3,832 matches
-
interne de îmbogățire a lexicului unei limbi. Unele substantive comune sunt, la origine, nume proprii de persoană sau de loc. Și dacă istoria unor astfel de cuvinte care au la bază nume de inventatori, de personaje politice sau de bucătari iluștri este dezolant de simplă (de exemplu, diverse unități de măsură din fizică și din chimie poartă numele inventatorului: amper, röntgen etc.), în alte cazuri, cum este cel al cuvântului mausoleu, trebuie să cunoști anumite întâmplări sau anecdote, care te trimit
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
observate evidențiază acele legi care pot să aibă importanță practică în viitor. Gruber simte euforic succesul și scrie imediat prietenilor săi: "Nu-ți pot înșira multe de succesele mele de la Londra. Am fost strălucit. Am fost felicitat de cei mai iluștri psihologi englezi, francezi, germani etc. O mulțime au făcut cunoștință cu mine. Am fost unul din cei mai aplaudați. Să-ți spun cât îmi pare de bine nu pot. Văd că nu m'am înșelat întru nimic, când am început
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
înșelat întru nimic, când am început aceste studii; am văzut de la început clar importanța lor cea mare. În sfârșit, Congresul de la Londra a consfințit munca mea de ani de zile. Am primit o scrisoare de la Myers, unul din cei mai iluștri, secretar al Congresului. "J'espere que vous avez trouvé M-me Gruber bien portante. Je vous prie respectuesement d'assurer cette dame que votre voyage valait bien la peine si nous en jugeons par le plaisir et l'interet scientifique que
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Marian Bejat și publicate în cartea sa (Bejat, 1972, pp. 171-172). "Domnule Ministru, Subsemnatul Eduard Gruber, doctor în filosofie de la Universitatea din Leipzig, specializându-mă timp de doi ani de zile în institutul de psihologie experimentală de la Leipzig sub conducerea ilustrului profesor Wundt, vin să vă rog a înființa pe lângă Universitatea din Iași un Laborator de Psihologie. experimentală, în care să pot urmări înainte, pe de o parte cercetările mele de optică fiziologică începute la Lepzig, pe de altă parte cercetările
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
1899), Josef Jastrow (1900), Josiah Royce (1901), E.C. Sanford (1902), William L. Bryan (1903), Mary W. Calkins (1905). Examinarea timpului de reacție în laboratorul Universității Harvard, 1893. În fundal îl observăm pe Hugo Münsterberg. Trecerea în revistă a acestor nume ilustre din psihologia americană de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX a avut intenția de a reliefa statutul științific deosebit al creatorilor de laboratoare de psihologie experimentală. Personalul laboratoarelor mai cuprindea și personal didactic de diferite grade al universităților, asistenți
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
s'a dat rândul sa vorbească al doilea. Au răspuns Enrico Ferri și Lombroso. Dl Gruber, printr'o onoare excepțională a capatat voe a răspunde la urmă. D-sa a vorbit încă o jumătate de oră expunând părerea tuturor psihologilor iluștri că aceste fenomene de audițiune colorată, cum și o sumă altele nu sunt patologice, ci normale excepționale. Dl Eduard Gruber crede că între Psihologia normală și Psihologia anormală trebuie să se alcătuiască o Psihologie excepțională". Comentariul despre prestigiul lui Gruber
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
X) a studiat medicina 40 de ani a scris Cartea drogurilor și o farmacologie antidotică, botanică. Ghidul său va fi tradus în Padova — Italia în 1487. Principiile sale deontologice sunt judicioase și motivează și psihologic necesitatea onorariului. El a avut iluștri elevi. Renumiți și nu puțini medici iudei au funcționat în Cairo. Conștientizând trecutul lor medical fragil, și poziția lor stingheră între islamici și creștini, de intermediari, medicii evrei s-au străduit să se afirme. Un medic evreu organizează la Montpellier
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
face ca alchimia să iasă din scenă lăsând în urmă visul ei minunat și viabil, care coincide scopului finalităților medicinei: întinerirea și prelungirea vieții. Alchimia este chimia tuturor timpurilor, lipsite de laboratoare și metode științifice, domeniu care a preocupat figuri ilustre din trecutul medicinei. Particula Al (alchimia) provine din limba arabă, arabii fiind cei care, în trecut, s-au preocupat prioritar, de acest domeniu. Când spre sfârșitul sec. XVII, chimia devine știință exactă Nicolas Lémery publică primul Curs de chimie din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
secolul XVIII: Jean Astruc (1684 - 1766), autorul tratatului: Traité de la digestion (1714). El studiază saliva și rolul ei, bila și sucul pancreatic care împreună facilitează digestia. John Hunter (1728 - 1793) se afirmă în anatomia umană, în cea comparată și ca ilustru chirurg. Tratamentele sale împotriva anevrismelor s-au impus peste timp. Lui Hunter i se datorează și primul transplant de glande sexuale. Percival Pott (1713 - 1788), tot englez, excelează în osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale. Tot o premieră în acest veac
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
izvoare; în Vârstă, în Pasiuni, în Soarta actuală, în Condiția de viață, în Națiune și în Sex." 4.2.2. "Asemănarea" lor Pentru ca verosimilul acțiunii să fie asigurat, comportamentele trebuie să fie și "asemănătoare", adică, atunci când este vorba de personaje ilustre, istorice sau mitologice, în conformitate cu cele pe care ni le-a lăsat moștenire tradiția. Astfel, La Mesnardière scrie: "Cea mai importantă dintre Regulile pe care Poetul tragic trebuie să le păstreze în această privință, este să nu introducă vreodată un Erou
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
întâi că se conformează definiției tradiționale a tragediei și comediei asupra căreia sunt de aceeași părere teoreticienii clasicismului. "Comedia diferă deci de tragedie prin următorul lucru, scrie el în Discurs despre poemul dramatic, că aceasta vrea ca subiect o acțiune ilustră, extraordinară, serioasă. Aceea se oprește asupra unei acțiuni de rând și cu haz, aceasta cere pericole mari pentru eroii săi; aceea se mulțumește cu neliniștea și neplăcerile celor cărora le este acordat locul de prim rang printre actorii ei." Numai
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acțiunile lor nu o depășesc. Când se pune în scenă o simplă intrigă de amor între niște regi, și când pe ei nu-i pândește vreun pericol nici asupra vieții lor nici de stat, nu cred că, deși personajele sunt ilustre, acțiunea este și ea îndeajuns pentru a se ridica până la înălțimea tragediei. Demnitatea ei cere un interes important de stat sau vreo pasiune mai nobilă și mai bărbătească decât dragostea, cum sunt ambiția sau răzbunarea, și vrea să dea temeri
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
trăsătură pertinentă a tragediei. Vossius, în Poetica sa latină, din 1647, contestă punctul de vedere aristotelic, revăzut și corectat de Scaliger, în acești termeni: "Julius Scaliger, în Poetica sa (1561), cartea I, cap. 6, definește tragedia drept ilustrarea unui scop ilustru, cu deznodământ nefericit, scrisă într-un stil serios și în versuri. Nu pot să-l aprob când cere un deznodământ nefericit. Cu siguranță astfel se întâmplă în majoritatea timpului; dar asta nu ține de esența tragediei." Desigur moartea violentă a
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
celor două fiice ale lui Scédase. "În afară de faptul că nu este o necesitate să nu fie puse decât nenorocirile regilor pe scena teatrului, acelea ale altor oameni și-ar găsi locul aici, dacă li s-ar întâmpla din acelea destul de ilustre și destul de extraordinare pentru a merita acest lucru, iar istoria le-ar trata cu suficient interes pentru a ni le comunica. Scédase nu era decât un țăran din Leuctres, și nu aș considera-o pe a sa nedemnă de a
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Corneille, Athalie de Racine. Dacă Bossuet se leagă de reprezentarea pasiunii dragostei, se arată rezervat cu privire la orgoliu, neexplicându-se practic niciodată asupra atitudinii morale ce ar trebui urmată față de reprezentarea comportamentelor eroice. Nicole, în schimb, ca și alți doi janseniști iluștri, Pascal și La Rochefoucauld, condamnă fără drept de apel demonul "gloriei". Reducând la zero mitul eroului, el distruge idealurile cavalerești care îmbogățesc literatura primei jumătăți a Marelui Secol. De aceea își împrumută el exemplele exclusiv din teatrul lui Corneille, unde
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
teatru mai ales senzații; femeia emoții; gânditorul meditații. Cu toții vor o plăcere; dar aceștia, plăcerea pentru ochi; acelea, plăcerea inimii; ultimii, plăcerea spiritului. De aici, pe scena noastră, trei feluri de opere foarte distincte: una vulgară și inferioară, celelalte două ilustre și superioare, dar care toate trei vor satisface o nevoie: melodrama pentru mulțime; pentru femei, tragedia care analizează pasiunea; pentru gânditori, comedia care zugrăvește umanitatea." Abandonând zugrăvirea condițiilor dragă Enciclopediștilor, autorii dramei burgheze pun din nou pe primul loc studiul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unei generații de actori capabili să joace cu naturalețe. Există o lege, scrie el în Naturalismul în teatru: și anume că orice perioadă literară, în teatru, trebuie să-și aducă cu ea interpreții, ca să nu dispară. Tragedia și-a avut iluștrii comedianți timp de două secole; romantismul a dat naștere unei întregi generații de artiști de mare talent. Astăzi, naturalismul nu poate conta pe niciun actor de geniu. Asta se datorează fără îndoială faptului că operele, și ele, nu sunt încă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
62 Nicole nu se referă decât o dată la un alt autor dramatic decât Corneille. El nu-i dă nici numele, nici opera, căci marele Corneille este singura țintă care ar fi, în ochii săi, demnă de interes. Este vorba de Iluștrii Dușmani (Les Illustres Ennemis) de Thomas Corneille. 1 L'art nouveau de faire les comédies, Les Belles Lettres, Le Corps éloquent, 1992 (traducere de Jean-Jacques Préau). Să precizăm că termenul de comedia în spaniolă este dotat cu o extensie mai
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să susținem că bogăția materialului satiric din literatura română se datorează exclusiv autorului Scrisorii pierdute. Prestigiul multiplelor modele literare universale, de la celebrii poeți satirici latini, la Dante, Rabelais, Boileau, Swift etc. până la Gogol, precum și contribuțiile deloc de neglijat ale unor iluștri predecesori precum Anton Pann (Povestea vorbii), Gheorghe Asachi (Soție de modă), I. Heliade Rădulescu (Coconul Drăgan, Domnul Sarsailă autorul), Costache Negruzzi (Negru pe alb), Vasile Alecsandri (cântece comice precum Sandu Napoilă Ultraretrogradul) și mulți alții, între care trebuie amintit Mihai
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care se remarcau sau se salvau exclusiv prin "acuitatea observației care demască filistinismul marii și micii burghezii, farsa liberalismului regimurilor politice"18. De altfel, ca toți marii clasici, în special Mihai Eminescu, I. L. Caragiale a fost "anexat"19 ca strămoș ilustru a cărui operă, supusă sfârtecării cu "foarfecele"20 care au înlăturat toate inadvertențele, denaturată și contrafăcută 21 prin prefețe și studii dirijate, dobândea privilegiul supraviețuirii printr-o recalificare în sprijinul luptei de clasă, "slujind construirii României socialiste"22, dar care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acestui scriitor drept "un precursor al comunismului"28. Așa cum reiese din lucida tratare a compatibilității satirei caragialiene cu politica veche sau nouă29, Eugen Ionescu împărtășește aceeași părere. În pătrunzătorul portret pe care se simte dator să-l contureze predecesorului său ilustru, autorul Rinocerilor preciza: "În comedia sa cea mai importantă (O scrisoare pierdută) I.L. Caragiale ataca, cu aceeași obiectivitate în vehemență, pe conservatori ca și pe liberali. S-a profitat de acest fapt pentru a descoperi în opera sa simpatii socialiste
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
deja câțiva posibili candidați. Nu putem încheia această trecere în revistă a satirei postcaragialiene fără să acordăm atenție ineditului roman L'Agonie sans mort53 apărut în 1960 la Paris (Editura "Le mont Saint-Clair") semnat de Ch. Sèverin, pseudonim identificat cu ilustrul clasicist N.I. Herescu, de către Virgil Ierunca 54, pe baza unor indicii precum numele ales aluzie la toponimul Severin, orașul natal al profesorului de istorie a literaturii latine, pasiunea pentru clasici, vădită în frecvența citatelor și a topoi-lor greco-latini, caracterul aproape
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care pare a fi modelul celei compuse de Caragiale pentru "moft"196: Adevărul a întemeiat familia împreună cu Bunul-simț; acesta a fost tatăl Spiritului care se va căsători cu Veselia; copilul lor va fi Umorul; fiind cel mai tânăr din această ilustră familie și ieșit din părinți cu naturi așa de diferite, Umorul are un caracter inegal și schimbător. Poate avea când un aer solemn și grav, când unul degajat și ținuta cea mai extravagantă; prin constituție e mai aproape de mama sa
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fi existat Madame de Sévigné... Doamna de Staël... George Sand..." 77. Mai puțin pretențioasă, dar la fel de încrezătoare în virtuțile de intelectual autentic este Fraga, personaj din piesa lui N. D. Cocea, Pe când era bunica fată mare. Frumoasa curtată de politicieni iluștri își amintește un episod neplăcut din tinerețe, când a fost insultată de un tânăr căruia se străduise să-i compună o poezie, pe care nesăbuitul i-a arătat-o publicată "fraudulos" într-o revistă, de către un anume ...Eminescu. Aproape la fel de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Alături se află Fefeleiul, ilustru pentru vechimea lui istorică, leagănul aristocrației de pe albia Buzăului; se mai află apoi aci aproape Inoteștii și mai încolo Lipia, amândouă vestite pentru cultura pasionată a rasei cavaline și pentru cursele de cai pe deșelate și pe distanțe de sute
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]