțuri, că veniturile în această ramură sunt foarte consistente, dar așa cum am spus, nu sunt luate în seamă pentru impozitare. Dar să
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mă scoată la aer: puneam sechestre. Nimeni nu va ști ce înseamnă a pune sechestre, cel puțin în primele timpuri, fără să fii o brută, și oricât ți-as explica n-o să ai decât o imagine teribilă, dar văzută pe gaura cheii. Ți-aduci aminte de trucul îngeresc al lui Lesago în Diable boiteux ca să pătrundă în adâncul secretelor familiale? Eu mergeam și mai adânc, în fiecare zi în altă parte, pe străzi de care nici nu auzisem în case cu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 143. această privință. Dar și vorbirea cotidiană, adesea insolită. Sau unele reprezentări cu intenție savantă, subtil elaborate, ce lasă în urmă referința la realitatea efectivă și la logica ei obișnuită. Astfel, descrierea astrofizică a unor găuri negre aduce în atenție, astăzi, o lume în care contingența și nonsensul te întâmpină la orice pas. Îți amintește imediat de un alt text al lui Urmuz, Puțină metafizică și astronomie, în care interpretării pretențioase a cosmogenezei i se contrapune
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ce-am scris e o răsplată Celor ce mi-au fost părinți. 28 decembrie 2004 REFLECȚII (CLXVIII) Sunt multe Iude printre noi, Fără să-i mustre eul, Trăind când neamul e-n nevoi Doar cu dolari, nu leul. * Unii o gaură în plus Fac în curea. Nu-ncinge burta; Alții triști o fac în minus, Fiindcă li-i redusă turta. Nu căuta străină cale Cu o minte de cocoș C-o s-ajungi la nevricale, Căutând resturi în coș. În noi, mustul
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 143. această privință. Dar și vorbirea cotidiană, adesea insolită. Sau unele reprezentări cu intenție savantă, subtil elaborate, ce lasă în urmă referința la realitatea efectivă și la logica ei obișnuită. Astfel, descrierea astrofizică a unor găuri negre aduce în atenție, astăzi, o lume în care contingența și nonsensul te întâmpină la orice pas. Îți amintește imediat de un alt text al lui Urmuz, Puțină metafizică și astronomie, în care interpretării pretențioase a cosmogenezei i se contrapune
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
am fost data trecută, ca să-mi găsesc apă. - Uite! - a spus soția lui - Soarele se mișcă și scândura va cădea - și vom rămâne blocați aici!... - Nici o grijă!... - Avem și parașute cu noi. Și voi săpa până ce voi face o gaură acolo și toți veți sări prin acea gaură cu parașutele, de pe Soare, pe Pământ înapoi! Și au aterizat direct pe Primărie! Și Primarul s-a întrebat: - Ce-i cu voi aici, și cu bidoanele astea mari cu apă pe care
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
apă. - Uite! - a spus soția lui - Soarele se mișcă și scândura va cădea - și vom rămâne blocați aici!... - Nici o grijă!... - Avem și parașute cu noi. Și voi săpa până ce voi face o gaură acolo și toți veți sări prin acea gaură cu parașutele, de pe Soare, pe Pământ înapoi! Și au aterizat direct pe Primărie! Și Primarul s-a întrebat: - Ce-i cu voi aici, și cu bidoanele astea mari cu apă pe care le purtați cu voi?... Haideți să vă ajut
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
pat e neantul Eu am descoperit că sub pat e neantul. Acolo dispar toate șosetele pe care le caută mama, toate creioanele care se fac mici, toate jucăriile stricate și de care am uitat. Acolo dispar - că-i ca o Gaură Neagră! Și nimeni nu știe că avem așa ceva sub pat. Am făcut eu descoperirea asta, când m-am dus în căutarea unei șosete, că mă certa mama că unde am pierdut-o. M-am băgat cu totul sub pat, și
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
obișnuită... Acolo unde e mami. Da. Tu ești în camera asta în care nu trece timpul, și te uiți pe ușa asta deschisă, să vezi ce face mami. Ce vezi dincolo, acolo unde trece timpul? Păi, dacă mă uit prin gaura cheii... Așa... ce vezi?... Păi... păi se vede că mami este oprită în loc, nu face nimic. Dar la tine nu trece timpul, la ea trece! De fapt, ea se mișcă... Dar ar trebui să facă în acea cameră să
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
a vegetației mult mai dese, cavalerii dușmani nu puteau să-i urmărească. Mulți dintre cei care, încercând să-și ajusteze tirul, înaintaseră prea mult, nu mai puteau acum să se salveze și erau hărțuiți fără milă de huni. Ieșind din gaura sa, Sebastianus văzu un hun care tocmai se apropiase de un alan și lovea de sus, oblic, cu sabia; capul retezat zbură în aer într-o ploaie de sânge, în timp ce trupul soldatului se prăbușea în mărăcini. Ceva mai departe, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fără capac și două trepiede date cu bronz, răsturnate, erau tot ceea ce rămăsese din conținutul încăperii, căci zilele acelea o bună parte din mobile fusese făcută bucăți ca să alimenteze focurile aprinse de războinici. Din vatră, fumul urca leneș spre o gaură mare de tiraj, care, cu câteva lovituri de baros, fusese deschisă sus, între bârnele masive de brad. Odolgan, săturat deja, părăsise cercul tovarășilor săi și acum se distra într-un colț întunecat al sălii largi, pe niște piei îngrămădite, muncea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și cu brațele desfăcute, trupul sărmanului Etbinus. — L-am întors eu, explică Maliban. Când l-am găsit, era cu fața în jos. Aplecându-se, împreună cu Dubritius asupra cadavrului tânărului, Sebastianus căută pe bluza sa îmbibată de sânge semnele rănilor: două găuri de la lovituri de pumnal, una în dreptul stomacului, alta la dreapta, în plămân. — Probabil că nu a murit imediat, comentă. Rutilius, în picioarele lângă el, arătă că pământul din apropiere avea zgârieturi adânci și pete de sânge, lăsate probabil de Etbinus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
10. Dar dacă vor zice: "Suiți-vă la noi!" ne vom sui, căci Domnul îi dă în mîinile noastre. Acesta să ne fie semnul." 11. S-au arătat amîndoi străjii Filistenilor, și Filistenii au zis: "Iată că Evreii ies din găurile în care s-au ascuns." 12. Și oamenii care erau de strajă au vorbit astfel lui Ionatan și celui ce-i ducea armele: "Suiți-vă la noi, ca să vă arătăm ceva." Ionatan a zis celui ce-i ducea armele: "Suie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
fir de aur, cu pandantive grele cu agate și ghiuluri pe toate degetele și, alături de el, trupul unui general într-o poză trufașă, uniformat de pradă, cu pieptul doldora de fireturi, diagonale și decorații. în locul capetelor personajelor era câte o gaură ovală în care îți băgai capul, prin spatele panoului, ca într-un locaș de ghilotină. Câte un zarzavagiu rânjind știrb, se descoperea netezindu-și părul rar cu palmele însalivate. Capul pleșuv, cu fața nerasă, înnegrită de colb și arsă de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
care se găsea și doamna de onoare. Am scos acel ceva din geanta de voiaj, mi l-am vârât sub braț, i-am făcut cu mâna un semn frățesc doamnei de onoare, care-și introdusese un deget într-una dintre găurile cadranului, ca să formeze numărul dorit, și nu aștepta decât ca eu să mă evapor, apoi am închis ușa în urma mea. Am rămas un moment în fața ușii dormitorului, în plăcuta solitudine a holului, întrebându-mă ce să fac cu jurnalul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
ce se rostogoleau una după alta, ritmic, monoton. Gândindu-se la viața ei, Mașa o asemăna cu un sac peticit, umplut cu cartofi, pe care cineva (ea Însăși?) Încerca să-l ducă În beci. Și, pe măsură ce cobora, cartofii curgea prin gaură, sacul se golea, iar trupul i se Îngreuna, devenind din ce În ce mai mic, dar din ce În ce mai greu, până se făcea una cu pământul. „Nici nu apucă omul să se așeze bine pe scaun și tu sari cu Anticristul. Liniștește-te, femeie, se mustră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
la sfârșit plecăm la fel de goi cum am venit... La ce bun toate astea? Nu cumva, cineva râde de noi și ne trimite când Într-o lume, când În alta, ca să ne jucăm de-a șoarecele și pisica? Intri Într-o gaură și ieși prin alta...“ Plivind mormintele, bătrâna Își făcea mereu cruce: „Pesemne iarăși am păcătuit... Necuratul nu mă lasă o clipă În pace. De unde Îmi vin gândurile astea, dacă nu de al el?“. Din ce În ce mai des, la poartă apărea acest Ippolit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a binelea. Cu un oaspete care vede prin tine ca prin sită nu e de glumit. În plus, el Îi vorbise despre nu știu ce cochilii. Ea mai degrabă și-l Închipuia ca pe-un păianjen ce-și avea sălaș Într-o gaură neagră a vreunei galaxii Îndepărtate, de unde ieșea noaptea ca să-și potolească foamea ancestrală cu sufletele pierdute ale muritorilor, nu ca pe o făptură gingașă și nevinovată cum e melcul, care-și târăște căsuța dintr-un loc În altul. Bănuiala ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]