2,559 matches
-
lucrări de acest gen, care urmăresc cu obstinație aplicarea mecanică a unei anumite metode sau strategii de lectură, așezând în pat procustian, selectiv și falsificator bogăția unei vieți consacrate culturii și creației, lucrarea prof. C. Schifirneț pune în acțiune o hermeneutică discretă și un instrumentar metodologic interdisciplinar în care faptele însele (resursele biobibliografice) se luminează unele pe altele. Faptul, trebuie precizat, nu este inexplicabil. Vasta experiența de cercetare a autorului este vizibilă pretutindeni în lucrare. Dubla formație de filosof și sociolog
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Premiul “Timotei Cipariu” al Academiei Române), "Biblia de la București", în seria "Monumenta Linguae Dacoromanorum"(I-III, 1988-1994; Premiul “B. P. Hașdeu” al Academiei Române). din 2011 - Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din 2010 - Președinte fondator al Asociației de Filologie și Hermeneutica Biblică din România. din 2009 - Director al Institutului de Filologie Română “A. Philippide” din Iași. 2006-2008, 2009-2010 — Profesor-invitat de lingvistică și filologie românească (Gastprofessor) la Institutul de Romanistica, Universitatea din Viena, Austria. 2006 — 2009 - Director executiv al Școlii Doctorale de
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
pentru Congresso Internazionale «La tradizione biblică romena în contesto europeo», Veneția, 22 23 aprilie 2010, organizat de Centrul «Monumenta linguae Dacoromanorum» al Universității «Alexandru Ioan Cuza», în colaborare cu Institutul Cultural Român. - 2010 : președinte fondator al Asociației de Filologie și Hermeneutica Biblică din România. - din 2009 : director al Institutului de Filologie Române „A. Philippide” din Iași (al Academiei Române). - 2006 2009: director executiv al Școlii Doctorale de Studii Filologice a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași. - 2008-2012: membru în Consiliul
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
romena nel contesto europeo» (Venezia, 22 23 aprilie 2010), a cură di Eugen Munteanu, Ana Maria Gînsac, Corina Gabriela Bădeliță, Monica Joița, Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», Iași, 2010, 170 p. ISSN: 1583 9397. 8. Receptarea Sfintei Scripturi, între filologie, hermeneutica și traductologie. Lucrările Simpozionului Național «Explorări în tradiția biblică românească și Europeană», Iași, 28 29 octombrie 2010. Editori: Eugen Munteanu (coord.), Ioan Florin Florescu, Ana Maria Gînsac, Maria Moruz, Sabina Savu Rotenștein, Mădălina Ungureanu, Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», Iași
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
XXI, Chișinău, 2011, p. 38 44. 52. Vigoare și tenacitate, în „Limba Română“, nr. 3 6, anul XXI, Chișinău, 2011, p. 15. 53. Tradiția biblică românească. Coordonate, stadiu al cercetării, potential, în: Eugen Munteanu (coord.), Receptarea Sfintei Scripturi, între filologie, hermeneutica și traductologie. Lucrările Simpozionului Național «Explorări în tradiția biblică românească și Europeană», Iași, 28 29 octombrie 2010, Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», Iași, 2011, p. 11 20. 54. (în colaborare cu Lucia Gabriela Munteanu), Un eveniment filologic de excepție: publicarea
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
cercetând noțiuni ca uniunea cu divinitatea, tehnici mistice, abordări ale comentariilor Cabalei, și căi ce urmareau să influențeze providența prin intermediul unor ritualuri iudaice. Cartea aceasta, apărută în 1994 în editura Schocken, se ocupă și ea cu subiecte de Tora și hermeneutică din învățătura lui Abulafia, și reprezintă tot o prelucrare a unei părți a tezei sale de doctorat. Publicata inițial în ebraică în anul 1990, și apoi în engleză în editura Universității Statului New York, (Studies in Ecstatic Kabbalah), această lucrare este
Moshe Idel () [Corola-website/Science/311897_a_313226]
-
în arabă direct din greacă. Alteori el realiza o primă traducere din greacă în siriacă, după care ajutoarele sale, care stăpâneau mai bine limba arabă, efectuau traducerea finală din siriacă în arabă. Așa s-a procedat, de pildă, la traducerea "Hermeneuticii" lui Aristotel. Deși relatările medievale îi atribuie succesul lui Ḥunayn în activitatea de traducere atenției acordate de el mai degrabă sensului contextual al cuvântului sau frazei decât înțelesului literal, cercetări recente au arătat că el combină tehnici de traducere literala
Hunayn ibn Ishaq () [Corola-website/Science/312448_a_313777]
-
independent de sursa scripturală folosită". Tradițional sensul textului biblic este constituit din pșat (sensul literal), remez (sensul aluziv), draș (exegeza) și sod (sensul mistic). Midrașul premărește remez și draș. Sînt folosite procedee retorice ca alegoria, metafora, concordanța, analogia și gematria. Hermeneutica talmudică a fost codificată de Hillel ( cele șapte principii ale lui Hillel), Rabi naum din Gamzo, Rabi Akiva, Rabi Ișmael și Rabi Eliezer ben Rabi Iosi din Galileea (32 de principii). Mauritius Mergui distinge următoarele caracteristic ale midrașului: - caracterul amalgamic
Midraș () [Corola-website/Science/310497_a_311826]
-
Nazianz, Grigore Palamas ș.a. Este apropiat de gândirea părintelui teolog modern Gheorghe Florovski, denumind teologia sa „sinteza neopatristică”, în opoziție cu teologia <sophiologică> a lui Nikolai Berdiaev, ori a teologului modern Vladimir Soloviov. De asemenea, raporteză critic dogmatica ortodoxă față de hermeneutica ebraică și filosofia neoplatonică. Subliniază rolul Trinității Divine în teologia răsăriteană, evidențiind Ființa, Ipostasurile Dumnenzeești și Energiile divine necreate. Consideră teologia ca fiind nedesparțită de mistică, altfel spus, prin mistică omul reușind să se apropie de Dumnezeu.
Vladimir Losski () [Corola-website/Science/309398_a_310727]
-
de veghe într-o stare de vis. Tehnica narativă a lui Mircea Eliade integrează o întreagă serie de termeni cu valoare simbolică, anumite cuvinte părând să aibă un dublu înțeles. Criticul Nicolae Manolescu scria că „critica a făcut mai multă hermeneutică pe nuvela lui Eliade decât pe oricare alt text al lui, cu excepția, poate, a nuvelei "Pe strada Mântuleasa..."”. Nuvela permite numeroase speculații și trimiteri mitologice, existente și în folclorul fabulos românesc. Astfel, Baba ar putea fi Cerberul care păzește intrarea
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
a doua variantă, adică pentru o relație de semnificare, încercând să evite o soluție care ar anula problema responsabilității. În plus, va încerca mai mult: faptul că relația dintre sublunar și astral este una semiotică nu legitimează, totuși, posibilitatea unei hermeneutici a semnelor cerești. Semnele cerești nu dezvăluie destinul sub forma unui sistem de predicții, ele spun cel mult că există o măsură originară a destinului dar, în calitate de cauză extrinsecă, este incomprehensibilă. b) astrele nu impun o necesitate lucrurilor datorită capacității
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
Dumitriu i-a deschis drumul Mănăstirii Antim, descoperindu-i grupul de reflecție spirituală adunat în jurul lui Sandu Tudor și cunoscut sub numele de Rugul Aprins, la o vreme când părintele Ivan Kulâghin, sau Ioan cel Străin, cum îl numește în hermeneutica lui, alungat de la mănăstirea Optina și statornicit la mănăstirea Cernica, îl frecventa deja. "Dumneata ai nevoie de mine!", i-ar fi spus acesta , într-un moment de întâlnire spirituală. Aici situează Scrima momentul transmiterii tradiției spirituale a isihasmului rusesc, precum și
Andrei Scrima () [Corola-website/Science/314028_a_315357]
-
Muzica la români”, 1925 sept. / oct.) etc. și mai târziu A. Vieru, Z. Vancea, T. Ciortea, A. Hoffman, R. Ghircoiașiu etc., publicația și‑a cucerit un loc de frunte pe firmamentul publicistic românesc. Bibliografie: Cristina Șuteu, "Critica muzicală: periegeză, exegeză, hermeneutică", Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2016, pp. 127-134. ----] Octavian Lazăr Cosma, „Prolegomena”, în: "Muzica", serie nouă, ianuarie / martie, nr. 1 / 1990, p. 1.
Muzica (revistă) () [Corola-website/Science/314951_a_316280]
-
exaltarea emoțională pe care o operă de artă o poate trezi spiritului decadent (este vorba despre celebrul tablou „Salomea” al lui Gustave Moreau dar și despre diferitele lecturi din Dickens). În decadentism, important nu este neapărat ceea ce se vede, ci „hermeneutica”: ceea ce se simte când se vede și rezultatul creator al acestei senzații. Este curentul care cere din partea publicului o cooperare la munca artistică în sensul „recreării”. Imaginea propusă de decadenți este una violentă, care șochează, având o putere fascinantă și
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
1974 obține titlul de Doctor în Litere cu teza "Opera lui Titu Maiorescu" la Universitatea din București. Teza de doctorat a stat la baza cărții sale "Contradicția lui Maiorescu", o incursiune critică, un eseu biografic și psihanalitic, un exercițiu de hermeneutică necesar, întrucât studiile despre Maiorescu sufereau de politizarea excesivă. Carieră didactică universitară la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din București începută în 1963, este numit profesor titular în 1990. Predă, de asemenea, și studenților străini. Debutează cu
Nicolae Manolescu () [Corola-website/Science/297568_a_298897]
-
Poetics of Plot: the Case of English Renaissance Drama" (Minneapolis, 1985) și mai ales prin lucrarea fundamentală "Fictional Worlds" (Cambridge, Mass., 1986). Tradusă în limbile franceză, italiană, spaniolă și română, Lumile ficționale a devenit o carte de referință în domeniul hermeneuticii literare actuale și una dintre puținele tentative originale de a defini pur și simplu literatura la sfârșitul secolului al XX-lea. Au urmat apoi "Le mirage linguistique" (Paris, Ed. du Minuit, 1988)(trad.rom. "Mirajul lingvistic") , poate cea mai inteligentă
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]
-
și riguroase ale patologiilor comuniste și post-comuniste . "„Elementul insolit care îl caracterizează pe autorul bucureștean este siguranța imperturbabilă pe care o afișează, atunci cînd se avîntă pe domenii intelectuale foarte distincte. Indiferent că e vorba despre chestiuni de filosofie,antropologie, hermeneutică, postmodernism, statut al minorităților, morală socială, anticomunism sau colaboratori ai fostei Securități, vocea lui se aude limpede și ferm în cetate. Este vocea unui om care își asumă foarte responsabil toate opiniile. Iar cuvintele lui țintesc puncte nevralgice ale mentalului
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]
-
gallup.unm.edu//ParadoxismSiPostmodernism.pdf <br> C. M. Popa, Mișcarea literară paradoxistă, ARPress, 1992,<br> http://fs.gallup.unm.edu//Miscarea.pdf <br> M. Barbu, G. Băjenaru, Radu Enescu, O. Ghidirmic, D. Ichim, M. Marinescu, I. Rotaru, F. Vasiliu, Geo Vasile, Hermeneutica paradoxismului, Ed. Abaddaba, Oradea, 2000,<br> http://fs.gallup.unm.edu//Hermeneutica.pdf <br> Janet Nica, Făt-frumox din lacrima de paradox, Ed. Abaddaba, Oradea, 2000, <br> http://fs.gallup.unm.edu//Fat-Frumox.pdf <br> G. Niculescu, Rebus, umor, paradoxism, Ed.
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
1992,<br> http://fs.gallup.unm.edu//Miscarea.pdf <br> M. Barbu, G. Băjenaru, Radu Enescu, O. Ghidirmic, D. Ichim, M. Marinescu, I. Rotaru, F. Vasiliu, Geo Vasile, Hermeneutica paradoxismului, Ed. Abaddaba, Oradea, 2000,<br> http://fs.gallup.unm.edu//Hermeneutica.pdf <br> Janet Nica, Făt-frumox din lacrima de paradox, Ed. Abaddaba, Oradea, 2000, <br> http://fs.gallup.unm.edu//Fat-Frumox.pdf <br> G. Niculescu, Rebus, umor, paradoxism, Ed. Alfa Press, Cluj-Napoca, 2000, <br> http://fs.gallup.unm.edu//RUP.pdf
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
teoria inițiată de Vulcănescu și a scris niște cărți care i-au adus celebritatea peste noapte, în special în cercurile literare. Cărți precum "Creație și frumos în rostirea românească" sau "Sentimentul românesc al ființei", capodopere de speculație etimologică și filosofie hermeneutică, ce au limitat valorile universale în interesul evident de a cerceta spiritualitatea românească per se. În aceste cărți, Noica ajunge la concluzia că limba română are un cuvânt, o prepoziție, ce mediază accesul ei unic la tărâmul existenței. Este prepoziția
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
anilor 1980. Ea încurajează studiul limbi grecești vechi, a latinei și germanei, ca premise pentru un studiu serios al filosofiei. Proiectul filosofic al lui Liiceanu a fost inițial centrat în jurul ideii de „limită”, și prin urmare și-a dezvoltat cercetarea hermeneutică asupra naturii și istoriei conceptului de „peratologie” (din greacă "peras" = limită). Acest program a fost inițiat cu teza sa de doctorat, "Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii", unde pune mult accent pe Nietzsche, și este terminat cu "Despre limită
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
critică conservatoare a modernității târzii, această lucrare făcând din el în orice caz cel mai notabil gânditor liberal-conservator român contemporan. Mai recent, gândirea sa pare să fi adoptat influențe libertariene. Profesorul Ștefan Afloroaei de la Universitatea din Iași este specialist în hermeneutică. Cărțile care i-au făcut reputația sunt "Ipostaze ale rațiunii negative. Scenarii istorico-simbolice" și "Cum este posibilă filosofia în estul Europei". A publicat de asemenea " Metafizica noastră de toate zilele", unde încearcă investigheze în mod hermeneutic "metaphysica naturalis". În final
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
toate zilele", unde încearcă investigheze în mod hermeneutic "metaphysica naturalis". În final, mulți filosofi universitari, cei mai mulți exponenți ai stilului continental, continuă tradiția interbelică a filosofilor care se pricep la toate, producând în special lucrări de istorie a filosofiei și de hermeneutică filosofică.
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
care fac parte evangheliile sinoptice, credință la care în mod ritual se pretinde că nu se adaugă și nu se scade. Dogmatica se referă mereu la revelația divină considerată infailibilă și atemporală. Ea nu ar descoperi deci adevărul prin metoda hermeneutică, un adevăr pe care nu-l cunoaște și nu este revelat. Ea s-ar referi la adevărul deja dat, revelat, ne-ascuns, pretins adevărat (de la lat. verum, cf. F.A. 12,9), pe care-1 protejează, explică, dezvoltă, fiind un adevăr infinit
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
A urmat apoi, la studii fără frecvență, Facultatea de limba franceză (1970-1974), fără a o termina printr-o lucrare de licență. A luat doctoratul în Litere la Universitatea din București, cu "magna cum laude", în 2001, cu lucrarea "Miorița. O hermeneutică ontologică". A început să lucreze ca profesoară de limba română și franceză la Liceul agricol Poarta Albă (1967-1974), apoi, prin concurs, ca profesoară la Liceul de Construcții nr. 18 (devenit după 1989 Liceul Teoretic „Decebal”) din București (1974-2001) și la
Ștefania Mincu () [Corola-website/Science/328246_a_329575]