3,251 matches
-
Eram în smocking, veneam de la o petrecere. Mă simțeam stânjenit. Mi-am desfăcut papionul. Simțeam în gură un amestec de gusturi, mi-era sete. Ea stătea în picioare lângă perete, sub posterul cu maimuța. — Ca pe vremuri, zise. Își deschise halatul. Era fără chiloți, dar am recunoscut imediat tricoul. Am recunoscut floarea de paiete care atârna strâmb, smulsă de dorința mea în după-amiaza aceea de vară atât de departe acum. Era acolo, lucea sub privirile mele. Își înălță brațul: — Ajutor..., bolborosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Ajutor..., imitându-se pe ea însăși și râse. Ca o fetiță coruptă și disperată. Apoi vocea i se întoarse în prezent: — Omoară-mă, te rog, omoară-mă. Am privit în jos spre smocul acela rar de păr. Am prins capetele halatului și am acoperit-o. — Ți-e frig. M-am dus în bucătărie să beau apă. Mi-am pus gura la robinet și am băut direct de acolo, apa părea gheață topită. Când m-am întors, am găsit-o vârâtă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Vine cu mâinile transpirate și înghețate din cauza fricii pe care a simțit-o și pe care va continua s-o simtă atunci când va da cu ochii de mine. Ascult zgomotul slab al mâinilor pe care și le freacă ușor de halat, în timp ce face ultimii pași. Acum e aici, în oglinda ușii, nu mă uit la ea. Îi privesc doar picioarele și aștept. Nu vorbi, Ada, nu spune nimic. Nu te mișca. O bucată de fustă îți iese de sub halat, gri ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ușor de halat, în timp ce face ultimii pași. Acum e aici, în oglinda ușii, nu mă uit la ea. Îi privesc doar picioarele și aștept. Nu vorbi, Ada, nu spune nimic. Nu te mișca. O bucată de fustă îți iese de sub halat, gri ca și anii noștri. În urmă cu treizeci de ani, aș fi putut să mă căsătoresc cu tine, erai cea mai tânără anestezistă din spital, cea mai talentată. Te lăudam și tu tăceai. Până în după-amiaza aceea... când a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
erai cea mai tânără anestezistă din spital, cea mai talentată. Te lăudam și tu tăceai. Până în după-amiaza aceea... când a fost? Stăteai în stația de autobuz, am încetinit și, în mașină, pe neașteptate, ai vorbit. Nu te văzusem niciodată fără halat, aveai o talie subțire și șolduri care se lărgeau pe scaun. Mi-a rămas amintirea unui genunchi pe care ți-l mângâiai cu mâna. Ai trecut și nu mi-am dat seama. Nu-i nimic, e mai bine așa. Viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
urgență, am spus, unde este medicul de gardă? Fără să mai aștept vreun răspuns, m-am năpustit în camerele alăturate, deschizând ușile cu piciorul. Speriată și ținându-se puțin într-o parte, fata mă urma împreună cu un individ într-un halat prea scurt, ca un șorțuleț de grădiniță. În sfârșit, am găsit camera de reanimare, goală și ea, cu obloanele trase, burdușită de aparate, care, nu era greu de imaginat, nu mai erau folosite de multă vreme. I-am pus Italiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Italiei un tub de oxigen. M-am întors către fată: — Trebuie să fac o ecografie. Rămase nemișcată, am apucat-o de braț și am scuturat-o: — Grăbește-te! În scurtă vreme, căruciorul ecografului alerga spre mine, împins de asistentul cu halat scurt. Deschisesem dulapul cu medicamente, căutam agitat printre cutii inutile. Sosi medicul de gardă, un bărbat între două vârste, cu o barbă zbârlită care se întindea până sub ochelari. Tocmai îi injectam antibioticul Italiei. — Cine sunteți dumneavoastră? întrebă cu vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
n-o rănesc. Am luat două cearșafuri verzi dintr-o grămadă și le-am așezat ușor pe ea, unul pe picioare, iar cu celălalt i-am acoperit pieptul. Am pregătit doza exactă de pentothal. M-am spălat și am îmbrăcat halatul steril în grabă, peste haine. Medicul de gardă a venit lângă mine, animat de o voce mai metalică. — Spitalul acesta nu e decât un cabinet medical mai mare, nu suntem dotați pentru operații ca aceasta. Dacă se întâmplă ceva, dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
am zvârlit de perete. A plecat. M-am spălat din nou pe mâini. — Mănuși, am spus, deschizând degetele. Asistenta brunetă s-a străduit cât a putut să mi le pună cu o oarecare decență, dar îi tremurau mâinile. Tânărul cu halatul prea scurt rămăsese deoparte. Își pusese un halat lung și o mască. I-am aruncat o privire, avea o figură ciudată, trapezoidală. — Te-ai dezinfectat? — Da. Atunci vino să-mi dai o mână de ajutor. Îmi dădu ascultare și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
spălat din nou pe mâini. — Mănuși, am spus, deschizând degetele. Asistenta brunetă s-a străduit cât a putut să mi le pună cu o oarecare decență, dar îi tremurau mâinile. Tânărul cu halatul prea scurt rămăsese deoparte. Își pusese un halat lung și o mască. I-am aruncat o privire, avea o figură ciudată, trapezoidală. — Te-ai dezinfectat? — Da. Atunci vino să-mi dai o mână de ajutor. Îmi dădu ascultare și se apropie de capul Italiei. — Să nu pierzi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
inima vrea să-mi iasă prin obraji și hohotesc în pumni. Pierd câteva picături de urină. Prind brațul Adei și îl strâng, este ultimul fragment de tăcere. Urmează haosul emoțiilor, al zgomotelor care se întorc toate deodată. Se întorc vocile, halatele, ușile care se deschid. Alfredo are halatul murdar de sânge. E primul lucru pe care îl văd. Și-a scos mănușile, are mâinile albe. Cu mâinile acelea vine spre mine. Mi-a luat mai mult timp, am avut probleme cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
și hohotesc în pumni. Pierd câteva picături de urină. Prind brațul Adei și îl strâng, este ultimul fragment de tăcere. Urmează haosul emoțiilor, al zgomotelor care se întorc toate deodată. Se întorc vocile, halatele, ușile care se deschid. Alfredo are halatul murdar de sânge. E primul lucru pe care îl văd. Și-a scos mănușile, are mâinile albe. Cu mâinile acelea vine spre mine. Mi-a luat mai mult timp, am avut probleme cu dura mater, s-a contractat, a sângerat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
tristă, e amețită. Nu intră, rămâne acolo. Mă scol și mă duc la ea. O strâng în brațe, e un sac care tremură. Simt mirosul casei în acest pustiu de amoniac. — Cum se simte? — Trăiește. O ajut să-și pună halatul, masca, apărătoarele de plastic peste pantofii de stradă și boneta pe cap. Se apleacă deasupra ta și te privește de aproape. Privește bandajul, electrozii de pe piept, tuburile din nas, din vene, cateterul. — Pot s-o ating? — Sigur că poți. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
iar acum venea să vadă ce obstacol mă reținuse. Și-a dat seama imediat și a dispărut, dar nu destul de repede încât să nu observ că era ceva schimbat în îmbrăcămintea ei: își înlocuise tricoul lipit pe trup cu un halat de mătase, ce părea făcut anume ca să nu se închidă, să se desfacă sub presiunea ce înflorea înăuntrul ei, să alunece pe pielea ei netedă la primul asalt al dorinței de contact, pe care tocmai pielea ei netedă nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
în parte, În jurul unei gropi goale de Calixto Bandera. Ni se pare oportun să confruntăm impresiile dumneavoastră de lectură cu rezultatele mașinii de citit. Te duce în sala aparatelor. — V-o prezint pe programatoarea noastră, Sheila. În fața ta, într-un halat alb cu nasturi închiși până la gât, o vezi pe Corinna-Gertrude-Alfonsina, care supraveghează o serie de mobile metalice netede, asemănătoare unei mașini de spălat vasele. Acestea sunt unitățile de memorie care au înmagazinat tot textul cărții În jurul unei gropi goale. Terminalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
-ți deschei nasturii uniformei, dedesubt se află o altă uniformă! Sheila te privește cu un aer de sfidare. — Să-mi deschei nasturii...? Încearcă... Ai hotărât să te angajezi în luptă, nu mai poți da înapoi. Cu mișcări convulsive deschei nasturii halatului alb al programatoarei Sheila și descoperi uniforma agentei de poliție Alfonsina, smulgi nasturii auriți ai Alfonsinei și găsești hanoracul Corinnei, tragi fermoarul Corinnei și vezi petlițele lui Ingrid... Restul de haine și le smulge singură: apar doi sâni tari, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
un miros de eucalipt. — Ia ce vrei tu: mie lasă-mi setul mov cu neglijeu. E setul meu norocos. — Ți-e foame? strigă Emmy din nou. — Mor de foame. Chemăm room service-ul? Emmy intră în camera Adrianei îmbrăcată în halat și papuci de hotel și începu să cotrobăie prin geamantan. Scoase o jartieră neagră și niște ciorapi din plasă și le ridică să se uite la ele. — N-ai măcar o pereche de boxeri sau ceva de genul ăsta? — Emmy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
că va avea un copil. Îi veni în minte ziua în care, doar cu un an și ceva în urmă, a fost de față pentru prima dată la o naștere. Izzie o pusese pe Emmy să se îmbrace cu un halat, o instruise cum să se comporte ca o studentă la medicină și o dusese în sala de nașteri să vadă o banală naștere pe cale naturală, fără complicații. Nici filmulețele acelea educative pe care le-a văzut în clasa a șasea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Emmy a auzit apa curgând și nu s-a putut abține să nu se simtă puțin dezamăgită că n-o invitase și pe ea. Tocmai ridicase receptorul să comande room service când a reapărut Rafi. Ținea desfăcut în mâini un halat de hotel cu care a înfășurat-o ca într-o uriașă îmbrățișare, după care a condus-o la baie. Pentru dumneavoastră, doamnă, a spus el, făcând un gest reverențios cu mâna. Cada era plină cu apă caldă și spumă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
gest reverențios cu mâna. Cada era plină cu apă caldă și spumă cu parfum de vanilie; o jumătate de duzină de lumânărele aprinse erau așezate de jur-împrejur pe suprafața de marmură. Fără să mai stea pe gânduri, Emmy a lăsat halatul să-i cadă de pe umeri pe podea și s-a băgat în cadă. A intrat mai întâi cu picioarele să se obișnuiască, apoi s-a lăsat încet în apă. Când în sfârșit s-a scufundat cu tot corpul în apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
în Upper East Side, probabil singurul loc din țară, dacă nu chiar din lume, unde e valabilă această statistică — dar majoritatea nu întâmpină dificultăți. Deci nu ai paciente gravide care au douăzeci de ani? întrebă Emmy. Doctorița Kim îi desfăcu halatul lui Emmy și începu să-i examineze sânul stâng printr-o mișcare circulară fermă. În timpul ăsta se uita fix spre perete, evident concentrată. După ce termină să-i palpeze pe amândoi, îi strânse din nou halatul și puse o mână pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Emmy. Doctorița Kim îi desfăcu halatul lui Emmy și începu să-i examineze sânul stâng printr-o mișcare circulară fermă. În timpul ăsta se uita fix spre perete, evident concentrată. După ce termină să-i palpeze pe amândoi, îi strânse din nou halatul și puse o mână pe brațul lui Emmy. — Numai câteva, spuse ea privind-o preocupată pe Emmy. — Câteva? Ultima dată ai spus „practic niciuna”. Numai nevestele foarte tinere ale unor doctori mormoni din Utah care fac practică la Clinica Mt.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mânerele și îndepărtă delicat hârtie de ambalaj din interior. Apoi, pierzându-și răbdarea, rupse în două eticheta cu monogramă, împături ambalajul din hârtie și își afundă mâinile în moliciunea singurului lucru scump pe care îl avusese vreodată. Să-i zică halat ar fi un deserviciu numai dacă te uitai la cașmirul de o finețe senzuală, la culoarea ciocolatie și la monograma E simplă și elegantă. Halatele erau ca să le îmbraci peste pijamale din flanel sau ca să păstrezi un pic de decență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
afundă mâinile în moliciunea singurului lucru scump pe care îl avusese vreodată. Să-i zică halat ar fi un deserviciu numai dacă te uitai la cașmirul de o finețe senzuală, la culoarea ciocolatie și la monograma E simplă și elegantă. Halatele erau ca să le îmbraci peste pijamale din flanel sau ca să păstrezi un pic de decență între vestiar și piscină. Dar acesta? Acesta era ca să se muleze sexy pe fiecare formă a corpului (sau, în cazul lui Emmy, să accentueze expert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
să cumperi zece centimetri de material la un preț mai mic de câteva sute de dolari. Orice sutien, orice pereche de chiloți, orice pereche de ciorapi din magazin era mai scumpă decât orice rochie pe care o avea ea, iar halatul acesta... ei bine ... pe el plătise din banii de chirie pe o lună mai mult decât vroia să-și aducă aminte. Cum de îndrăznise numai să intre în magazin? Nici ea nu mai știa. Știa doar că arăta atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]