16,018 matches
-
să pătrundă până la stele și aștri. Cu o rază de la luna, venită din înalt, mi-am făcut față senină când ai să revii la mine, să îți fiu zâmbet de lumină! Cu ale soarelui aurii raze, mi-am făcut părul grâu de vară să mă zărești de departe, chiar în intuneric să te luminezi iară ! În apă cristalină mi-am curățat trupul, alb că laptele să-mi fie; să te încânte mângâierea palmelor, lunecând pe pielea-mi vie. Mâinile muncite, frământând
DE DRAGUL TĂU... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370968_a_372297]
-
-i sângele eroilor anticomuniști care au murit în închisorile scumpei noastre patrii ”Republica comunistă România” despre care tineretul nu știe nimic deoarece manualele de istorie au fost adaptate „mărețului capitalism” pe care, cică, îl trăim. - Unduirea galbenă este holda de grâne în bătaia vântului. Frumoasă, bogată dar nu pentru noi (cățeii a spus un fabulist). „Noi vrem pământ” spune poetul în numele țărănimii din fostele domnii Românești, Moldova și Valahia. „Noi vrem PROPRIETATEA asupra pământului strămoșesc”. Vrem să trăim ca strămoșii noștri
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
Acasa > Stihuri > Semne > VIS DE VARĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1284 din 07 iulie 2014 Toate Articolele Autorului eram prin rai printr-un lan de grâu, vara ne furase toate visele, sângele macilor ni se prelingea printre degete, ucideam candoarea lor, eu stăteam pe marginea zilei, pe cer siluete de cai albi zburau spre apus, tu stăteai sub sălcii pletoase, somnambulo, și dormeai, părul ți se
VIS DE VARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371035_a_372364]
-
trebuia să ne spovedim. Eu m-am spovedit dar soția n-a putut, așa că ne-am întors acasă și am amânat. Între timp la noi acasă părinții mei au întins o masă lungă pe iarba să se țină "Blidul cu grâu" un obicei străbun pe care maramureșenii îl respectă. Eu uitasem de el și când ajungem acasă mă ia mama deoparte în holul mare și numai ce-mi trage o palmă de o țin minte toată viața (ca și cea de la
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
Acasa > Versuri > Farmec > LUNA LUI CUPTOR... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului 1 Iulie 2015 Azi e luna lui cuptor se coace grâul din dor, pâinea aburind se coace, semn de dragoste și pace, semn curat de biruință, pâinea cea întru ființă, fără pâine nu-i lumină, la ea sufletul se-nchină! Cel mai scump dintre cuvinte, dulce-i miezul ei fierbinte, cum
LUNA LUI CUPTOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369792_a_371121]
-
miezul ei fierbinte, cum e miezul sfânt de vară, liniște să fie-n Țară și în lumea dimprejur aerul mai demn și pur, cum sunt razele de soare, cum e apa din izvoare; Azi e luna lui cuptor se coace grâul din dor, cântecul ce-l spun acum, fie-vă ortac de drum... Referință Bibliografică: Luna lui cuptor... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia
LUNA LUI CUPTOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369792_a_371121]
-
1968, p. 87). Băștinașii din Antile și America Centrală numeau planta mais și această denumire a fost preluată de spanioli mais, de la care a trecut la francezi și germani mais, la englezi maize. Dar în mai multe limbi porumbul e numit „grâu turcesc“: fr. blé de Turquie, it. granturco, germ. turkischier Weiz, magh. torokbuza (alături de kukorica, tengery), fiind adus de turci, dar e interesant că turcii însiși numesc planta misir adică „din Egipt“. Nici una din aceste denumiri nu se găsește în limba
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
cultivate mai întâi în grădini de zarzavat, deci experimental, primele descrieri făcute de botaniști datând din 1536, 1542. Apoi această cereală s-a răspândit așa de mult încât a devenit hrana celor nevoiași, care prin randamentul sporit față de mei sau grâu a scăpat lumea de foamete. Jules Verne ne relatează referindu-se la a doua călătorie (25.IX.1493 - 12.VI.1494) că „după ce răsculații indigeni nimiciră lanurile de porumb și toate celelalte culturi ... spaniolii se văzură amenințați de chinurile unei
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
Veni întrebarea lui Ionel Uitându-se la Miranda care i-a zâmbit Ahmed răspunse: - Program liber. Dar plătim nemțește. Mai suntem studenți. - Ce-ați zice de grădina botanică? Sugeră Ionel continuând: „Cred că Anica va aprecia și alte plante în afara grâului și suratele printre care se lăfăia zi de zi.” Anica nu s-a sfiit să-i dea un pupic dulce deși erau în „spațiu public” fiind pe deasupra și asistați. E adevărat, numai de surioară cu logodnicul ei care-i priveau
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
inefabil, până la diafan: „Prin văi, amiaza umblă dezbrăcată, Se coc în sâmburi de odihnă nuci” ( Ne cheamă vara), sau: Îmi aleargă vara ca un tren prin sânge” (Veri de mucava), ori: „Miroase gându-saiarbă încolțită Și sufletul respiră-n spic de grâu” (Respiro) Poetul asemenea lui Pan, se simte prezent în tot Universul, se consideră „un strop” în „marea singurătate”, recompus din „tăceri”, regăsindu-se în „cine știe ce ninsoare” sau „cutreierând o primăvară”( Din tăceri) Tristă și dureroasă e mărturisirea din poemul „Sindrom
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
toate zilele sau nopțile stătea pe acasă. Abia aștepta să vin cu el în grădină, să-l ajut la tunderea pomilor, la stropitul sau legatul viei, la repararea gardului sau la culegerea porumbului ori să pun pe legătură brațul de grâu secerat de el. Erau treburi serioase, necesare. Zicea că mai este timp de învățătură, dar de pâine, nu, că trece sezonul și se strică grânele. În asemenea momente, mă înfuriam la început și înjuram grădina în gând, pe motiv că
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
viei, la repararea gardului sau la culegerea porumbului ori să pun pe legătură brațul de grâu secerat de el. Erau treburi serioase, necesare. Zicea că mai este timp de învățătură, dar de pâine, nu, că trece sezonul și se strică grânele. În asemenea momente, mă înfuriam la început și înjuram grădina în gând, pe motiv că este mare și cere prea multă muncă. Mai târziu îmi plăceau toate aceste lucrări. Căpătasem îndemânare în timp și îmi formasem deprinderi practice stabile, care
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
marginea miriștei și venise prin spate fără veste. După ce l-a beștelit în tot felul pe tata, după ce l-a amenințat că-l bagă în pușcărie pentru furt din avutul obștesc, numai ce scoate bricheta din buzunar și dă foc grâului. Spicele uscate zadă se aprind pălălalie, toată cotiga arde ca o torță și când ajunge căldura la măgar, o rupe bietul de el la fugă... - Care măgar? - Ăla care trăgea cotiga. - Aoleu... măgarul! - Care măgar? - Ăla care a pus focul
ACTELE VĂ ROG! de ION UNTARU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370304_a_371633]
-
în Franța pune bazele Asociației culturale Mihai Eminescu, se editează revista „Luceafărul”, la Frankfurt se pun bazele Bibliotecii române unde se editează poeziile lui Eminescu. Eliade îl elogiază pe poet spunând:”Petrolul și aurul nostru pot, într-o zi, seca. Grâul nostru poate fi făcut să crească și aiurea(...) Un singur lucru nu se mai poate întâmpla: dispariția poemelor lui Eminescu...” Carol al doilea în exil la Lisabona oranizează și el cu „duduia” sărbîtorirea lui Eminescu. Legionarul Papanace publică la Roma
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română sfântă De la daci străbuni, sclipiri în gând, Colț de rai ce sufletu-ți încântă. Luminat-ai, Doamne, cugetul Copt-ai grâul, frământat-ai pâine Alinat-ai, tandru, plânsetul În descântecul limbii române Nu-i în lumea ast-atâta foc Jar de maci în trunchiuri de cuvinte Auriu din lanuri prinse-n joc Cu albastrul cerului, cuminte, Ca-n tărâmul lui Zamolxe
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
Acasa > Versuri > Istorie > CÂMPIA LIBERTĂȚII Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Române te deșteaptă, măcar în ultim ceas Simt furia cum crește mereu în al tău glas, Azi spicele de grâu se mai topesc în soare Sub brațe de stejar găsești încă răcoare! În munți mai sunt cătune, unde se-aude ruga, Cel mai smerit și sincer, desigur este sluga, Pe cerul dimineții cresc aripile-n zbor Un vultur tăie-albastru și
CÂMPIA LIBERTĂȚII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370457_a_371786]
-
Maica Teodosia a fost și este o taină a poeziei creștine care a întrupat trăirea într-o măiastră suferință, într-un imn al comuniunii susurând pe file de acatist în anafura rugăciunii. Fiecare vers al ei e un spic de grâu care rodește însutit, care se dăruiește în pâine, care se împarte în lumină, care se împărtășește Neamului și lui Dumnezeu. Poeta-monahie este o gazdă a iubirii, un sonet pentru oaspeți de seamă, un acatist peste care se așterne mărgăritare de
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
sufletul scriu Poemul domnesc al literelor sfinte, Hrisovul Crăiesc- Fecioarei MARIA- Cea pururi Aleasă. Cu ele mă rog și mă-nchin, cu ele îmi cânt viața mea, cu ele mă-mpărtășesc-cer senin în ele sunt pâine și vin, sunt codru și grâu, țărână și stea. Cu ele alaiul de nuntă străbate azurul, îl blagoslovesc. Cu ele Biserica cântă, Cerul și pământul Te binecuvântă din dor România imne Îți slăvesc. Gânduri-fapte-graiuri, doruri mână-n mână slujind Crezul nostru cel dumnezeiesc, se prind ca
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
Dumnezeu, spune Arhiepiscopul de Argeș- Calinic-Boierul, au tăbărât veacuri de-a rândul, din toate părțile, neamuri care au primit și ele de la Dumnezeu Țara lor. Ne-au întunecat zările, ne-au distrus cărările, au umplut de sânge brazdele, au ars grânele, au otrăvit fântânile. S-au pus cu topoarele să hăcuie pădurile și să distrugă Grădina lui Dumnezeu, dată românilor spre păstrare și bucurie.”(Calinic Episcopul-Veșnicia de zi cu zi. Curtea Veche, București, 2006, p. 117) Țara noastră deci, primită de
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului CE SUNT EU? Ce sunt eu...? poate fumurie pală de vânt sau poate o muzică de toamnă târzie... nu... sunt trup de vânt, ce adie mlădios printre spicele de grâu, sau poate sunt o anemonă, -frumoasa nimfă- să se-ndrăgostească Zefir-vântul dulce-al primăverii- ori zeul Borea... Dar, înainte de toate sunt femeie, cu nuanță de primăvară, pășind în mantie albastră pe drumul norilor, ce stau deasupra șoaptei vântului -pală fumurie-
CE SUNT EU? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370487_a_371816]
-
să reacționeze sau mai săraci cu duhul pentru a le lua drept ce erau, adică glume. Aducea pâine de la brutăria din comună pentru tot satul, pe timpul colectivului, pe bază de tichete, acea pâine rotundă, coaptă pe vatră, cu gust de grâu dulce. Când eram mică, mergeam cu tichete și luam două sau trei pâini. Pe drumul de întoarcere, făceam o gaură mică, scoteam tot miezul de la una și acasă spuneam că la moș Ghețu în căruță o fi fost un șoricel
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
privirea și zăresc o groapă ce pare a fi lăsătura pământului, unde, cândva, cu mult timp în urmă, a fost o fântână... Da, chiar se conturează acum, într-o clipă, acea fântână. O fetiță blondă cu părul precum paiul de grâu, îmbrăcată cu o rochiță albastră, de vreo cinci-șase anișori, cu fundul pe budăiul fântânii, povestește de zor, vrute și nevrute, ținând în mâna stângă un ciubuc de un leu și lingând la el, cu mâna dreaptă ținând țeava pe care este mosorul
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
codrii de stejar, de tine ciocârlie, De cântul fermecat, de la noi din Carpați. De râurile reci, ce saltă vesele din piatră-n piatră Și de bunica cu catrință, care m-aștepta la poartă. Mi-i dor de lanurile aurii de grâu, De macul și cicoarea, ce sună-n adierea vântului, De cele trei culori, care-ți încing mijlocul ca un brâu, De mare-albastră, de zborul pescărușului. Nu plânge Românie și nu-ți mai aștepta copiii, Unii, ți-au lepădat frumoasa-ți
MI-I DOR DE TOT CE-NSEAMNĂ ROMÂNIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370492_a_371821]
-
religioasă sau preluată din practica vieții: cocoșul ale cărui semnificații au fost deja amintite, coada de păun și bobocul de trandafir, simbolul frumuseții, șarpele, protectorul casei, peștele, simbolul credinței, pomul vieții, coronița miresei, ce simbolizează coroana lui Iisus, spicul de grâu, simbolul bogăției, steaua, al nașterii lui Iisus, altița, al pânzei de păianjen, la care se adaugă motive religioase sau pastorale, prezentate în viziune proprie în expoziția familiei Iorga Gheorghe și Liviu, Alina și Raluca. Culorile sunt minerale: alb, negru și
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
pentru țuică, hârgauă (cană rotundă), blide, castroane, vaze pentru flori, bocăi (căni cu gât alungit), fără cioc, păhărele pentru țuică, oale de sarmale, clopoței. Interiorul este roșu, iar la exterior aplicațiile în formă de puncte, linii, spirale, flori, spic de grâu, strugure, frunze, păsări, sunt realizate pe fond alb, în culori de verde, roșu, negru. Ceramica de Saschiz impresionează printr-un contrast cromatic, izbitor și relaxant între fondul albastru cobalt, și albul picturii. Culorile folosite sunt naturale, obținute din caolin, în
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]