4,038 matches
-
de frumusețe care ține cu prioritate de educație și vine odată cu educația. Ea dă seamă asupra calității omenești a unei persoane. În principiu, un suflet frumos, un caracter frumos, un comportament frumos se caracterizează printr-o serie de trăsături precum: generozitatea, integritatea, principialitatea, sinceritatea, optimismul, hărnicia, bunătatea, răbdarea, tandrețea, responsabilitatea, consecvența, seriozitatea, candoarea, dărnicia, disponibilitatea, îngăduința, altruismul, sacrificiul de sine, bunăvoința, onestitatea, cinstea, simplitatea, demnitatea, autoexigența, căldura sufletească, discreția, spiritul încurajator, susținător, grijuliu, atent cu problemele celor aflați în criză (existențială
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se cuvine totul. Pentru ei, ca și pentru narcisiști cu care seamănă foarte mult -, ceilalți nu sunt decât niște pioni care îi ajută sau le fac rău. Sunt foarte dificili. Egoiștii sunt ușor de recunoscut datorită lipsei lor crase de generozitate. Adună totul numai pentru ei, nu se gândesc decât la propriul interes, sunt individualiști, creându-și convingerea că în viață nu putem trăi altfel decât în acest fel. Fiecare trage pentru sine, iar cel care face altfel, ori este naiv
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
agresor și totodată să dezvoltăm sentimente, gânduri și comportamente pozitive față de acesta (idem, p. 52). În esență, iertarea este un dar, ales liber, fără a impune obligații sau a pune condiții. Ea este un cadou dăruit dintr-un simț al generozității; este un gest mărinimos față de cel care a greșit. Iertarea este în cele din urmă o alegere: putem să iertăm sau să nu iertăm. Întemeiată pe o stare sufletească de deschidere, de înțelegere, de speranță, de bunăcredință și dorință (sinceră
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
trecem peste ofensa produsă. Iertarea nu anulează toate emoțiile dureroase, nu șterge toate aspectele greșelii, dar ne motivează să ne angajăm în a accepta persoana în ciuda a ceea ce ea a făcut. Este o hotărâre de a arăta milă, compasiune, înțelegere, generozitate, nu justiție. Când se produce, iertarea este, poate, "cea mai mare speranță de pace între oameni", notează R.D. Enright (2008, p. 35)50. Ea este una dintre cheile care deschide ușa reconcilierii (Enright, 2008; Chapman, Thomas, 2008). Aceasta nu înseamnă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Prin urmare, oamenii își pot recunoaște (sieși și/sau altora) celelalte stări emoționale, dar sunt cel mai puțin dispuși să admită că sunt dominați de invidie, pentru că, a face astfel, ar însemna să recunoască faptul că "sunt probabil lipsiți de generozitate, mărunți, mici la suflet" (Epstein, 2008, pp. 31-32), neputincioși, intrigați. Fiind o emoție prea urâtă ca să fie recunoscută în fața lumii, grija pe care o are cineva pentru a-și camufla invidia sfârșește în mod obișnuit prin a o face de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atât în privința propriei persoane, cât și în privința celei invidiate, și sfârșește prin a ne face să avem o părere proastă despre noi înșine. Nimeni nu poate vedea limpede ceea ce invidiază, susține J. Epstein (2008). Invidia încețoșează gândirea, calcă în picioare generozitatea, exclude orice speranță de seninătate și în final usucă inima" (p. 159). Când încearcă să dezvăluie sursa invidiei, autorii atrași de această incitantă problemă împărtășesc păreri (relativ) diferite. Unii, susțin că este un simțământ foarte adânc înfipt în ființa noastră
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sarcină pare nenaturală. Dragostea refuză să rămână ancorată de ceea ce provoacă durere; în schimb, ea ne face să căutăm posibilități de "vindecare"", notează L. Carter (2007, p. 205, s.a.). A iubi înseamnă, pentru marea noastră majoritate, să acordăm prioritate bunătății, generozității, răbdării, modestiei, simplității, grijii aproapelui, sacrificiulului (de sine), autocontrolului. Niciuna dintre aceste trăsături un reprezintă un semn de slăbiciune. Toate indică hotărârea interioară, decizia liberă. Ca urmare a sistematicilor/îndelungatelor sale cercetări, celebrul profesor de psihologie de la Yale University, R.J.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2008, p. 34). Ea este o însușire umană elementară. Dalai Lama consideră că "forțele dominante ale minții noastre sunt compasiunea și afecțiunea" (vezi idem p. 46). Compasiunea presupune "o investiție autentică a sensibilității; ea cheamă la uitare de sine, la generozitatea cuvintelor și a actelor", notează Ph. Braud (2008, p. 37). Ea nu se reduce la un sentiment de milă. Mila presupune o distanță (între persoane) pe care compasiunea o ignoră. Aceasta din urmă apare doar atunci când putem observa că toți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celuilalt; c. culpabilizarea; d. amenințări și presiuni: sunt cuprinse acele comportamente care conțin amenințări, respingeri, presiuni diverse pentru a obține o marginalizare sau o izolare. 6 Pentru R. J. Sternberg (2010), trăsăturile prieteniei sunt: încrederea, onestitatea, respectul, angajamentul, siguranța, susținerea, generozitatea, loialitatea, mutualitatea, statornicia, înțelegerea și acceptarea (p. 22). 7 Pentru o analiză mai amplă și mai nuanțată ne permitem să recomandăm cartea noastră O psihologie a educației, apărută la Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 157-194. 8 Să ne amintim
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și o stare sufletească, emoțională mai profundă. Pentru L. Carter (2007), de pildă, amabilitatea este "o trăsătură capitală a unei persoane care iubește" (p. 267). În sensul ei autentic și profund, aceasta înseamnă "o angajare spre un caracter prietenos, spre generozitate, cordialitate și blândețe" (ibidem). Ea reprezintă "manifestarea exterioară a unei inimi pline de compasiune pentru ceilalți" (ibidem). Oamenii cu adevărat amabili "caută activ un mod de a face ca viața altuia să se desfășoare mai lin. Ei trăiesc o mare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
noi (și/sau valoroase) realizări personale și/sau de grup/echipă. 76 În concepția lui J. Hollis (2009), "bunătatea, afecțiunea și empatia sunt părți componente ale oricărei relații" (p. 135). La toate acestea, ne permitem să adăugăm și: răbdarea, respectul, generozitatea, delicatețea, responsabilitatea, iertarea, grija pentru partener, dezvoltarea și hrănirea unui mediu favorabil creșterii spirituale fiecărui partener. 77 I. Filliozat arată faptul că "nevoia de putere asupra celorlalți este cu atât mai mare cu cât neputința interioară este mai profundă" (2006b
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
bucurat de acestea nu numai în timpul plăcutei mele șederi la Universitatea Bristol, ci și ulterior. Am avut privilegiul de a beneficia nu numai de experiența, răbdarea și pragmatismul lui, ci și de timpul pe care mi l-a acordat cu generozitate. În cele din urmă, sunt extrem de norocos să fi primit sfaturi și încurajări constante pe întreaga perioadă cât am lucrat la această carte, din partea părinților mei și a surorii mele, Fiona. Fără sprijinul lor personal neîncetat, lucrarea de față nu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a Germaniei în perioada după Războiul Rece este mai autonom decât au anticipat neorealismul și instituționalismul. Aspecte importante ale comportamentului Germaniei în timpul procesului de unificare pot fi privite ca reflectând un set distinct de preferințe în politica externă. Mai întâi, generozitatea termenilor unificării acceptați prin cadrul "Doi-Plus-Patru" contrazice interpretarea acestor măsuri ca o expresie a intereselor Germaniei. În împrejurări în care presiunile pentru unificare deveniseră, practic, de neoprit, Germania ar fi putut profita de incertitudinea privitoare la evenimente pentru a impune
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
un dar, ce ar trebui să facă legea? Nimic altceva, mi se pare, decât să solicite executarea convențiilor, să împiedice sau să pedepsească înșelăciunea, violența și frauda. Vrea să însemne acest lucru că va interzice actele de devotament și de generozitate? Cine ar putea avea o astfel de gândire? Dar va merge ea până la a le ordona? Iată exact punctul care separă economiștii de socialiști. Dacă socialiștii vor să spună că, pentru circumstanțe extraordinare, pentru cazuri de urgență, statul trebuie să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
posibil? Iată chestiunea. Nu putem înțelege ceea ce desemnăm prin stat. Credem că există, în această personificare perpetuă a statului, cea mai ciudată, cea mai umilitoare dintre mistificări. Ce este acest stat care ia asupra sa toate virtuțile, toate obligațiile, toate generozitățile? De unde ia aceste resurse, pe care îl provocăm să le răspândească în binefaceri asupra indivizilor? Nu de la indivizii înșiși? Cum pot oare aceste resurse să crească trecând prin mâinile unui intermediar parazit și devorant? Nu este oare clar, dimpotrivă, că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
exportatorilor este un cadou pe care aceasta ne-o face; dar dacă ridicăm dreptul de vamă, nu mai există niciun motiv pentru ca mai multă marfă franțuzească să intre la noi decât în trecut; punem noi înșine o stavilă în calea generozității acestor excelenți francezi. Dimpotrivă, să abolim, provizoriu, drepturile de vamă; să provocăm astfel o intrare nemaivăzută a țesăturilor lor, deoarece fiecare metru poartă cu el un dar pur gratuit". În primul caz, primele noastre au ajuns la fiscul străin; în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Dacă n-ai simțit bucuria de a fi făcut vreun bine vreodată, ai pierdut mult și, mai ales, te-ai neglijat pe tine însuți, căci fericirea altora poate fi o sursă de bucurie pentru cei care nu pot fi fericiți (generozitate, ce-i drept, rară în zilele noastre). Indiferent de modul de a trăi, fiecare om poate avea bucuria creativității prieteniei, dra-gostei, naturii. Bucuriile pot fi simple, dar și acestea sunt diferite în raport cu elementul social; citez exemplul dat de A. Pleșu
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Jean Auguste Dominique Ingres (1780-1867), un reprezentant de frunte al neoclasicismului în pictură, deținea ca principală forță desenul. Lucrarea sa "Baia turcească", supranumită "Testamentul voluptuos al lui Ingres", are ca subiect nuditatea. Grupul de femei goale pre-zintă albul pielii și generozitatea rotunjimilor abandonate indolenței, plăcerii, dansului și mu-zicii, fără a lăsa impresia gesturilor obscene. Reprezentant al romantismului și precursor al artei moderne, Eugène Delacroix (1798-1863) considera femeia un obiect de artă delicios și capabil să excite mintea. A fost unul dintre
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
fel, ea nu izbutește, luând chipul libertății, să se distribuie în același grad în fiecare individ uman. Excelența unui destin sau mediocritatea lui, măreția sau nimicnicia nu pot de aceea să stea sub merit sau sub blam, ci numai sub generozitatea sau inclemența cu care natura s-a distribuit, ca libertate, în om. Tocmai pentru că potențialul dinamic al fiecărei vieți cade în afara alegerii noastre, noi nu avem același elan al depășirii și aceeași intuiție a posibilului, nu ne putem fixa și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Presa română este poate cu intenție puțin preocupată de ceea ce se 'ntîmplă împrejurul țării. Departe de-aș aținti privirea la Calafat, a cărui apărare eventuală a fost încredințată unuia din cei mai buni și inteligenți militari, presa noastră dizbate cu generozitatea ei cunoscută alegerile la Senat și ceea ce ea numește "crimele" cabinetului trecut. Paralel cu lupta jurnalistică, a cării importanță sau adâncime e afară de cadrul foii noastre, Ministeriul de război dezvoltă o deosebită activitate pentru repedea concentrare a trupelor, care ușor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al statelor slabe și turburate de prea mari înrîuriri străine, trăind sub invectivele presei europene pentru că nu dăm drepturi politice evreilor, care nici nu ne știu limba, toate mișcările noastre a fost tratate de vecini c-o rară lipsă de generozitate și c-o ne-dreptate nemaipomenită față cu alte popoară. Nu e mult de-atunci de când un diplomat maghiar a pronunțat cu liniște marele cuvânt că numai c-o companie de honvezi e în stare să puie pe fugă întreaga
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al statelor slabe și turburate de prea mari înrîuriri străine, trăind sub invectivele presei europene pentru că nu dăm drepturi politice evreilor, care nici nu ne știu limba, toate mișcările noastre a fost tratate de vecini c-o rară lipsă de generozitate și c-o ne-dreptate nemaipomenită față cu alte popoară. Nu e mult de-atunci de când un diplomat maghiar a pronunțat cu liniște marele cuvânt că numai c-o companie de honvezi e în stare să puie pe fugă întreaga
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cazul nostru cel puțin de prisos, Dar această ciudată bunăvoință a d-sale devine și mai caracteristică când vede cineva înțelesul pe care i-o dau jurnalele bucureștene și când știe că recenzentul au și calculat asupra acestui înțeles. În urma generozității de-a esplica în acest mod întîlnirea în idei, ele aruncă asupra autorului logicei prepusul plagiării. O fină deși vulgară strategemă, pentru a înscena o petitio principii, pentru a câștiga prin subrepțiune unul din rațiunile concluziei. Când începi a suspiciona
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
însemnat talent care l-am observat însă în această seară, cu joc neafectat, cu limbă curată, în fine materialul pentr-un artist este domnul... Prea puțin observat, cum se 'ntîmplă în genere la noi, unde răul se laudă cu atâta generozitate, pe când binele rămâne nebagat în samă. D....... a avut un ton fundamental atât de firesc în esprimarea unui caracter altfel tot atât de ingrat ca toate celelalte încît o ținem de datoria noastră de a-l face atent pe d...... ca să aibă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Death Foretold: Realism in International Relations/International Political Economy, a fost publicată ca Working Paper SPS 92/20 de către European University Institute din Florența. Trebuie să mulțumesc în primul rînd Departamentului de Politică și Științe Sociale al acestui institut și generozității lui Andreas Frijdal și Brigitte Schwab, care m-au ajutat la publicarea unei lucrări de 290 de pagini. Mă simt cu adevărat foarte recunoscător față de această facultate, față de colegii și studenții mei de la European University Institute, care au creat un
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]