2,622 matches
-
ro). 4. Trăsătura caracteristică esențială a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal nu rezidă în numărul actelor de violență și nici în numărul persoanelor împotriva cărora sunt îndreptate, ci în rezultatul lor și în valoarea socială protejată prin incriminare. Incriminarea faptei de tulburare a ordinii și liniștii publice, astfel cum este prevăzută de art. 371 din Codul penal, reprezintă o continuare a preocupării legiuitorului român pentru asigurarea unui climat social de conviețuire civilizată, bazată pe respect reciproc între cetățeni
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
4. Trăsătura caracteristică esențială a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal nu rezidă în numărul actelor de violență și nici în numărul persoanelor împotriva cărora sunt îndreptate, ci în rezultatul lor și în valoarea socială protejată prin incriminare. Incriminarea faptei de tulburare a ordinii și liniștii publice, astfel cum este prevăzută de art. 371 din Codul penal, reprezintă o continuare a preocupării legiuitorului român pentru asigurarea unui climat social de conviețuire civilizată, bazată pe respect reciproc între cetățeni. Din
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
principală, respectiv tulburarea ordinii și liniștii publice, în sensul că fapta produce opiniei publice o neliniște persistentă, creează o stare gravă de insecuritate în sfera relațiilor de conviețuire socială. Mai mult, având în vedere că valoarea socială protejată prin această incriminare vizează apărarea climatului social general de conviețuire civilizată, afectat prin ecoul social al faptei, și nu valorile individuale ale persoanei (integritate corporală, sănătate, libertate psihică etc.), s-a apreciat că nu acțiunea violentă, de amenințare sau atingere gravă adusă demnității
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
art. 371 din Codul penal, anume ordinea și liniștea publică. Din acest considerent este posibil ca infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice să intre în concurs ideal cu o infracțiune contra persoanei, valorile sociale ocrotite prin normele de incriminare fiind diferite. S-a concluzionat că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal nu trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane, iar în situația în care acțiunea
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
A interpreta dispozițiile art. 371 din Codul penal în sensul că fapta nu este incriminată în ipoteza în care violențele, amenințările sau atingerile grave aduse demnității sunt comise împotriva unei persoane înseamnă a admite că în cazul tuturor normelor de incriminare în cuprinsul cărora legiuitorul a utilizat pluralul fapta care implică singularul nu ar fi incriminată. Astfel, de exemplu: - În cazul infracțiunii de bancrută frauduloasă prevăzute în art. 241 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, legiuitorul se referă
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
Părții speciale a Codului penal - Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială), fiind reglementată în cadrul infracțiunilor contra ordinii și liniștii publice (cap. I intitulat Infracțiuni contra ordinii și liniștii publice). ... Constituind o infracțiune contra ordinii și liniștii publice, incriminarea faptei având ca scop protecția ordinii și a liniștii publice, numărul persoanelor împotriva cărora se comit violențe, amenințări sau atingeri grave aduse demnității, în public, prin care se tulbură ordinea și liniștea publică, nu prezintă relevanță. Din această perspectivă nu
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
publică, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani." Așa cum se poate observa, în actuala reglementare, legiuitorul a ales să incrimineze în două norme distincte fapta prevăzută în Codul penal anterior, conferind din această perspectivă mai multă predictibilitate și calitate incriminărilor. În conținutul incriminării prevăzute la art. 371 din Codul penal, legiuitorul a delimitat modalitățile alternative de săvârșire a faptei, la violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, amenințări, atingeri grave aduse demnității persoanelor. Astfel, cele trei modalități alternative, respectiv violențele, amenințările
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
închisoarea de la 2 la 7 ani." Așa cum se poate observa, în actuala reglementare, legiuitorul a ales să incrimineze în două norme distincte fapta prevăzută în Codul penal anterior, conferind din această perspectivă mai multă predictibilitate și calitate incriminărilor. În conținutul incriminării prevăzute la art. 371 din Codul penal, legiuitorul a delimitat modalitățile alternative de săvârșire a faptei, la violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, amenințări, atingeri grave aduse demnității persoanelor. Astfel, cele trei modalități alternative, respectiv violențele, amenințările și atingerile grave
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
violențele, amenințările și atingerile grave, asigură tipicitatea infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice atunci când fapta este comisă în public, astfel cum noțiunea este definită în art. 184 din Codul penal, și tulbură ordinea și liniștea publică. De esența incriminării nu este numărul de persoane vizate de acțiunile autorului, ci tulburarea ordinii și liniștii publice prin conduitele comise în public și care au aceste caracteristici (violența asupra persoanelor, violențe asupra bunurilor, amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor). Elementul esențial
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
din acea categorie. Spre exemplu, "violențe împotriva persoanelor" desemnează orice act de violenț�� îndreptat împotriva oricărei persoane, și nu neapărat mai multe acte de violență împotriva mai multor persoane. Legiuitorul folosește aceeași tehnică legislativă și în cazul altor norme de incriminare, fără a se putea trage concluzia că pluralitatea constituie o condiție necesară pentru existența infracțiunii. Spre exemplu: - art. 365 alin. (1) din Codul penal incriminează, printre altele, distribuirea de dispozitive sau programe informatice [lit. a)], parole ori coduri de acces
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
a măsurilor de siguranță pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi. Dezincriminarea unei infracțiuni operează, de obicei, prin abrogarea expresă a dispozițiilor de incriminare, însă trebuie apreciată în concret, fiind posibil ca în legea nouă fapta să constituie infracțiune, dar sub o altă denumire sau să fie absorbită de o altă infracțiune. Dezincriminarea va opera numai atunci când fapta comisă de inculpat, potrivit legii noi
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
penală, respectiv persoana nu mai poate fi constrânsă să răspundă în fața organelor de urmărire penală sau instanțelor de judecată. În acest sens s-a statuat că: suntem în prezența legii de dezincriminare în două situații: atunci când legea nouă suprimă o incriminare, aceasta nemaiavând un corespondent în legea nouă; și, respectiv, în ipoteza în care, prin prevederile noii legi, se restrânge sfera de incidență a unui anumit text, astfel încât fapta concretă comisă de inculpat nu mai întrunește condițiile impuse de acesta. În
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
incidență a unui anumit text, astfel încât fapta concretă comisă de inculpat nu mai întrunește condițiile impuse de acesta. În acest sens s-a statuat că: "Suntem în prezența legii de dezincriminare în două situații: a) atunci când legea nouă suprimă o incriminare, aceasta nemaiavând un corespondent în legea nouă; ... b) în ipoteza în care, prin prevederile noii legi, se restrânge sfera de incidență a unui anumit text, astfel încât fapta concretă comisă de inculpat nu mai întrunește condițiile impuse de acesta." ... Nu există
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
legea nouă; ... b) în ipoteza în care, prin prevederile noii legi, se restrânge sfera de incidență a unui anumit text, astfel încât fapta concretă comisă de inculpat nu mai întrunește condițiile impuse de acesta." ... Nu există dezincriminare atunci când, deși norma de incriminare din legea veche nu se mai regăsește în legea nouă, conținutul ei a fost preluat de o altă normă din Codul penal sau din legislația specială ori este acoperit de o incriminare generală existentă. Față de considerentele anterioare, își găsesc incidența
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
acesta." ... Nu există dezincriminare atunci când, deși norma de incriminare din legea veche nu se mai regăsește în legea nouă, conținutul ei a fost preluat de o altă normă din Codul penal sau din legislația specială ori este acoperit de o incriminare generală existentă. Față de considerentele anterioare, își găsesc incidența dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 , conform cărora dispozițiile art. 4 din Codul penal referitoare la legea de dezincriminare nu se aplică în situația în care fapta este
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
parte constituentă a terorismului. 8. Subliniază că folosirea tehnicii spațiale, a produselor satelitare, a dronelor sau a altor mijloace de acest tip în pregătirea sau desfășurarea terorismului poate ridica probleme de extrateritorialitate și recomandă preventiv analiza acestora. 9. Consideră necesară incriminarea instruirii în scopuri teroriste indiferent de forma sa de organizare, inclusiv prin autoinstruire. 10. Consideră necesară menținerea sintagmei "deplasare în străinătate în scopuri teroriste", întrucât include și deplasările în spațiul intracomunitar; luând act de compromisul realizat în Consiliu, prin care
HOTĂRÂRE nr. 47 din 10 mai 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea terorismului şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului COM(2015)625. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271761_a_273090]
-
indiferent de forma sa de organizare, inclusiv prin autoinstruire. 10. Consideră necesară menținerea sintagmei "deplasare în străinătate în scopuri teroriste", întrucât include și deplasările în spațiul intracomunitar; luând act de compromisul realizat în Consiliu, prin care s-a renunțat la incriminarea deplasărilor în scop terorist în interiorul Uniunii, își exprimă speranța că autoritățile de aplicare a legii din statele membre vor putea să compenseze, prin măsuri adecvate, posibilele probleme care pot apărea. 11. Semnalează și susține necesitatea de identificare a celor mai
HOTĂRÂRE nr. 47 din 10 mai 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea terorismului şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului COM(2015)625. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271761_a_273090]
-
oferite de internet și platformele sociale impun adoptarea în continuare de măsuri consecvente pentru prevenirea și combaterea utilizării internetului în scop terorist. ��n acest sens recomandă introducerea unor prevederi care să vizeze măsuri împotriva infracțiunilor teroriste comise prin intermediul internetului, inclusiv incriminarea explicită a acțiunilor teroriste realizate prin intermediul internetului. 15. Recomandă stabilirea în mod unitar la nivelul Uniunii drept circumstanțe agravante a situațiilor în care, la săvârșirea infracțiunilor din categoria terorismului, inclusiv în cazul complicității sau instigării, participă, spre exemplu, persoane în
HOTĂRÂRE nr. 47 din 10 mai 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea terorismului şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului COM(2015)625. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271761_a_273090]
-
obiective a unei infracțiuni a fost preluată din art. 10 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 la art. 16 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, iar lipsa formei de vinovăție prevăzută de norma de incriminare a fost preluată, din același art. 10 alin. 1, la art. 16 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală. Se susține că, de altfel, referitor la art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, autorii excepției
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
art. 351 din Codul penal sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât noțiunea de "îndeletnicire" din cuprinsul acestora nu permite stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive ale infracțiunii reglementate. Se arată, în acest sens, că din formularea normei de incriminare a cametei nu reiese frecvența cu care trebuie realizată darea de bani cu dobândă sau câte acte materiale trebuie realizate pentru a se putea aprecia că o astfel de activitate constituie o îndeletnicire în sensul textului criticat. Se susține că
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
de apreciere cu privire la numărul actelor materiale care conferă acțiunii caracter de îndeletnicire. Această marjă de apreciere este justificată prin particularitățile condițiilor concrete în care este săvârșită fiecare infracțiune de camătă. 15. Distinct de argumentele reținute în doctrină, Curtea constată că incriminarea infracțiunii de camătă, ca infracțiune de obicei, fără a specifica numărul necesar și suficient al actelor materiale ce trebuie comise pentru ca organele judiciare să poată reține această infracțiune și fără a face referire la un anumit nivel al dobânzii, superior
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
fost redată în doctrină, Curtea a reținut că, în prezent, trăsăturile esențiale ale infracțiunii sunt prevederea faptei de legea penală (tipicitatea), caracterul nejustificat (cauzele justificative) și caracterul imputabil (cauzele de neimputabilitate). În doctrină s-a arătat că prin norma de incriminare se stabilește un model abstract al faptei. Pentru a fi relevante penal, faptele trebuie să corespundă descrierii sau modelului abstract din norma de incriminare, adică trebuie să fie tipice. Tipicitatea este tocmai această corespondență, concordanță între trăsăturile faptei concrete și
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
justificative) și caracterul imputabil (cauzele de neimputabilitate). În doctrină s-a arătat că prin norma de incriminare se stabilește un model abstract al faptei. Pentru a fi relevante penal, faptele trebuie să corespundă descrierii sau modelului abstract din norma de incriminare, adică trebuie să fie tipice. Tipicitatea este tocmai această corespondență, concordanță între trăsăturile faptei concrete și modelul abstract (tip) prevăzut de norma de incriminare. Tipicitatea apare, așadar, în trăsătura esențială a prevederii faptei de legea penală. 21. Referitor la prevederea
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
Pentru a fi relevante penal, faptele trebuie să corespundă descrierii sau modelului abstract din norma de incriminare, adică trebuie să fie tipice. Tipicitatea este tocmai această corespondență, concordanță între trăsăturile faptei concrete și modelul abstract (tip) prevăzut de norma de incriminare. Tipicitatea apare, așadar, în trăsătura esențială a prevederii faptei de legea penală. 21. Referitor la prevederea faptei de legea penală, ca trăsătură esențială a infracțiunii, Curtea a apreciat că aceasta este, în primul rând, o expresie a principiului legalității incriminării
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
incriminare. Tipicitatea apare, așadar, în trăsătura esențială a prevederii faptei de legea penală. 21. Referitor la prevederea faptei de legea penală, ca trăsătură esențială a infracțiunii, Curtea a apreciat că aceasta este, în primul rând, o expresie a principiului legalității incriminării, prevăzut atât la nivel constituțional - art. 23 alin. (12), cât și la nivel convențional - art. 7 paragraful 1. Astfel, prevederea faptei de legea penală presupune existența unui model legal de incriminare care să descrie fapta interzisă sau ordonată, existența unei
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]