3,426 matches
-
științifice cărora li se poate găsi o soluție științifică - dar gestionate iresponsabil de o umanitatea ignorantă și pasională. Chiar și pentru un observator atât de realist ca Homer Lea, problema relațiilor internaționale se transformă într-una de cunoaștere; dacă „valoarea ignoranței” este înlocuită de cunoașterea faptelor pertinente, oamenii vor fi capabili să acționeze cu succes pe scena internațională. „Această epocă poate și va veni”, scria faimoasa pacifistă Bertha von Suttner, „când știința politicii va înlocui tipul actual de conducere, când vor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-o comportamentul lui Carter se referea nu numai la nevoia de compromis între necesitățile unei politici externe eficiente și cerințele opiniei publice, ci și la limita până la care se va merge cu compromisul. Pe lângă faptul că l-au blamat pentru ignoranță și incompetență, criticii au menționat și faptul că a renunțat la prea multe principii ale unei bune politici externe în fața cerințelor opiniei publice. Chestiunea nu era dacă președintele ar trebui să urmărească realizarea intereselor naționale indiferent de probabilitatea războiului nuclear
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de îndrumare, dacă nu chiar de coerciție, pentru a îndeplini ordinele guvernului. Mai mult decât atât, Uniunea Sovietică a adăugat practicilor tradiționale ale despotismului de tip țarist instrumentele totalitarismului modern. Aceste instrumente mențin aproape toată populația într-o stare de ignoranță în legătură cu ce se întâmplă în propria sa țară și în restul lumii și reduc la minimum contactele fizice și intelectuale cu exteriorul. Realitatea este înlocuită cu noțiuni disparate din metafizică numite - destul de nedrept față de Marx și Lenin - marxism-leninism. Un guvern
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în care cele istorice erau omogene? Înțelegerea la nivel internațional și pacea Al treilea scop al UNESCO, înțelegerea la nivel internațional, dezvăluie eroarea fundamentală a concepției UNESCO în legătură cu relațiile internaționale. Conflictele internaționale, se susține, constituie rezultatul unei deficiențe intelectuale, al ignoranței sau al lipsei de discernământ privind calitățile altor popoare. Dacă americanii i-ar putea înțelege pe ruși și invers, și-ar da seama cât sunt de asemănători, cât de multe au în comun și cât de puține sunt motivele de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
bunăstarea membrilor tuturor națiunilor se pierd în fundal. Vizibile rămân imensele conflicte politice care separă marile națiuni ale lumii și amenință bunăstarea învinsului, dacă nu chiar existența lui. Aceasta nu este în principal o problemă de falsă accentuare născută din ignoranță. Mai degrabă este o recunoaștere a faptului, imposibil de negat, că, din punct de vedere funcțional, ceea ce face sau nu face guvernul național este mult mai important pentru satisfacerea dorințelor indivizilor decât ceea ce face sau nu face o instituție internațională
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aceste țări. Faptul că cei care cred în Coran susțin că totul este scris Acolo și nu mai este nevoie de alte idei și manuscrise, multe „cărți occidentale” fiind arse, denotă pe lângă abolirea dreptului liber la exprimare și opinie, multă ignoranță și intoleranță (xenofobie), iar în concluzie: “... arabii nu au ajuns încă la stadiul de a face diferențierea între real și fantasmă” [Ceaușu, 2005]. Țările Arabe sunt la un stadiu științific și sociologic ce se manifesta în Occident cu secole în
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
ele? Răspunsurile sunt următoarele: pentru că un mit este un mijloc de luptă împotriva anxietății produse de insuficienta cunoaștere a situației; creează impresia securității; disculpă; servește ca alibi colectiv. Motivele și circumstanțele pentru/în care se recurge la mituri sunt: din ignoranță, din comoditate (este mai ușor să te referi la simțul comun); deoarece disonanțele îi fac pe oameni să accepte inacceptabilul sau inexplicabilul; pentru că oferă o grilă universală de interpretare (unanim acceptată). Consecințele miturilor sunt multiple. Miturile rigidizează sistemul de gândire
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
incontestabil firesc, ținând cont de datele reale și interpretarea logică a informațiilor istoriei, fără părtinire; anume acela al continuității neîntrerupte a poporului dacoromân, implicit și a limbii sale, pe acest teritoriu, dincolo de orice împiedicare în prejudecăți, ori neadevăruri perpetuate din ignoranță, sau și mai rău, din interese condamnabile ale unor populații vecine, venitoare mult mai târziu pe pământurile noastre. Vom aborda pe scurt fără prea multe comentarii legile care au determinat evoluția unor termeni rămași de milenii în ceață, al căror
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Nucleul acestui „mit” era reprezentat, după cum considerau În unanimitate oamenii de știință, de „dogma inegalității raselor” (UNESCO, 1960, p. 533). Cu toții presupuneau că „ura și conflictele rasiale sunt alimentate de noțiuni false din punctde vedere științific și au la bază ignoranța” (Taguieff, 1995, pp. 337-338). Programul antirasist era definit așadar ca un program pedagogic, educațional, de transmitere și difuzare de „date științifice” asupra diferitelor caracteristici ale speciei umane, ca metodă de luptă Împotriva exploatării „prejudecăților rasiale”, considerate a fi un efect
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1995, pp. 337-338). Programul antirasist era definit așadar ca un program pedagogic, educațional, de transmitere și difuzare de „date științifice” asupra diferitelor caracteristici ale speciei umane, ca metodă de luptă Împotriva exploatării „prejudecăților rasiale”, considerate a fi un efect al ignoranței și iraționalității. Căci, se considera pe-atunci, „rasismul este expresia unui sistem de gândire antirațional prin Însăși esența lui” (UNESCO, 1960, p. 533). Lupta Împotriva rasismului se confunda deci cu un apel la Luminile științei și la luciditatea spiritului rațional
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
82-83), echivalent cu o reformulare a modelului popular al „țapului ispășitor”, sau la cel al „personalității autoritare (Adorno et alii, 1950)”. Se presupune astfel, În orice caz, că baza reală a prejudecăților rasiale nu este constituită pur și simplu de ignoranța subiectului cu privire la „cel exterior grupului”, pe care Îl respinge, și nici de caracteristicile situației sociale (concurență economică, exploatare etc.), ci, Înainte de toate, de conflictele psihice ale subiectului Însuși. Pe scurt, se presupune că prejudecata funcționează ca un simptom, exprimând și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o scrisoare din Java, datată 1 noiembrie 1904 și adresată poetului Saint-Pol-Roux, În urma unei escale pe „Tărâmul Trecutului” (Correspondance Saint-Pol-Roux/Victor Segalen, Mortemart, Rougerie, 1975, p. 41), Victor Segalen se confesează: „Cu ce-am rămas? Mai mult cu «limite ale ignoranței», cu certitudini ale incertitudinilor, În etnologie, În exegeza exotică, În tot”. O dublă perspectivă De multe secole și până astăzi, numeroși călători au privit Franța cu emoție, cu Îndoială sau În mod critic, În funcție de „regiunea” lor de origine. Educația, cultura
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
controversa de la Valladolid, În cadrul căreia Bartolomeu de Las Casas le-a pledat cauza), a acceptat că și ei sunt bărbați și femei și, prin urmare, a justificat acțiunile prin datoria de a le salva sufletele, de a lupta Împotriva idolatriei, ignoranței și infantilismului lor, precum și Împotriva sacrificiilor umane pe care le practicau! Și ei erau oameni, desigur, dar de un nivel inferior: există, se considera pe-atunci, oameni pe care Dumnezeu i-a condamnat să rămână sclavi, care sunt servili prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de convingere a unei analize care atribuie ideii de autonomie individuală un loc determinant. Într-adevăr, pentru Rawls (Rawls, 1987), binele nu poate rezulta decât din libera adeziune, iar aceasta nu poate fi concepută decât după ce a fost ridicat „vălul ignoranței”. Să ne imaginăm următoarea situație ipotetică („poziția originară”): niște reprezentanți artificiali ai cetățenilor (aceștia nu există nici În timp, nici În spațiu) sunt plasați În spatele unui văl de ignoranță (nu Își cunosc nici poziția socială, nici identitatea sexuală etc.). Având
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceasta nu poate fi concepută decât după ce a fost ridicat „vălul ignoranței”. Să ne imaginăm următoarea situație ipotetică („poziția originară”): niște reprezentanți artificiali ai cetățenilor (aceștia nu există nici În timp, nici În spațiu) sunt plasați În spatele unui văl de ignoranță (nu Își cunosc nici poziția socială, nici identitatea sexuală etc.). Având acces doar la informații generale, nu și la informații particulare, ei știu, de exemplu, că au o psihologie și niște convingeri, dar nu știu care sunt acestea. Îi așezăm apoi În fața
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cele câteva cazuri cunoscute, măcar În parte, de publicul larg fac uitate nenumărate alte situații, cum este cea a indienilor Aché din Paraguay (Veenhoven și Ewing, coordonatori, 1976, tom 4, pp. 351-403). Fără Îndoială, nu este surprinzător să constatăm o ignoranță care reflectă adesea o lipsă de interes față de atitudinile discriminatorii, de vreme ce comunitatea internațională rămâne ciudat de pasivă chiar și atunci când ecranele televizoarelor ne aduc În fața ochilor, zi după zi, Îngrozitoare masacre de bărbați, femei și copii. Astfel de atitudini pot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puterii de emancipare a deprinderii reciprocității În familie și În instituții. Actele „necivilizate” au ca origine trei tipuri de reacție care trebuie Înțelese pentru a li se putea da un răspuns adecvat: ă o faptă poate fi „necivilizată” din simplă ignoranță: un copil mănâncă cu degetele pentru că părinții săi nu i-au spus niciodată la ce folosește furculița. Răspunsul trebuie să fie educativ și pedagogic; ă copilul poate fi „necivilizat” din spirit de imitație, ca reacție sau, În sfârșit, ca provocare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și profesionist unor cetățeni din cauza culorii, a culturii sau a originii lor etnice. Acesta poate fi vizibil sau poate fi distins doar În procese, Într-o anumită stare de spirit ori În comportamente care semnifică o discriminare din cauza prejudecății involuntare, ignoranței, lipsei de respect sau stereotipului rasist, care Îi dezavantajează pe oamenii proveniți din rândurile minorităților etnice” (MacPherson of Cluny, 1999). Modelul „rasismului simbolic”: o examinare critică. Modelul teoretic al „rasismului simbolic” are mai Întâi o valoare descriptivă: el expune foarte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de vedere cultural, Într-un context socio-istoric definit, ca aparținând de „non-eu” (vom nota aici că neologismul, corect format, heterofobie ar prezenta avantajul de a nu conota o relație privilegiată cu naționalismul). Pentru etnocentrism: retragerea În sine, aroganța amestecată cu ignoranța, intoleranța față de normele culturale diferite de ale grupului de apartenență al subiectului, chiar disprețul pentru tot ce nu este „al nostru” (Taguieff, 1997, pp. 112-116). Pe de o parte, așadar, respingerea, ostilitatea, aversiunea; pe de alta, ținerea la distanță, Închiderea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o Înclinație reprobabilă; nu aprofundăm numeroasele relații de zi cu zi de la locul de muncă, de la restaurant sau chiar de pe stradă. Mai rău, facem totul, deseori din motive foarte Întemeiate, pentru a-l menține pe celălalt Într-un clar-obscur al ignoranței confortabile, utilă „relaxării minții” sau, dimpotrivă, răcnetelorpopuliste. Corpul Însuși este, În anumite privințe, un spațiu de proiecție, obiect al unor inserări, manipulări, credințe și cunoștințe care depind de sisteme de gândire ce emană din „social” și de reguli marcate socio-istoric
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
om nu poate domni numai prin violență peste o mulțime și că servitutea acesteia ține Întâi de toate de renunțarea voluntară la exercitarea propriei libertăți. Numai datorită acestei renunțări voluntare pot să intre În joc alți factori, cum sunt obiceiul, ignoranța, jocurile și divertismentul, legitimitatea pe care o oferă religia, precum și lanțul de interese și de poziții oficiale care face ca mulți să beneficieze, În anumite privințe, de pe urma tiraniei. Toată forța acestei denunțări ține așadar de faptul că aruncă principala vină
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
celuilalt. Acest cvasi-contract nu are ca scop nivelarea absolută a condițiilor ă imposibilă și probabil, după Bourgeois, și de nedorit ă, ci de „a face să dispară, pentru a realiza dreptatea, inegalitatea condițiilor, pentru care sunt de vină oamenii Înșiși, ignoranța lor, egoismul lor, dorința de câștig și violența lor” (ibidem, p. 80). Se vede clar că este vorba Înainte de orice altceva despre introducerea În chestiunile sociale a considerațiilor morale (pentru mai multe detalii, vezi Policar, 1998). O politică a viitorului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ironizare, prin conținutul ei sau prin alte mijloace (în vorbire prin intonație sau prin mimică, iar în scris prin puncte de suspensie ori redare în italice). Cuvîntul grecesc de la baza termenului ironie semnifica "întrebare", căci faptul de a întreba, simulînd ignoranța, face parte din maieutica socratică. Această perspectivă a întrebării rămîne însă actuală, deoarece destinatarul enunțului ironic trebuie să se întrebe asupra sensului real al lui. Pornind de la sugestiile retoricii, există abordări ale retoricii prin considerarea ei ca o figură bazată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate uza de aspecte ce țin de limbă (precum echiovocul, prolixitatea sau parataxa) ori de elemente extralingvistice, precum premisele false și încălcarea regulilor de derivare ce țin de exigențele silogismului. Prin urmare, dacă paralogismul propriu-zis ține de eroare sau de ignoranță, sofismul servește unor interese, unor scopuri sau unor pasiuni, fiind realizat cu intenția de a manipula și, de aceea, el este atent alcătuit și greu de combătut. Unii dintre gînditorii antici au recurs sistematic la sofisme pentru a-și susține
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
suveranului era inevitabil precedată de cenzură. Nimeni nu putea spera să pătrundă în acest spațiu și să se bucure de avantajele notorietății rămânând invizibil în ochii cenzurii. Spre deosebire de spațiul public modern și liberal unde se poate imagina coexistența notorietății și ignoranței, pentru că autonomia observatorului este acceptată, spațiul public comunist nu permitea nimănui să treacă neobservat. O anecdotă culeasă în Germania de Est72 atribuia unui înalt demnitar al partidului constatarea potrivit căreia scriitorii ar fi trebuit să aprecieze faptul de a scrie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]