5,440 matches
-
eternitatea. Dacă Eu sunt, înseamnă și că voi fi și că am fost, în principiu, adică întotdeauna. Prezentul nostru este în clipă, în Ființă, imuabil, este "prezentul durabil" al stoicilor, este atemporal, ca întreaga existență, este și aspațial, dincolo de orice geometrie. Astfel, glumind, vom spune că va fi doar ceea ce este și a fost. Timpul nemișcat este și spațiu infinit, spațiul mișcat devine timp, dar existența e dincolo de ele. Deci eu sunt atemporal și aspațial, în măsura în care mă identific cu întregul din
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
că e realitatea însăși. Timpul nu are natură proprie, este acum, în măsura în care este, așa cum spațiul este aici, în măsura în care este. Ființa, Eu sunt, e dincolo de astfel de construcții. Einstein, de pildă gîndea timpul pe un model spațial, la Platon, totul era geometrie. Dar, atenție, toate acestea erau necesare numai firavei noastre comprehensiuni. Geometria unei idei nu are nevoie de spațiu-timp, sau de distanță-durată. Trăirea ei, inevitabil subiectivă, nici atît. A spune că "timpul se retrage din Univers" înseamnă a atinge un grad
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în măsura în care este, așa cum spațiul este aici, în măsura în care este. Ființa, Eu sunt, e dincolo de astfel de construcții. Einstein, de pildă gîndea timpul pe un model spațial, la Platon, totul era geometrie. Dar, atenție, toate acestea erau necesare numai firavei noastre comprehensiuni. Geometria unei idei nu are nevoie de spațiu-timp, sau de distanță-durată. Trăirea ei, inevitabil subiectivă, nici atît. A spune că "timpul se retrage din Univers" înseamnă a atinge un grad de conștiință care să permită perceperea corectă a naturii timpului. El
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
selectivitate la preluare. Se pot vedea obiecte stranii de mărimea unei planete, structuri stelare gigantice, ca niște punți intergalactice, care măsoară sute de ani lumină în lungime, ca între galaxiile VV-33 și VV-34, în linii perfect drepte sau cu o geometrie neeuclidiană perfectă. Unele plonjează pur și simplu în masa soarelui, probabil pentru a se hrăni cu energie. Alți autori, cum e Nassim Haramein, explică toate acestea prin singularitățile spațio-temporale care se creează în interiorul stelelor și care folosesc soarele ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
zero e doar o poartă de trecere. Energia este un bun vehicul pentru informație. Iar informația ne aduce adevărul. În felul acesta dispare ignoranța, care e rădăcina tuturor relelor. Theoria, în sensul său originar, de meditație, învinge ignoranța, dincolo de spațiu-timp. Geometria unei idei nu are nevoie de spațiu-timp și tocmai pentru a ieși din acest continuum einsteinian avem devoie de idei, avem nevoie de o teorie bună. Cine o va oferi? Fiecare, iar cine nu va reuși îl are la dispoziție
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nu are acces, pentru că ea respinge cele mai multe elemente pentru care viața merită trăită, cum ar fi: iubirea, credința, frumusețea, adorarea, minunarea, adevărul, compasiunea, moralitatea ș.a. Ființa vine din eternitate și merge în eternitate, din/în nucleul cel mai profund al geometriei spațiului abstract absolut, dincolo de minte, de afecte și de rațiune, dincolo de bine și de rău. Ființa este Dumnezeu în manifestare, în creație, pentru autorealizare. Ea trimite sufletul uman în lumea materială, o vale a plîngerii, pentru a se îmbogăți prin
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
decît cu o mare mașinărie." Iar în zilele noastre celebrul matematician Sir Roger Penrose sugerează că semințele conștiinței sunt conținute în univers, la nivelul cel mai fin, în așa-zisul punct de dispariție a materiei și energiei (scara Planck a geometriei spațio-temporale). Pentru Penrose, întreaga știință se bazează pe matematică, dar matematica este poezie, exprimă valori ce reflectă cosmosul, echilibrul, armonia, logica și frumusețea abstractă. La rîndul său, John Wheeler de la Princeton afirma că universul vizibil poate căpăta viață numai dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
scrierile primului și ar fi scris, potrivit lui Clement din Alexandria, 42 de cărți păstrate în templele egiptene, care tratau despre principiile universale, despre lumina divină, des-pre natura universului și sufletul omului, despre guvernarea lumii, contribuind la renașterea spiritualității egiptene, a geometriei, a aritmeticii, artelor, astronomiei și medicinii. De asemenea, el scrie despre ierarhia ființelor cerești, despre originea lumii și natura vieții omului și creează noțiuni și concepte pe care le vor prelua mai tîr-ziu kabbaliștii și rozacrucienii. Din păcate, nici una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de operă și dispune de un echipament profesionist de înregistrare. De la un sistem mecanicist s-a trecut la un sistem probabilist sau nedeterminat, hiperconsumatorul semănând cu o „particulă elementară” cu parcursuri „haotice”: fazaIII este marcată de un consum dezinstituționalizat, cu geometrie variabilă. De unde și profilul turbo-consumatorului, descris adesea ca flexibil și nomad, volatil și „transfrontalier”, eclectic și fragmentat, zappeur și nestatornic. Consumul balcanizattc "Consumul balcanizat" Dacă ciclul turbo-consumerismului este contemporan cu atenuarea încadrărilor într-o clasă anume, el este în egală
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a angajamentelor de tip opțional, minimal și nedureros? Ea semnifică mai ales faptul că individualismul nu este sinonim cu egoismul absolut: acesta poate fi compatibil cu spiritul de responsabilitate, cu preocuparea pentru anumite valori, fie și potrivit unui regim cu geometrie variabilă, „fără obligații și fără sancțiuni”38. Consumator „profesionist” și consumator anarhictc " Consumator „profesionist” și consumator anarhic" Ideea unui homo consumans care-și organizează în mod „profesionist” activitățile, angajându-se pe calea unei „vieți luate în stăpânire”, vehiculează excesiv imaginea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consum imediat. Deși este de netăgăduit că tulburările controlului impulsurilor de a cumpăra se intensifică, ele rămân totuși niște fenomene de dimensiuni sociale reduse. În mod evident, principiul realității a rezistat sirenelor mărfii: „nesăbuința” publicitară nu este mormântul „raționalității” cu geometrie variabilă a hiperconsumatorului. Contrar unei idei „de gata”, puterea publicității și a ofertei în general de a antrena apetituri de consum imposibil de controlat nu este câtuși de puțin hiperbolică. Nu-i vorba de a nega influența exercitată de publicitate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
tribale” ușoare, distanțate, cu mimetisme à la carte care sunt orice în afară de semne de dezindividualizare, într-atât se exprimă în ele primatul gusturilor și al opțiunilor personale. Nimic nu mai este impus din afară, adeziunile și despărțirile sunt libere, cu geometrie variabilă, fără constrângeri instituționale. De unde și caracterul punctual, efemer, frivol al acestor identități de grup. În spatele lui „noi”, comunitarii, operează, mai mult ca oricând, individul aflat la comenzile propriei ființe. Contrar interpretării dionisiene, în neotribalism trebuie să vedem o etapă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
grup nu împiedică dezvoltarea practicilor și a gusturilor particulare, ceea ce Martine Segalen și Beatrix Le Wita numesc „creații familiale”13. Regulilor stricte ale „bunului-gust” le succedă tendința către forme „libere” de decorație și de mobilare structurate după niște formule cu geometrie variabilă, ușor de modulat și necoordonate, ce exprimă dorința fiecăruia de a fi „creatorul” spațiului în care trăiește: amenajarea personalizată și stilurile specifice de decorație s-au impus asupra genului total look standardizat. Individualizarea locuinței nu înseamnă nici independență absolută
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de sfera privată și de reproducere; 2. rolul femeilor este echivalentul identificat, în sfera privată, al rolului bărbaților de susținători ai familiei; 3. perioada fordistă a fost caracterizată de o separare specifică în funcție de gen a sferelor publică și privată. În cadrul geometriei dintre clasă și gen, bărbații erau direct subordonați pieței. Femeile, pe de altă parte, erau subordonate direct bărbaților și doar indirect forțelor de pe piață. Restructurarea actuală a economiei mondiale și internaționalizarea tot mai accentuată a capitalismului au subminat, așa cum voi
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
calibrarea. Astfel, metoda probabilității qvasi-maxime (QML) este utilizată frecvent în estimarea modelelor GARCH deoarece permite obținerea de estimatori robuști, chiar dacă ipoteza de normalitate a ecuației mediei este încălcată. 2.6. Haosul și modelarea acestuia piețele financiare Descoperirea haosului și apariția geometriei fractale constituie, evident, unele dintre cele mai mari realizări ale științei moderne, și aceasta mai ales datorită domeniilor foarte largi de aplicare a noilor concepte apărute. Dacă până în anii ’70 persista părerea că procesele evolutive sunt deterministe și predictibile, deci
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ambiguă, nefiind nici curbe, nici suprafețe, nici corpuri, se găsesc în toate spațiile de fază ale sistemelor dinamice neliniare. Ei sunt obiecte fractale după cum a arătat Mandelbrot și reprezintă o mai bună exprimare a obiectelor naturale decât obiectele descrise de geometria euclidiană. Caracteristica lor esențială este existența unui motiv de bază care poate fi regăsit la orice nivel am studia obiectul fractal, de la cel microscopic, până la cel macroscopic. Autosimilaritatea este o proprietate universală a sistemelor dinamice neliniare, indiferent de natura lor
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
un alt nivel de rezoluție. Atunci i-a venit ideea că o astfel de invarianță de scală poate fi esențială în caracterizarea multor fenomene complexe care se desfășoară în jurul nostru. După 20 de ani, el a concretizat această idee în geometria fractală, care a devenit, așa cum am arătat, o metodă esențială în multe domenii de activitate. La aproape cincizeci de ani de la apariția geometriei fractale, economia constituie una dintre cele mai fertile zone de aplicare a fractalilor și conceptelor și metodelor
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
fenomene complexe care se desfășoară în jurul nostru. După 20 de ani, el a concretizat această idee în geometria fractală, care a devenit, așa cum am arătat, o metodă esențială în multe domenii de activitate. La aproape cincizeci de ani de la apariția geometriei fractale, economia constituie una dintre cele mai fertile zone de aplicare a fractalilor și conceptelor și metodelor teoriei haosului. Un nou domeniu interdisciplinar, econofizica, apărut după 1997, care își propune studierea fenomenelor economice utilizând metode și tehnici din fizică, mai
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
este vorba despre o falsă regulă deterministă (vizualizată, de fapt, în spirala hegeliană care se autoîmplinește ca predicție), o simplă tautologie, ascunsă sub o schelă de ceteris paribus. Cercurile virtuoase sau vicioase nu sunt nicidecum cercuri în sensul definit de geometria euclidiană pentru că ceea ce reprezintă lanțul de unire a influențelor presupuse pe regula cauză efect nu se petrece în orizontul contextului (în planitatea contextului), ci pe grade de influență, pe niveluri, ceea ce ar sugera ceva de genul supradeterminării (și metadeterminării) dintre
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Ca un fel de Rimbaud precreștin, el ajunge pe țărmul Mării Roșii, trecând prin sau pe lângă Hararul cunoscut francezilor... În afara lecțiilor lui Leucip, el mai învață și teologia și astronomia cu niște magi chaldeeni; preoții egipteni îl inițiază în tainele geometriei, în timp ce gimnosofiștii indieni - contemplativi vegetarieni cărora, prin intermediul lui Pitagora și al lui Platon, le datorăm mai mult decât credem - îi revelează foarte probabil idealul ascetic și un set de exerciții spirituale de meditație. Călătoriile îi permit să facă praf moștenirea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
contradictoriu cu Aristip din Cirene... Înainte de a fi vândut ca sclav, drept plată pentru talentul său! Poate că Platon a fost convins de talentul lui Eudoxos atunci când, întors din călătoria sa în Egipt, acesta i-a dat o lecție - de geometrie, dar și o lecție umană - învățându-l cum să repartizeze în semicerc o adunare la un banchet. Detaliile anecdotei nu ne-au parvenit, dar n-avem nicio îndoială că iscusitul filosof l-a rănit în amorul propriu pe gânditorul instalat
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
că iscusitul filosof l-a rănit în amorul propriu pe gânditorul instalat în superbia sa, înainte de a-i deveni un aliat mai util ca prieten decât ca adversar sau dușman. După ce Eudoxos fusese refuzat în tinerețe la conducerea Academiei, episodul geometriei aplicate contează poate ca o ocazie de reconciliere... 2 Un platonician hedonist! Platonician și hedonist! Performanța merită să zăbovim puțin... Evident, platonismul lui Eudoxos nu poate fi ortodox: nu dualism maniheist, nu ură față de trup dublată de o glorificare a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Skinner lansase în psihologie ideea învățării programate, un grup de psihologi români (Paul Popescu-Neveanu și pe atunci mai tinerii Tinca Crețu, Paula Constantinescu-Stoleru și Mielu Zlate) publica în 1964 un articol referitor la principiile învățării programate, cu ilustrații aplicative la geometrie, chimie și zoologie, articol preluat în anul imediat următor (1965) de o revistă de pedagogie germană. Nu se conturase bine în psihologie problematica algoritmilor, lansată de N.N. Landa la începutul anilor ’60, când în 1966 a apărut lucrarea Ursulei Șchiopu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
până de curând - de situațiile, peisajele și oamenii percepuți prin obiectivul aparatului de fotografiat: materia lumii de culori, senzații și chipuri care Îi alcătuise căutarea imaginii definitive, clipa totodată fugară și eternă care să explice totul. Norma ocultă care ordona geometria implacabilă a haosului. Paradoxal, Faulques se simțea mai aproape de ceea ce căutase atâta vreme decât de ceea ce căuta zadarnic doar de când pusese la naftalină camerele foto și pusese iar mâna pe peneluri, În căutarea perspectivei - liniștitoare? - pe care n-o putuse
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sprîncenelor, fondul țesăturii romboidale a micuței rogojini păreau să se unească În lumina ochilor, În licărul luminii din pupilele negre, În resemnarea ei neclintită și disperată. O mască emoționantă, nespus de veche, veșnică, unde se Întâlneau toate liniile și unghiurile. Geometria haosului pe chipul senin al unei tinere muribunde. 2. Privind pe fereastra ce dădea spre uscat, Faulques l-a văzut pe necunoscut Între pini, uitându-se spre turn. Mașinile nu puteau ajunge decât până la jumătatea drumului, ceea ce presupunea jumătate de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]