40,327 matches
-
drept "eseu (?!!) grăitor pentru aspirația autorului spre construcțiile teoretice ample". Din nefericire, departe de a fi un accident, manualul în discuție este simptomatic pentru o gamă completă de instrumente didactice inepte care, în decadă - zisă - post-comunistă, continuă să tortureze sadic generații de elevi inocenți. Dincolo de orice diferențe minore, în chestiunile cu adevarat esențiale ele trădează o convergență alarmantă. De pildă, toate mutilează pînă la desfigurare o serie de scriitori însemnați. Trec peste autorii turnantei artistice, sociale și politice miraculoase de la 1848
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
cel puțin pentru secolul actual, e realizabila (există studii limitate la un sat sau la o zonă, dar, cel puțin din cîte știu eu pînă acum, nu și sinteze naționale). În realitatea imediată există nume la modă și nume desuete, generații întregi purtînd, din motive estetice, magice, politice etc., semne onomastice distinctive. Oricum, ierarhia frecventei e cu siguranță mai usor de stabilit în viață (pe baza registrelor de stare civilă) decît în literatura: e o imagine de coșmar cea a eventualelor
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
cred că doar prin biologia precară a poetului supranumit odinioară al "mărului de lîngă drum". Dar nu numai autorul Cronicii de familie avea să-i stampileze biografia prin celebra adresare, ci și Geo Bogza însuși, desi făceau parte din aceeași generație. Beniuc încă mai era președinte. Țin minte ziua festivă. Era ceva, un congres. Gheorghiu-Dej se avîntase în naționalismul lui după lichidarea Anei Pauker și companiei. Beniuc, la nivelul său de scriitor pro-sovietic, mai rămăsese în picioare în edificiul înainte pomenit
Amintirea unui poet uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18123_a_19448]
-
de jandarm care constată infamiile petrecute în raionul sau". Nimic n-a putut împiedica însă noul proces, care a dus la crearea românului românesc, ce, apărînd din 1920 încoace, nu putea fi decît modern. Lovinescu, apoi, de prin 1928, noua generație de mari critici interbelici (Cioculescu, Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Vl. Streinu) stăteau de veghe iar romancierii, ei înșiși, precum Camil Petrescu, M. Eliade, Sebastian, Călinescu, aveau distincte opinii despre arta lor pentru a mai fi posibilă capotarea în neosămănătorism cu
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
devenit, totuși, o realitate impunătoare, s-a citadinizat, încît s-a ivit necesitatea opțiunii între diferite modalități tipologice. Se știe, Camil Petrescu era partizanul românului autenticității și al anticalofiliei. Independent de el, dar alături de el, se aflau și romancierii noii generații, la care se adaugă Anton Holban, Octav Sulutiu și C. Fîntîneru. Romancierii noii generații (Eliade, Sebastian) și ceilalți, pornind de la experiența lui Gîde și Papini, propuneau formulă românului subiectiv (narațiune tip jurnal), iar Petru Comarnescu numise această formulă nu autenticistă
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
între diferite modalități tipologice. Se știe, Camil Petrescu era partizanul românului autenticității și al anticalofiliei. Independent de el, dar alături de el, se aflau și romancierii noii generații, la care se adaugă Anton Holban, Octav Sulutiu și C. Fîntîneru. Romancierii noii generații (Eliade, Sebastian) și ceilalți, pornind de la experiența lui Gîde și Papini, propuneau formulă românului subiectiv (narațiune tip jurnal), iar Petru Comarnescu numise această formulă nu autenticistă ci "experientalistă". Camil Petrescu, deși, în cele două române remarcabile, practica formulă autenticității, era
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
din anii '30. S-ar părea că Mircea Platon e un fan al acelei ideologii. De aceea cărțile lui Zigu Ornea i se par "profund necinstite": Spre finalul opului său [Glose despre altădată, n.n.] Z. Ornea scrie, duios: "Sîntem o generație înșelată de timpuri și oameni și mă mîngîi cu ideea că măcar unii dintre noi am apucat să facem cîte ceva, scriind, în condiții potrivnice, cărți (și altele) care vor rămîne". Regret să o spun, dar poate doar "altele" (denunțuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
ca o "pîine") tăcerea noastră, a tuturora. Dar Pîine de tăcere este o carte prea interesantă, ca literatură, pentru a ne lăsa pradă haloului de stranietate și tragism despre care vorbeam. Adrien Pasquali, istoric literar, traducător și prozator helvet al generației de mijloc (s-a născut în 1958, în Valais), părea să dețină cîteva din atuurile majore ale cîștigătorului, într-un spațiu cultural (cel romand) nu o dată parcimonios în elogii și dificil în a-și accepta (dar și în a-și
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
sentimentalism, umor și nu ironie) face farmecul acestei schițe și, ăn general, al ăntregii cărți. Dan Lungu ar putea aduce puțină căldură sufletească an frigorifica proza românească de azi, dacă, bineănteles, nu se va lăsa convins de colegii lui de generație că trebuie să disprețuiască totul pentru a deveni un mare scriitor. Dan Lungu, Cheta la flegma, Iași, Ed. OuTopos, 1999. 152 pag.
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
introductiv de mare profunzime, datorat criticului și eminescologului Mihai Cimpoi, apărută cu prilejul împlinirii unei jumătăți de veac de viață, în nu mai puțin de cincizeci de mii de exemplare, epuizată din librării, impune o operă intrată în conștiința unor generații postbelice dornice de adevăr și splendoare, de frumusețea logosului, de viața de toate zilele. Pentru că în cazul acestei poezii scrise de Grigore Vieru se poate vorbi despre poezie ca hrană vitală, ceea ce este cântecul popular în vechime în viața fiecărui
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
sufletul neamului său”. O astfel de întruchipare excepțională este acest poet, acest om cât o lacrimă în rostogol pe obrazul planetei. Iar Grigore Vieru nu este singur, stejarii cei mai viguroși tot în pădure cresc, el face parte dintr-o generație cu cărți și opere ce s-au impus în conștiința cititorilor în ultimele decenii. Aș numi doar pe câțiva dintre ei, mult mai mulți cuprinși în antologia apărută de curând la noi: Liviu Damian, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, Ion Vatamanu
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
scriind o poezie care este viață de toate zilele în sufletul omului, ca pâinea și apa este hrană în spiritul Logosului întrupat în istorie pentru a intensifica miracolul vieții nepieritoare în inima omului.” (VRF, 8 sq.). Fenomenul poetic românesc basarabean, generația resurecției basarabene despre care vorbește Ioan Alexandru, având drept lider pe Grigore Vieru, viiază în condiții social-istorice specifice, radical deosebite de cele din România; provincia istorică a Basarabiei smulsă de Stalin din trupul României, după cum se știe, a făcut parte
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
cele din România; provincia istorică a Basarabiei smulsă de Stalin din trupul României, după cum se știe, a făcut parte din U. R. S. S., sub numele de Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, fiind supusă unui cumplit proces de deznaționalizare, de rusificare forțată. Generația resurecției din Basarabia nu își pune prea multe „probleme moderniste” înainte de 1990, aici problema fundamentală constituind-o lupta pentru salvarea și cultivarea limbii române, pentru păstrarea identității și demnității naționale, pentru supraviețuirea estului românesc dintre Prut și Nistru; în această
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
mai strict determinism, o respingeam an numele unei critici literare cât mai libere de ideologie și ăntemeiată pe valori. Negarea istoricității nu era atunci posibilă decât prin crearea unui alibi puternic și anume autonomia esteticului. Aparent, cel putin o vreme, generația noastră a combătut doar formă primitivă a istoricismului, botezata oarecum impropriu sociologism vulgar, și tot acel exces documentarist provenit din lipsă interpretării și a judecății critice. an fond, miza era mai importantă, chiar dacă nu pot bagă mâna an foc că
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
față de disciplină ca atare a istoriei literare, ăn pofida faptului că mari critici dinainte scriseseră câte una, nu numai Iorga, dar și Lovinescu și Călinescu. Nu vreau să vorbesc an numele tuturor, dar oare de ce atâția dintre criticii merituoși ai generațiilor postbelice au publicat panorame sau metamorfoze și nu istorii literare? Dincolo de mode și timp, explicația stă cu certitudine ăntr-o rezervă de natură morală față de fatală ideologizare a oricărei tratări istorice a literaturii. Un argument an plus, ăn ce mă privește
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
Călinescu, are totuși și câte ceva bun, de exemplu excluderea străinilor sau celor de origine străină din corpul națiunii germane; eu aș interzice și la noi ca persoanele devenite cetățeni români să nu aibă drepturi politice decât cel puțin după trei generații, adică, minimum de timp ca să-și poată formă puțină rădăcina an trupul neamului nostru"). Sau, alt exemplu, ăntr-o convorbire din aprilie 1944 cu Profira Sadoveanu, cumnată autorului Jurnalului și fiica lui M.Sadoveanu, este evocata intenția pe care o avusese
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
doar reintegrarea scriitorilor interziși din motive politice, inclusiv a celor exilați, putea aduce modificări sensibile, dar nu atât an sensul unor ănlocuiri, cât al cuprinderii celor până atunci excluși. A-i situa pe Paul Goma sau Dumitru Tepeneag ori, din generațiile mai vechi, pe Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Vintilă Horia, Constantin Virgil Gheorghiu, Petru Dumitriu ș.a.m.d. an "tabloul" literaturii române postbelice, nu ănsemna câtuși de puțin a-i elimina pe alții, socotiți uzurpatori. Dar ceea ce nu se făcuse, ori
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
lungi, ceremonios-didactice, care se străduiesc (deseori în van) să fie și corecte gramatical, si dezbat, cu un aer important și responsabil, situația politică a țarii sau rezumă confuz o cantitate impresionantă de clișee. Un exemplu elocvent, dintr-o "conversație" despre generația '80: "- Ce viziune au poeții? - Generația '60-'70 de poeți era reprezentată de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ion Alexandru, Ștefan Baltag (!), Ileana Mălăncioiu și-și avea ca înaintași pe Lucian Blaga și Ion Barbu. Generația '80 este reprezentată
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
în van) să fie și corecte gramatical, si dezbat, cu un aer important și responsabil, situația politică a țarii sau rezumă confuz o cantitate impresionantă de clișee. Un exemplu elocvent, dintr-o "conversație" despre generația '80: "- Ce viziune au poeții? - Generația '60-'70 de poeți era reprezentată de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ion Alexandru, Ștefan Baltag (!), Ileana Mălăncioiu și-și avea ca înaintași pe Lucian Blaga și Ion Barbu. Generația '80 este reprezentată de Mircea Nedelciu, Mircea Dinescu, Ion
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
o "conversație" despre generația '80: "- Ce viziune au poeții? - Generația '60-'70 de poeți era reprezentată de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ion Alexandru, Ștefan Baltag (!), Ileana Mălăncioiu și-și avea ca înaintași pe Lucian Blaga și Ion Barbu. Generația '80 este reprezentată de Mircea Nedelciu, Mircea Dinescu, Ion Stratan, Florin Ilarie(!), Traian Cosovei, Mircea Cărtărescu și-și avea ca înaintași pe Mihai Eminescu, Tudor Arghezi și George Bacovia. Generația '80 de poezie e ludica, ironică, liberă, lipsită de retorism
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
și avea ca înaintași pe Lucian Blaga și Ion Barbu. Generația '80 este reprezentată de Mircea Nedelciu, Mircea Dinescu, Ion Stratan, Florin Ilarie(!), Traian Cosovei, Mircea Cărtărescu și-și avea ca înaintași pe Mihai Eminescu, Tudor Arghezi și George Bacovia. Generația '80 de poezie e ludica, ironică, liberă, lipsită de retorism și intelectualism. O poezie a existenței. - Ce viziune au prozatorii? - Proza din '60 a lui Nicolae Velea, Dumitru Radu Popescu, Fănus Neagu, Teodor Mazilu, Radu Cosasu și Sorin Titel, se
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
toată viața (iar după moarte ca scriitor) deasupra mijloacelor lui. Și-a atribuit un secret și-o adâncime pe care nu le-a avut. Acel gol ascuns l-a facut vulnerabil. Așa se ăntămplă când devine gânditor și lider de generație un enciclopedist. Fript o dată bine, Cioran nu mai pune degetul. Ce gândește despre evenimentele din mai 1968 nu aflăm. Ca să se scuze implicit, face o observație de reținut: nu pot să te intereseze, nici să urăști, evenimente la care n-
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
tinerilor va însemna o familie fracturata, un ocean de trecut, fie și-n zbor, o ruptură de țară și de mosi-strămosi. Acești copii crescuți prea repede mari sînt ca un reflux, contravalul care, misterios și mirific reface balansul cuvenit, echilibrul generațiilor de ieri, de alaltăieri, succedate de viitorimea pe lînga care trecem noi, ceilalți, cu pas ostenit și cu culpabilitatea de rigoare. Ecoul pe care-l trezește în fiecare dintre noi orice știre rea, catastrofica, referitoare la cei plecați în bejenie
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
și a belelelor pe care și le asumă cu voie sau fără voie, grămadă de personaje care nu rezistă, defel, să nu fie prezente în bătaia luminilor rampei. Pînă una, alta, să pomenim și proliferarea a tot felul de generatii: generația cutare... generația cutare... Ficțiuni. Adevărul e printre noi, laolaltă cu noi. Aceste ființe tinere și înzestrate protestează împotriva învățării matematicii în vederea unor examene, ba își arogă dreptul (prin delegați aleși) de a stabili cum anume să fie prezentată și însușita
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
belelelor pe care și le asumă cu voie sau fără voie, grămadă de personaje care nu rezistă, defel, să nu fie prezente în bătaia luminilor rampei. Pînă una, alta, să pomenim și proliferarea a tot felul de generatii: generația cutare... generația cutare... Ficțiuni. Adevărul e printre noi, laolaltă cu noi. Aceste ființe tinere și înzestrate protestează împotriva învățării matematicii în vederea unor examene, ba își arogă dreptul (prin delegați aleși) de a stabili cum anume să fie prezentată și însușita "Istoria României
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]