2,871 matches
-
iară despăgubiri de război, dându-se noroadelor dreptul de a-și hotărî soarta; pacea trebuie să fie încheiată în înțelegere cu întovărășiții și cu toate noroadele Republicei Democratice Federative Rusești. Moldoveni și naționalități înfrățite ale Republicii Moldovenești, În clipa aceasta grozavă, când stăm la marginea prăpastiei, anarhiei, vărsării de sânge frățesc, sărăciei, foametei și a frigului - Sfatul Înalt al Țării vă cheamă împrejurul său, să puneți toate puterile voastre pentru lupta hotărâtoare împreună cu toate noroadele Republicei Moldovenești, ca să sprijinească din răsputeri
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mă înnoiesc/ mă pregătesc de una prin alta. Cum vezi tu poetul "made in Romania"? Poate fi el falsificat de asiaticii (de exemplu) care falsifică orice produs? Sau e atât de individual încât nu poate fi contrafăcut? Ei, ar fi grozav să avem o asemenea capabilitate de unicitate. Ar fi grozav sau, poate, dimpotrivă: fiindcă, dacă simțirea și rostirea noastră ar fi atât de personale, e de presupus că am fi intraductibili, că am rămâne închiși în noi înșine, incomprehensibili. Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Regelui Ubu, să se roiască la timp, dintre ruinurile spațiului rahatizat. Oricum, revenind la Partidul Moldovenilor, la fostul postmodern al Hramului Sfintei Parascheva, la jmecheriile populisto-democratico-cetățenești, e de spus că Boborul a pus botul la ele și s-a simțit grozav, încântat, dânsul, Nenea Poporul, că are o ocupație. Nici fripturiștii din jurul hariastmaticului primare nu or dus-o prea rău. Oscioare de ros le-a dat cu generozitate, cât și apartamente în blocuri de calitate. Nu fu mai rău decât colegul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
astă sală, / Știu că toți gândiți ca mine, / Cum că-n țeara noastră dragă/ N-ar fi rău să fie bine)? Pesemne că da. Lupasco ar fi nuanțat: Când e nasol, răul se actualizează, iar binele se virtualizează; la vremuri grozave, vițăvercea". Telefoanele merg și cu cartele, omul românesc nu defecă la lumina zilei pe marile bulevarde ale cetăților industriale, nici în piețele faimoase, folosește parfumuri (care, nenaturale de sunt, spurcă mediul), se spală cât de cât, dar nu prea strânge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cititorul de poezie de azi e ca spionul Mossadului: îl simți, dar nu-l vezi... Adrian Alui Gheorghe în dialog cu Remus Valeriu Giorgioni 377 În colecția DIALOG XXI au apărut Angela BACIU, Despre cum nu am ratat o literatură grozavă Gellu DORIAN, Împotriva uitării Vasile PROCA, Portrete din cuvinte (dialoguri elective) Alex VASILIU, Confesiuni improvizate 1
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pom, adică brad Împodobit. Noi toți eram pomul bucuriei, că deasupra noastră era Pruncul Iisus. Pe atunci, de cum se intra În postul Crăciunului, se colinda În familie, seara, când ne adunam de la muncă. Acum a ieșit Împodobirea bradului cu pachete grozave și fel de fel de sclipiri În brad... și nu mai răsună la fel colindele În sat, sau oraș. A scăzut credința. Este tare trist și dureros. Noi acasă am fost zece copii dar niciodată n-am avut pom de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
capul Sfântului Ioan Botezătorul. Din tot palatul lui Irod acum se mai vede ce-a mai rămas: doar niște pietroaie uriașe din coloanele fostului palat. Atât de mici ruinele și puțin a mai rămas din măreția lui. Dar a rămas grozava și trista faptă Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. Palatul s-a făcut praf, s-a pierdut, dar fapta e groaznică, ea a rămas și va dăinui cât lumea și peste veacuri. Acolo este un acvariu unic În lume, e În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
contra Puterilor Centrale, căci erau să fie învinse. El voia să intrăm imediat. Bagajele se găsiseră și sosiră a doua zi fără nici o lipsă. Când mă văzui teafără acasă și fără nici o știre de la bărbatul meu, mă chinui o grijă grozavă de el. Ionel însă mă liniști în curând, spunându-mi că numeroși români din Franța soseau pe mare și că printre ei era și Costache. Multe zile în urmă fusei la gară să-l iau. Sosea o colonie întreagă cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ferdinand îi îndulci ultimele zile, dar viața nu mai avea rost pentru ea și păși cu liniște și voință neclintită către sfârșitul mult dorit.](Ibidem, p. XII.) În fine, sosi ziua memorabilă când se decise intrarea noastră în războiul acela grozav care, cu atâtea iluzii, sforțări, eroisme, dureri, sacrificii, ne duse la cea mare fericire dată vreodată unui neam. războiul româniei 1916- 1919 Ora 10 dim., 2/15 aug. 1916, ziua mare a Consiliului de Coroană la Cotroceni, când regele Ferdinand
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ionel sosi, crezând că pleacă definitiv și de astă dată; Pia și Costache erau ieșiți. Era în salonaș cu mine și mama. „Ionel, nu vom mai putea avea nici o știre de la voi?“ „Nu, mamă, nici una.“ „Asta va fi cel mai grozav.“ „Nu, mamă, îi ziceam aproape deodată amândoi, ce va fi mai grozav este că îi vedem aici.“ Ionel s-a sculat să nu-i vadă mama emoțiunea și în hall, cu brațul pe umerii mei și cu capul aplecat pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne uitam afară în lumina lunii și a felinarelor, vai! reaprinse de două zile încoace, îmi dădeam seama că nenorocirea nu se realizase încă. Renunțam la somn și mă gândeam la cei plecați. Zile de groază în așteptarea invaziei, mai grozave chiar decât faptul bru tal, precum agonia e mai chinuitoare decât moartea însăși. Spitalul ne era o diversiune. Din lipsă de trenuri nu putusem evacua pe toți răniții transportabili. Bieții soldați plângeau, văzându-se condamnați la captivitatea în mâna germanilor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
părea mai apropiat decât ne temusem la început. Din doi ani scurtasem așteptarea noastră până la toamna viitoare, și această speranță ne dete puteri noi. Au pornit în Germania pe ofițerii români prizonieri, nu știu până unde au ajuns pe timpul acela grozav. Mulți trebuie să fi înghețat pe drum. Răspândiseră zvonul că pleacă și Mackensen, fără a spune încotro. Lupu Costache se lăuda că au să facă o mare ofensivă în Galiția cu 250 000 de oameni. Nu știam ce [va] să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
temeam să nu atace Moldova pe la nord. În contra lui Sarrail nu au trimis decât pe bulgari, iar ofițerii care porneau spuneau cu spaimă că se duc la Verdun și în Italia. Nu ne venea să credem, deși se simțea ceva grozav. Rechemaseră chiar [și] pe cei 3 000 de soldați care restabileau sondele de petrol de la Câmpina și Buștenari. Această știre, aflată de la fratele d-lui Ștefan Filipescu, era un simptom serios. ion procopiu Profitai de acest luminiș ca să duc o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mea. Didina îmi făcu cruce pe piept, mă blagoslovi și mă asigură de simțimintele ei, mărturisind că până acum ura de Brătieni o îndepărtase de mine. Îi povestii mamei această vizită ca să o mai înveselesc. Dânsa era într-o stare grozavă, nu mai avea nici un resort, se văita și se frământa întruna, nu mai mânca, nu dormea, slăbise. Își închipuia că de vom fi internate pe mâna acelor monștri, cum zicea, nu ne va mai revedea. Mă chinuia ideea să o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
stinge ura ce seamănă germanii, fără a se mai gândi la germanii care vor mai trăi la noi. În fine, îmi promise că se va informa și ne va lumina, dar în întuneric ne-a lăsat. Era ploaie cu lapoviță grozavă. Eu, bineînțeles, mergeam pe jos, iar el porni într o caleașcă elegantă cu doi cai negri trimiși de la Kommandantură, unde era convocat să „colaboreze la organizarea poliției!“ - pe cât am înțeles. Văzându-l depărtându-se în trapul cailor, scufundat în pernele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Darvari, iar din tre domni, germanofilii. Se transformase ca în povestea Bucurei Dumbravă, autoarea Haiducului și a Pandurului!] (Ibidem, pp. 108-109.) Din inițiativa Crucii Roșii cu Marghiloman, se făcu [un Requiem(Ibidem, p. 109.)] la Domnița Bălașa. [Era o vreme grozavă, viscolise din nou trei zile, zăpada era de un metru pe strade, circulația vehiculelor era cu totul imposibilă.]( Ibidem.) Lume a fost, din această cauză, puțină: autori tățile române, ofițeri superiori austrieci, nici un ofițer german. Lipsa lor se explică astfel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ca să o formez. Atunci se împlini un an de la ocupația Bucureștilor. Iată ce scriam în acea zi (10/23 noiembrie 1917) mamei. Pasărea, 10/23 noiembrie 1917 Mamă dragă, Azi este un an de când au intrat în București. Ce zile grozave am trăit cu toții atunci, și cei cari plecau, și cei cari rămâneau. Îți aduci aminte? Ce ruptură la fiecare despărțire! Cum se duceau unii după alții! Eram ca amorțiți și amețiți și trebuia să facem o sforțare ca să ne aducem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și la cortegiul de trăsuri împodobite cu flori și însoțit de tineri țărani călări. Toate satele vecine erau înșirate pe trei rânduri de-a lungul străzilor, cu drapele și coruri. La ieșirea din gară a izbucnit o ploaie așa de grozavă, încât primirea a fost redusă la o cursă în trăsuri cu coșurile ridicate pe la bisericile principale și primărie. Din nenorocire, a trebuit închis landoul regal înghirlandat cu flori albe, tras de patru cai albi, înhămați frumos și încălecați de surugii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mare scandal. Fel de fel de zvonuri circulau, unele mai absurde ca altele, nu mai era vorba de un simplu pugilat în familia regală, ci de gloanțe de revolver. Aceste vorbe coincideau cu îmbolnăvirea subită a reginei, cu o hemoragie grozavă, care îi puse viața în primejdie și aduse din străinătate pe fiica ei regina Marioara a Iugoslaviei, pe sora ei infanta Beatrice, pe arhiducesa Ileana. Publicul făcu o legătură în tre toate aceste evenimente și trase concluziile cele mai neașteptate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aproape copil, fu entuziasmată de această partidă și acceleră pe cât putu logodna. Din Paris, unde se înjghebase afacerea, veniră la Iași și preveniră pe Ionel. Era prea târziu ca să se opună, cu atât mai mult că boala mamei făcea progrese grozave, fu operată prea târziu în București și nu visa decât să vadă pe George la casa lui, deoarece dânsa îl părăsea. Atunci primii o foarte înduioșătoare scrisoare, în care îmi vorbea de cei doi copii, mă ruga să-i țin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
spuneau doctorii. La 10 1/2 și 12, Constantin Brătianu îmi spune că e mai liniștit, dar, pe de altă parte, am aflat că tocmai atunci fusese foarte rău, chemase pe Dinu, căldura crescuse până a-i da delir. Noapte grozavă și agitată. Doctorii Angelescu, Nanu Muscel, Danielopolu și secundarii lor nu s-au mișcat de acolo. Marți, 22 noiembrie. L-am găsit foarte rău, nu vorbea, zăcea, nu putea înghiți decât cu mare greutate. Toată ziua și toată noaptea ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu-i poate nici scoate, nici întuneca. Pe an ce trece, casa nelocuită, ca un foc neîntreținut, se stinge. Ura, ce totdeauna a manifestat chiar lui Ionel, își face opera. Nimeni nu mai merge măcar pe o noapte acolo. După grozava-i boală de acum un an, Dinu n-a fost măcar invitat să-și petreacă convalescența în condițiuni acceptabile. În campania electorală, când cutreiera județul și Podgoria, nici n-a poftit pe Adina să petreacă acolo zilele calde, ci a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de 6 iunie 1947, localitatea SteierdorfAnina județul Caraș-Severin. Urmează cursurile școlii primare și gimnaziale în localitatea Steierdorf iar școala profesională în localitatea Oravița, promoția 1964. Talentul înnăscut în arta desenului a fost remarcat și îndrumat de profesoara de desen Mariana Grozav. Participă încă din această perioadă la expozițiile organizate cu prilejul sfârșitului de an școlar. În perioada școlii profesionale continuă să practice desenul sporadic, iar în anul 1969 se hotărăște să urmeze cursurile serale ale școlii de Artă din Reșița, pe
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
întâmplare în dreapat și am ajuns la marginea unei prăpăstii pe unde nu era chip să se scoboare suflet de om. Am apucat apoi în stânga, altă prăpastie, tot atât de fioroasă, și așa în toate părțile, oriîncotro ne îndreptam, dam de râpi grozave care ne închideau calea. În sfârșit, s-a făcut noapte neagră, de nu se mai vedea nimic. Ei, așa-i c-am pățit-o? ne zise unul dintre tovarăși. De ce am pățit-o? răspunsei eu. Suntem în iulie, când avem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
spună „o să vedeți că prima ieșire a fost mai grea, deacum nu veți mai avea probleme cu deplasările în străinătate”. La care eu mi-am zis în sinea mea: „habar n-aveți voi câtă dreptate aveți”. Austria a fost mai grozavă ca Ungaria, peste tot curat, case frumos întreținute, cu flori la ferestre, multă lumină și o mulțime de panouri cu reclame și fotografii enorme, colorate, frumos executate. Ajunși în Germania, impresia noastră a fost copleșitoare, curățenie, ordine, lumină, străzi și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]